ACTUALIZARE Industria jocurilor video din România și Europa: Digital Fairness Act, inaplicabil și risc pentru studiourile de 341 milioane de euro
Reprezentanții industriei de jocuri video din România și Europa solicită revizuirea propunerii de Digital Fairness Act (Legea privind echitatea digitală) prezentată miercuri, 11 noiembrie 2026, de Comisia Europeană. Propunerea, inițiată de comisarul pentru justiție și protecția consumatorilor, Michael McGrath, stabilește reguli pentru protecția consumatorilor online.
RGDA susține poziția industriei europene și evidențiază impactul pentru ecosistemul local, care a generat în 2025 o cifră de afaceri de circa 341 de milioane de euro, cuprinzând 234 de studiouri și aproximativ 6.000 de profesioniști.
Legislația vizează abonamentele greu de anulat, prețurile biletelor, influencerii și designul care ține utilizatorii lipiți de ecran. Jocurile video ocupă un loc central: monedele virtuale ar urma să fie dezactivate implicit pentru minori, recompensele aleatorie contra cost (loot boxes) interzise pentru copii, iar mecanismele „pay-to-win” sau „pay-to-progress” restricționate pentru sub-18 ani. Încălcările pot atrage amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală.
Într-o declarație comună, Federația Europeană a Dezvoltatorilor de Jocuri (EGDF) și Video Games Europe (VGE) califică propunerea ca „inaplicabilă, nejustificată și disproporționată”. Aceste entități avertizează că legea ar slăbi o industrie în care Europa este lider mondial și ar reduce opțiunile disponibile pentru milioane de jucători europeni.
Industria subliniază că împărtășește obiectivul Comisiei de protecție a consumatorilor, fiind pionieră în domeniu prin crearea sistemului de clasificare pe vârste PEGI și a instrumentelor de control parental. Este contestată ideea că noua legislație ar face jocurile mai sigure, argumentând că aceasta ar submina măsurile care funcționează deja.
Principalele motive de îngrijorare includ lipsa definițiilor clare pentru „pay-to-win” și „pay-to-progress”, care ar putea fi interpretate vizând aproape orice achiziție. Propunerea ar restrânge practic toate achizițiile pentru cei sub 18 ani, ignorând autonomia părintească. Textul tratează fiecare utilizare a monedei virtuale ca o tranzacție separată și ignoră peste două decenii de autoreglementare. Sistemul PEGI este folosit în 40 de țări, iar codul său obligă deja la afișarea clară a costurilor reale. Consolele, PC-urile și telefoanele oferă părinților instrumente pentru a bloca sau limita cheltuielile, timpul de joc și contactul online.
Noile reglementări ar plasa studiourile europene, inclusiv cele din România, în dezavantaj competitiv, obligându-le să concureze „cu o mână legată la spate” față de rivalii din afara UE care nu se confruntă cu aceleași restricții. În Europa activează aproximativ 8.700 de companii de jocuri video, majoritatea studiouri mici. Ecosistemul local a lansat un număr record de 63 de jocuri în 2025.
Organizațiile propun soluții concrete nerealizate în propunere: achizițiile și comunicarea online dezactivate implicit pentru copii, prețuri clare afișate în bani reali, rambursare pentru moneda virtuală nefolosită și pachete de monedă mai mici.
Andreea Per, directorul executiv al RGDA, a declarat într-un comunicat pentru agenția AGERPRES: „Le cerem europarlamentarilor români și Guvernului României să folosească negocierile care încep acum pentru reguli clare și aplicabile, care să-i protejeze cu adevărat pe copii fără să sufoce studiourile care creează jocuri în România.”
ACTUALIZARE Industria jocurilor video din România avertizează: Digital Fairness Act ar scădea numărul de jocuri și ar pune în pericol studiourile
Cele mai importante companii din industria de jocuri video de la nivel global au criticat ferm noile reglementări impuse de Uniunea Europeană în domeniul protecției consumatorului. Asociiile sectoriale susțin că aceste norme europene ar paraliza competitivitatea industriei locale de jocuri video, în condițiile în care Europa este lider mondial în domeniu. Oficialii UE au prezentat miercuri, 11 noiembrie 2026, un nou set de norme privind protecția consumatorului, printre care se numără și Digital Fairness Act. Inițiativa fac parte din pachetul mai amplu de măsuri impuse la începutul lunii septembrie, care vizează protecția copiilor în mediul online.
