Insolvența STB: Raportul administratorului judiciar, un audit detaliat al cheltuielilor și al nrudirii în companie

Administratorul judiciar al Societății de Transport București (STB), Remus Borza, a relevat extinderea fenomenului de nepotism în companie, afirmând că aproape jumătate dintre cei aproximativ 10.000 de salariați au legături de rudenie între ei. Această dinamică este structurată în jurul unor „societăți de familie”: din totalul de 4.876 de rude identificate, aproximativ 1.400 formează cupluri de soț și soție, iar peste 30 de familii își au mai mulți de zece membri angajați în STB, existând cazuri extreme cu până la 20 de salariați din aceeași familie. Borza a acuzat că vechiul Contract Colectiv de Muncă a facilitat angajarea rudelor în detrimentul competenței și a menționat că angajările s-au făcut și pe filiere politice, aspect confirmat și de primarul general Ciprian Ciucu.

Primarul Ciprian Ciucu a fost categoric în attribuirea responsabilităților, declarând că sindicatele, împreună cu un „management politizat”, au fost parte din problema care a dus la insolvență.

Procesul de restructurare inițiat după intrarea în insolvență prevede disponibilizarea unui număr semnificativ de posturi: 796 de angajați au primit preavize de concediere, iar 919 de posturi vacante, plus 44 de funcții de conducere, au fost desființate. Conform planului, salariații concediați urmează să primească între două și patru salarii compensatorii.

Administrația STB a anunțat că noua etapă a restructurării va avea loc în ianuarie-februarie următor, moment în care compania va continua anumite recrutări, inclusiv pentru posturi de șoferi și vatmani, pentru a menține operativitatea.

Obiectivul pe termen lung al administratorului judiciar este reducerea efectivului de personal la aproximativ 7.000 de angajați într-o perioadă de trei ani.

Primarul Ciucu a subliniat că insolvența este singura cale de a salva locurile de muncă ale „oamenilor cinstiți” și a avertizat că alternativa ar fi falimentul total al companiei, scenariu care nu poate fi acceptat într-o perspectivă de trei-patru ani.

Restrucurarea afectează direct prețul transportului public: biletul urmează să crească de la 3 lei la 5 lei, iar abonamentul lunar va costa 100 de lei, comparativ cu 80 de lei în prezent.

Gratuitatea la transport se va restricționa strict la persoanele cu pensii mai mici de 3.000 de lei pe lună. Aceasta va fi eliminată pentru însoțitorii pensionarilor și pentru angajații companiilor municipale.

Administratorul Judiciar estimează că aceste ajustări tarifare și restrângerea gratuităților pot genera venituri suplimentare de aproximativ 138 de milioane de lei anual.

Planul de restructurare prevede și eliminarea transportului de noapte, excepție făcând doar linia expres 100 care leagă Aeroportul Otopeni de Piața Unirii. Serviciul de noapte actualmente funcționează cu 78 de autobuze și troleibuze, angajând 175 de șoferi și înregistrând circa 9.000 de validări pe lună.

Administratorul judiciar al Societății de Transport București (STB), Remus Borza, a relevat în premieră amploarea fenomenului de nepotism în companie, declarând că 4.876 dintre cei aproximativ 10.000 de salariați ai STB au legături de rudenie între ei. Această dinamică este structurată în jurul unor „societăți de familie”: din totalul de rude identificate, aproximativ 1.400 formează cupluri de soț și soție, iar peste 30 de familii își au mai mulți de zece membri angajați în companie, existând cazuri extreme, precum familia cu 20 de salariați. Costurile de personal reprezintă o povară financiară critică, reprezentând 81% din veniturile companiei. Fondul lunar de salarii se ridică la 106 milioane de lei, cu un salariu mediu brut de 10.700 de lei. Salariile brute ale șoferilor pot depăși 25.000 de lei, iar noul Contract Colectiv de Muncă (CCM), semnat ulterior, reduce numărul sporurilor de la 36 la 32, generând o economie estimată la 25 de milioane de lei și scăderea salariilor compensatorii la 2-4 în caz de restructurare. Ca urmare a intrării în insolvență, Structura de personal a suferit ajustări imediate: s-au desființat 919 de posturi vacante, s-au emis 796 de preavize de concediere, iar 44 de funcții de conducere au fost eliminate. Administratorul judiciar a denunțat „uzina de reparații URAC” ca fiind total ineficientă, remarcanțând lipsa meșterilor la bancul de lucru și externalizarea reparațiilor, ceea ce a dus la desființarea a sute de posturi administrative și de mentenanță (TESA, curierat, controllor), planul vizând reducerea efectivului la aproximativ 7.000-8.000 de angajați pe termen mediu.

