Insolvența STB, analizată de un economist: cauzele crizei și măsurile de salvare

Managerul think tank-ului Frames, Adrian Negrescu, explică motivele pentru care Societatea de Transport București a intrat în insolvență, punctând lipsa de eficiență, gestiunea deficitară și impactul subvențiilor insuficiente.

Actualizat:

Insolvența STB, analizată de un economist: cauzele crizei și măsurile de salvare
ACTUALIZARE Insolvența STB, analizată de un economist: cauzele crizei și măsurile de salvare

Raportul administratorului judiciar arată că din totalul de 10.137 angajați ai STB, 4.876 sunt rude, iar 1.428 sunt soți și soții. Raportul indică cazuri extreme: o familie are 20 de membri angajați la STB, iar alta are 16 membri angajați. Salariile angajaților reprezintă aproximativ 80% din costurile companiei, iar STB acordă 36 de tipuri de bonusuri, prime sau indemnizații.

Societatea de Transport București (STB), operatorul autobuzelor, tramvaielor și troleibuzele din Capitală, a intrat în procedură de insolvență, o situație descrisă ca fiind fără precedent pentru o capitală europeană. Adrian Negrescu, managerul think tank-ului financiar Frames, afirmă că acest pas nu este un accident, ci rezultatul unui deceniu în care transportul public a fost tratat ca un serviciu social nelimitat, fără o corelație reală între costurile de operare, calitatea serviciilor și prețul biletului Antena 3.

Tribunalul București a deschis procedura generală de insolvență pe 8 septembrie 2026, la a doua cerere a companiei. Deși mijloacele de transport continuă să circule, STB funcționează acum sub controlul unui administrator judiciar, format dintr-un consorțiu cuprinzând Euro Insol, Turmac Insolvency și Ceres Insolv. Datele publice indică faptul că STB a lucrat ani la rând în pierdere, având la finalul anului 2025 plăți restante de aproximativ 1,14 miliarde de lei, în timp ce datoriile totale, incluzând penalitățile, sunt estimate la peste 3 miliarde de lei Antena 3.

Analiza Frames evidențiază un mecanism „distructiv”: prețul biletului a rămas înghețat la 1,3 lei timp de peste un deceniu, crescând la 3 lei doar în 2021, în timp ce costurile cu salariile, energia și mentenanța au crescut constant. Subvenția Primăriei Capitalei a crescut de la circa 505 milioane de lei în 2015 la peste 1,2 miliarde de lei în 2020, ajungând astăzi să consume aproximativ o treime din bugetul primăriei. Totuși, aceste fonduri nu au acoperit integral costurile, ducând la neplata furnizorilor și a taxelor, ceea ce a generat popriri automate pe conturi și, ulterior, sechestrul sediului companiei de către Fiscul Antena 3.

Pe lângă problemele structurale, Adrian Negrescu punctează erori de gestiune: contracte păguboase, un aparat administrativ supradimensionat și o flotă costisitoare. Remus Borza, reprezentantul administratorilor judiciari, a cuantificat pagubele cauzate de furturile de motorină la aproximativ 6 milioane de euro pe an, bazându-se pe o diferență de 3.000 de tone între consumul real și cel raportat. De asemenea, Borza a descris STB ca pe o „societate de familie”, menționând că 4.876 de angajați sunt rude, iar aproximativ 1.400 sunt soți. Salariile au absorbit 81% din veniturile companiei în primele zece luni ale anului Antena 3.

Administratorii judiciari vizează rezolvarea a trei probleme prioritare. Prima este asigurarea continuității serviciului prin restructurare „din mers”, beneficiind de faptul că, în insolvență, conturile nu mai pot fi blocate de creditori. A doua măsură vizează reducerea costurilor: au fost date preavize de concediere pentru 796 de angajați și desființate 919 posturi libere. Printre cei disponibilizați se află 120 de șoferi și 50 de vatmani cu probleme disciplinare. Cea de-a treia prioritate este negocierea cu creditorii, prima adunare fiind programată pentru marți, 17 noiembrie Antena 3.

În comparație cu alte orașe europene, analiza Frames arată că la Viena biletele acoperă circa 35% din costuri, spre față de doar 18% în București. Pentru a ieși din insolvență, expertul sugerează un plan de reorganizare bazat pe cinci piloni: un contract de serviciu public cu indicatori de performanță (plată pe kilometru și punctualitate), separarea gratuităților sociale de subvenția de operare, un tarif predictibil al biletului (corelat cu inflația), reducerea costurilor logistice prin benzi dedicate și electrificare, și utilizarea fondurilor europene pentru modernizarea flotei și a depourilor Antena 3.

Cu privire la tarife, Remus Borza a menționat că un bilet de 5 lei ar fi rezonabil în contextul costurilor actuale cu energia, menționând exemplul Cluj-Napoca unde o călătorie costă 7 lei. Primarul general Ciprian Ciucu a declarat însă că va accepta scumpirea doar după implementarea unei restructurări serioase a companiei Antena 3.

Surse:
Categorii:
Entități:
Etichete:

Vezi sursa originală