Conform propunerii de lege, jocurile video nu ar mai putea genera venituri prin oferirea către minori a unor microtranzacții care le permit avansarea în joc. Michael McGrath, comisarul pentru protecția consumatorilor, a exprimat dorința ca industria europeană a jocurilor să continue să prospere. De asemenea, legea ar interzice utilizarea monedelor virtuale în aplicații pentru persoanele cu vârsta sub 18 ani.
Federația Europeană a Dezvoltatorilor de Jocuri și Video Games Europe au declarat că definiția propusă pentru „pay-to-win” ar fi fundamental greșită, lipsită de claritate și ar crea o confuzie enormă, incluzând oricare achiziție. Aceste entități au transmis că propunerea transferă deciziile privind cheltuielile și accesul de la părinți și copii către Comisia Europeană.
ACTUALIZARE Industria jocurilor video din România avertizează: Legea privind echitatea digitală (Digital Fairness Act) ar pune în pericol studioiurile și ar reduce numărul de jocuri
Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România (RGDA) se alătură unui demers al Federației Europene a Dezvoltatorilor de Jocuri (EGDF) și Video Games Europe (VGE), care cere revizuirea urgentă a propunerii de Lege privind echitatea digitală (Digital Fairness Act) prezentată miercuri, 11 noiembrie 2026, de Comisia Europeană. RGDA avertizează asupra impactului negativ pentru ecosistemul local, care a generat în 2025 o cifră de afaceri de circa 341 de milioane de euro.
Inițiativa, susținută de comisarul pentru justiție și protecția consumatorilor, Michael McGrath, vizează protecția consumatorilor online, cu măsuri privind abonamentele greu de anulat, prețurile biletelor la concerte, influencerii și designul interfețelor care țin utilizatorii atașați de ecrane.
Propunerea impune măsuri specifice pentru jocurile video: dezactivarea implicită a monetelor virtuale pentru minori, interzicerea recompenselor aleatoare contra cost (loot boxes) pentru copii și restricționarea mecanismelor „pay-to-win” sau „pay-to-progress” pentru persoanele sub 18 ani. Nerespectarea normelor riscă amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală.
Într-o declarație comună, EGDF și Video Games Europe califică propunerea actuală ca „inaplicabilă, nejustificată și disproporționată”. Aceste entități avertizează că legea ar slăbi o industrie creativă în care Europa deține un leadership mondial, lăsând milioane de jucători europeni cu mai puține jocuri și mai puține opțiuni.
Sectorul subliniază că împărtășește obiectivul protejării consumatorilor, amintind rolul de pionierat în crearea sistemului de clasificare pe vârste PEGI și a instrumentelor de control parental. Totuși, organizațiile susțin că noua legislație nu ar aduce siguranță suplimentară, ci ar submina măsurile existente, care funcționează deja eficient.
Printre motivele principale de îngrijorare se numără lipsa definițiilor clare pentru mecanismele „pay-to-win” și „pay-to-progress”, care riscă să fie interpretate ca vizând aproape orice achiziție în joc. De asemenea, se critică tratamentul monedelor virtuale ca tranzacții separate, precum și ignorarea peste două decenii de autoreglementare. Sistemul PEGI este utilizat în 40 de țări, obligând la afișarea costurilor reale, iar hardware-ul modern oferă deja părinților instrumente de limitare a cheltuielilor și a timpului de joc.
Protecția părinților ar fi erodată, deoarece propunerea ar restrânge practic toate achizițiile pentru sub 18 ani, ignorând dreptul la autonomie progresivă recunoscut de Carta drepturilor fundamentale a UE și Convenția ONU privind drepturile copilului. Textul tratează orice joc cu o clasificare PEGI sub 18 ca fiind destinat copiilor, ceea ce ar putea determina studiourile să blocheze complet accesul minorilor la o gamă largă de conținut adresat adolescenților.
