Economistul șef global al ING Group, Marieke Blom, și economistul șef al ING Bank România, Valentin Tătaru, publică o nouă analiză în cadrul platformei ING THINK, explorezând potențialul economic al României și rolul său viitor în economia europeană. Studiul descrie România drept „copilul înzestrat” sau „țara talentată” a Europei, subliniind premisele solide pentru a deveni o poveste de succes regională, cu condiția consolidării încrederii în propriul potențial și continuării proceselor de modernizare economică și instituțională.
Analiza evidențiază progresele semnificative realizate în ultimele două decenii: nivelul de trai al României a crescut de la sub 30% din media Uniunii Europene la aproape 80%, iar productivitatea economiei a aproape triplat între 2000 și 2024, atingând cel mai ridicat ritm de creștere pe continent. O ilustrare relevantă a acestui progres este regiunea București-Ilfov, care a atins un PIB pe locuitor de 188% din media UE în standarde ale parității puterii de cumpărare, poziționându-se pe locul al optulea în Europa, depășind regiuni precum Olanda de Nord, Budapesta sau Varșovia.
Avantajele competitive ale României includ un capital uman talentat, resurse energetice diversificate, o economie digitală puternică și o poziție geografică strategică. În domeniul educației, 31% dintre studenții români erau înscriși în programe STEM în 2024, peste media UE de 27%, iar țara s-a clasat pe locul 11 mondial la indexul de competență în limba engleză. Totuși, autorii notează că doar 23% dintre tinerii cu vârste între 25 și 34 de ani dețin studii superioare, circa jumătate din media europeană, indicând spații de îmbunătățire. Diaspora, estimată la aproximativ 5 milioane de persoane în 2025, este văzută nu doar ca o pierdere de forță de muncă, ci și ca o sursă potențială de capital și expertiză.
Din perspectiva energetică, România este menționată ca fiind cel mai mare producător de gaze naturale din UE în 2025, cu o dependență de importuri de energie de aproximativ 30% în 2024, mult sub media europeană. Resursele includ petrol, gaze, energie nucleară, hidroelectrică și potențial eolian și solar. Proiectul Neptun Deep, cu rezerve estimate la 100 de miliarde de metri cubi și producție programată pentru 2027, ar trebui să consolideze poziția țării. Economii ING avertizează totuși că posedarea resurselor nu este suficientă fără investiții în infrastructură, rețele de transport, stocare și interconectări pentru a transforma energia într-un avantaj competitiv.
În concluzie, deși România dispune de resursele necesare pentru a deveni una dintre economiile cu cel mai mare potențial de dezvoltare din Europa, provocarea principală rezidă în transformarea acestora în rezultate economice sustenabile. Este nevoie de investiții consistente în infrastructură, energie și digitalizare, precum și de o coordonare eficientă între autorități și mediul de afaceri. Autorii subliniază oportunități în atragerea investițiilor străine, dezvoltarea pieței financiare și valorificarea eficientă a fondurilor europene pentru a susține acest traseu de modernizare.