Investițiile în sănătatea solurilor pot aduce beneficii economice pe termen lung și pot contribui la o agricultură mai rezistentă la schimbările climatice. Un proiect-pilot desfășurat în Elveția, la care au participat 55 de ferme, demonstrează că fermierii pot fi recompensați financiar pentru protejarea solurilor: aceștia au primit, în total, aproximativ 1,6 milioane de franci elvețieni pentru carbonul stocat în terenurile agricole. Experiența arată însă că, pentru ca astfel de inițiative să fie extinse la nivel european, este nevoie de finanțare predictibilă și de mecanisme de sprijin adaptate nevoilor fermierilor, potrivit unui comunicat de presă.
Aceste concluzii au fost prezentate în cadrul conferinței internaționale „Advancing soil health across Europe: Business models, incentives and policy pathways for a sustainable transition
Andres Rodríguez Seijo, cercetător în cadrul Universității din Vigo și coordonator al proiectului InBestSoil, a declarat că sănătatea solurilor trebuie privită dincolo de dimensiunea sa de mediu. Solurile sănătoase susțin productivitatea agricolă, contribuie la reziliența în fața schimbărilor climatice și generează servicii ecosistemice cu valoare economică și socială. Această valoare trebuie recunoscută și integrată în modelele de business și în mechanismele de finanțare, astfel încât investițiile în soluri să devină o decizie sustenabilă și atractivă pentru fermieri și pentru ceilalți actori economici, potrivit comunicatului.
Valentina Cristiana Materia, conferențiar universitar la Wageningen University & Research, a subliniat importanța adaptării modelelor de business dedicate sănătății solurilor la particularitățile fiecărui context local. „Nu există o soluție universală, potrivită tuturor. Trebuie să analizăm fiecare context în parte. Uneori, eșecul trebuie privit ca parte a parcursului nostru și, cu siguranță, nu ca un punct final, ci ca o oportunitate de a găsi noi direcții de progres
Unele dintre cele mai relevante exemple prezentate au fost studiul de caz elvețian din cadrul proiectului InBestSoil, care a analizat date provenite de la aproximativ 2.700 de ferme și 300.000 de parcele agricole. Cercetarea a arătat că practicile mai intensive de gestionare a solului pot fi avantajoase din punct de vedere economic pe termen scurt, chiar și atunci când favorizează degradarea acestuia. Rezultatele evidențiază astfel necesitatea unor stimulente financiare care să recompenseze beneficiile obținute pe termen lung. În Elveția, un proiect-pilot de agricultură bazată pe captarea carbonului în sol, la care au participat 55 de ferme și care a acoperit aproximativ 1.100 de hectare, a oferit fermierilor 100 CHF pentru fiecare tonă de carbon stocată. În primii trei ani de implementare, proiectul a depășit estimările inițiale, plățile ajungând la aproximativ 1,6 milioane CHF, prin intermediul unei bănci regionale. Cu toate acestea, experiența a scos în evidență și o serie de provocări, precum costurile monitorizării, variațiile măsurătorilor privind cantitatea de carbon stocată și incertitudinile legate de menținerea acestuia în sol pe termen lung.
Proiectul InBestSoil, coordonat de Universitatea din Vigo și de cercetătorul Andres Rodríguez Seijo, a început în ianuarie 2023. InBestSoil utilizează un model de afaceri inovator pentru a crea un cadru care să faciliteze investițiile în conservarea și refacerea solurilor. În acest scop, proiectul dezvoltă un sistem de evaluare a serviciilor ecosistemice furnizate de solurile sănătoase și de integrare a valorii acestora în modele de afaceri și mecanisme de stimulare financiară. Proiectul are o durată de 48 de luni, un buget de peste 5 milioane de euro și este finanțat de Uniunea Europeană prin programul Orizont Europa. Consorțiul reunește 20 de parteneri din 10 țări, cu profiluri diverse: universități, întreprinderi mici și mijlocii, firme de consultanță, fermieri, organizații neguvernamentale și alte entități.