Propunerea generază incertitudine juridică majoră și riscul aplicării divergente în statele membre, unele jocuri putând deveni practic imposibil de distribuit în UE din cauza dificultăților tehnice și legale impuse de tratamentul monedelor virtuale.
În Europa activează aproximativ 8.700 de companii de jocuri video, predominând studiourile mici. Ecosistemul românesc, compus din 234 de studiouri și aproximativ 6.000 de profesioniști, a generat 341 de milioane de euro în 2025 și a lansat un record de 63 de jocuri. Riscul de supra-reglementare ar putea împinge aceste companii să investească în afara UE.
Andreea Per, Director Executiv în cadrul RGDA, a declarat: „Studiourile din România au construit, în doar câțiva ani, o industrie de peste 340 de milioane de euro, cu jocuri jucate în toată lumea. Cele mai multe sunt companii mici, care nu îsi permit echipe de juristi sa ghiceasca ce inseamna o definitie clara, atunci cand riscul este o amendă de până la 6% din cifra de afaceri globală. Susținem protecția copiilor – industria a creat PEGI și controlul parental tocmai pentru asta. Dar o lege care nu poate fi aplicată nu protejează pe nimeni: doar îi lasă pe jucători cu mai puțin jocuri și împinge investițiile în afara Europei.”
Andreea Per a îndemnat europarlamentarii și Guvernul României să folosească negocierile legislative pentru a stabili reguli clare și aplicabile: „Siguranța jucătorilor și succesul industriei nu sunt obiective opuse. Le cerem... să facă reguli clare și aplicabile, care să-i protejeze cu adevărat pe copii fără să sufoce studiourile care creează jocuri în România.”
Over-reglementarea ar plasa studiourile europene, inclusiv cele din România, într-o poziție de dezavantaj competitiv („cu o mână legată la spate”) în fața rivalilor extra-comunitari, care nu sunt supuse acestor restricții.
Industria propune soluții alternative, integrate deja în bunele practici sectoriale: dezactivarea implicită a achizițiilor și comunicării online pentru copii (activabile doar de părinți), afișarea clară a prețurilor în bani reali (inclusiv pentru plățile cu monedă virtuală), rambursarea pentru moneda virtuală nefolosită și structurarea de pachete de monedă mai mici pentru a preveni cheltuielile excesive.
Propunerea Comisiei intră acum în procedura legislativă, urmând să fie analizată și negociată de Parlamentul European și de Consiliul UE, un proces ce poate dura mai mulți ani. EGDF și VGE insistă pe o reevaluare pe principii de proporționalitate, susținere a creșterii economice și responsabilizare a consumatorilor.
Federația Europeană a Dezvoltatorilor de Jocuri (EGDF) și Video Games Europe (VGE) solicită revizuirea propunerii de Digital Fairness Act, susținute de Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România (RGDA), care evidențiază impactul asupra unui ecosistem local cu o cifră de afaceri de circa 341 de milioane de euro în 2025. Propunerea, prezentată de comisarul Michael McGrath, stabilește reguli pentru protecția consumatorilor online, vizând abonamentele dificil de anulat, prețurile dinamice ale biletelor, influencerii și designul interfețelor. Supra-reglementarea ar putea dezavantaja competitivitatea europene, studiourile locale putând fi împinse să investească în afara UE pentru a evita incertitudinea juridică locală. Digital Fairness Act se va aplica direct în toate statele UE după adoptare. Datele financiare ale industriilor românești sunt folosite ca argument central în argumentarea vulnerabilității regionale. Autoreglementarea este prezentată ca alternativă eficientă. România este prezentată ca hub semnificativ de export digital. Glossarul tehnologic este inclus în comunicatul de presă.
Din perspectiva jocurilor video, monedele virtuale ar fi dezactivate implicit pentru minori, loot box-urile interzise pentru copii, iar mecanismele „pay-to-win” sau „pay-to-progress” restricționate, încălcarea atrăgând amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală. Textul legislativ urmează a fi negociat de Parlamentul European și de statele membre din Consiliul UE, rămânând, în prezent, o propunere. Reacția industriei, coordonată de EGDF și VGE cu sprijinul RGDA, este să ceară evaluarea propunerii pe principii de proporționalitate și stimulare economică. Moneda virtuală este definită în contextul propunerii ca fiind activul cumpărat cu bani reali în interiorul jocului. Comisia Europeană promovează noua paradigmă de protecție digitală. Amendamentele propuse de industrie vizează clarificarea termenilor. Mesajul politic vizează decidenții naționali din România. Structurile de reprezentare ale industriei sunt descrise.
Industrialii califică propunerea ca inaplicabilă și disproporționată, argumentând că măsura ar slăbi o industrie creativă în care Europa este lider și ar reduce opțiunile disponibile jucătorilor. Organizațiile industryei subliniază propriul activ de autoreglementare, inclusiv sistemul PEGI și controlul parental, considerând că noua legislație nu adaugă siguranță, ci subminează mecanismele existente. Interdicția de „pay-to-win” și „pay-to-progress” pentru minori rămâne cea mai criticată măsură din propunere, datorită lipsei de precizie și a impactului potențial asupra gameplay-ului. RGDA este organul de lobby al dezvoltatorilor locali. Aspectele tehnice ale microtranzacțiilor sunt analizate critic. Drepturile părintești sunt invocate contra reglementării totalitare. Competiția globală este distorsionată de norme asimetrice. Abonamentul media este menționat ca footer editorial.
Definițiile neclare pentru „pay-to-win” și „pay-to-progress” generează incertitudine juridică pentru dezvoltatori, care nu pot determina cu certitudine dacă produsele lor respectă norma, având în vedere riscul unor amenzi masive. RGDA și partenerii europeni avertizează că restricțiile generale pentru sub-18 ani ignora dreptul la autonomie progresivă al copiilor și ar putea duce la blocarea accesului la o serie largă de jocuri destinate adolescenților. Soluțiile propuse de industria în cauză includ redesign-ul jocurilor pentru siguranță din fază de dezvoltare, măsură deja implementată voluntar în diverse grade prin standardul PEGI. EGDF coordonează vocea studiourilor independente și AA la nivel european. Stadiul procedural este unul de antepropunere negociabilă. Clasificarea PEGI este pusă în balanță cu noile categorii legale. Alternativele de design sigur sunt deja disponibile pieței.
Tratarea monedelor virtuale ca tranzacții individuale aduce riscul de aplicare divergentă a legii în statele membre și dificultăți tehnice majore în jugarea anumitor jocuri în spațiul UE. Industria invocă experiența acumulată timp de peste două decenii prin sistemul PEGI și instrumentele parentale integrate în hardware, solicitând dialogul instituțional în detrimentul reglementării rigide. Procesul legislativ al Digital Fairness Act continuă cu analiza în plenarele europene, etapa următoare fiind negocierea efectivă a compromiselor. VGE reprezintă marii producători și platformele. Critica se adresează metodologiei reglementării. Imprecizia tehnică duce la risc operațional maxim. Timpul de adoptare legislativă este lung.
Ecosistemul românesc, compus din 234 de studiouri și 6.000 de profesioniști, a generat 341 de milioane de euro, fiind vulnerabil la șocul regulatoriu reprezentat de o amendă de 6% din veniturile globale. Andreea Per, director executiv al RGDA, a solicitat europarlamentarilor și Guvernului României să colaboreze la negocierea legii pentru a asigura reguli clare, aplicabile și care să protejeze studiourile create în România. Demersul comun al actorilor de profil încearcă să echilibreze protecția consumatorului minor cu sustenabilitatea business-ului de divertisment digital. Titlul campaniei de lobby evidențiază riscul de reducere a portofoliului de jocuri disponibile în UE. Argumentul economic este centrat pe pierderea competiției globale. Suportul tehnic al consolelor este menționat ca element de siguranță existent. Colaborarea guvernamentală este esențială pentru mitigare.