În urma măsurilor de urgență și a noului CCM, compania urmează concediați condamnatorii auto și vatmani cu calificative slabe sau implicați în furt de combustibil. Veniturile șoferilor vor crește cu 16% de la 1 ianuarie, iar numărul total al posturilor a scăzut cu 1.709, compania putând funcționa cu o structură mai eficientă. Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat că STB a acumulat o situație financiară „foarte proastă” de-a lungul anilor și că Primăria va încerca să scape societatea de faliment, subliniind că insolvența este singura cale de a salva locurile de muncă ale „oamenilor cinstiți”. Transportul public nu va fi afectat de starea de insolvență.

Administratorul judiciar al STB, Remus Borza, a dezvăluit la data de 13 noiembrie 2026 că în cadrul companiei lucrează 4.876 de angajați care sunt rude între ei, dintre care aproximativ 1.400 sunt soț și soție. O singură familie, identificată inițial cu inițiala R, are 20 de membri angajați. Remus Borza a anunțat desființarea a 1.709 de posturi și reducerea numărului de sporuri, ca urmare a intrării STB în procedură de insolvență. Conform administratorului judiciar, un cumul de sporuri face ca, în anumite luni, unii șoferi să ajungă la venituri brute de peste 25.000 sau chiar 30.000 de lei. Raportul administratorului judiciar evidențiază că peste 30 de familii au mai mult de 10 angajați în STB, descrisă de Borza drept „o societate de familie”.

Dintre 10.137 de posturi, administratorul judiciar Remus Borza a închis 919 de posturi vacante și a redus efectivul cu 796 de posturi, materializate prin preavize de concediere. Prima etapă a restructurării a inclus desființarea a 44 de funcții de conducere din 163 și eliminarea compartimentului consilierilor generali. Borza a declarat că insolvența STB va demonstra că o companie de stat poate genera profit dacă este administrată corect și responsabil. La 10 luni, STB a înregistrat venituri de 1,2 miliarde de lei și o pierdere de 767 de milioane de lei. Fondul de salarii a reprezentat 1,01 miliarde de lei, echivalentul a 81% din veniturile companiei, aproape atingând totalul incasat.

Negocierile privind contractul colectiv de muncă (CCM) au durat aproximativ trei săptămâni înainte de preluarea administrației judiciare. Borza a criticat liderii de sindicat care nu au reprezentativitate, afirmând că negocierile s-au purtat exclusiv cu sindicatul reprezentativ, care are peste 8.000 de membri. Noul CCM, negociat cu sindicatul reprezentativ, fixează fondul de salarii la 106 milioane de lei lunar, pentru 10.137 de posturi.

Peste 30 de familii au mai mult de 10 angajați fiecare în STB. Familia R. are 20 de salariați, fiind cea mai numeroasă înregistrată în companie. Salariul mediu brut la nivelul societății este de 10.700 de lei. Vechiul contract colectiv de muncă prevedea între 16 și 20 de salarii compensatorii la concediere, aducând economia prin reducerea lor la 2-4 salarii la 32 de milioane de lei. Reducerea numărului de sporuri de la 36 la 32 generează o economie de 25 de milioane de lei.

Sporul pentru verificarea vehiculului înainte de intrarea pe traseu a fost eliminat integral, generând o economie lunară de 2 milioane de lei. Sporurile pentru conducătorii auto reprezintă peste 60% din totalul venitului salarial. Vechiul CCM prevedea între 25 și 33 de zile de concediu, iar anumite categorii primeau suplimentar 5-7 zile, ajungând la 40 de zile lucrătoare.

Vechiul contract colectiv de muncă a fost principala cauză a insolvenței STB, deoarece fondul de salarii a ajuns să reprezinte 81% din veniturile companiei. STB poate funcționa mult mai eficient cu mai puțin personal și cu o atitudine mai bună față de călători. Administrația a început restructurarea cu funcțiile de conducere și consilierii generali. Organigrama STB va scădea la 8.428 de posturi după prima etapă de restructurare. O a doua etapă de restructurare este programată pentru ianuarie-februarie, vizând reducerea numărului de manageri. Remus Borza a eliminat compartimentul consilierilor generali, considerând că aceștia nu ofereau o valoare adăugată semnificativă. Sursa: Libertatea

Administratorul judiciar al Societății de Transport București (STB), Remus Borza, a anunțat eliminarea sporului pentru verificarea vehiculelor, o clauză care costa compania aproximativ 2 milioane de lei lunar. Acest spor, considerat artificial și parte din cele 36 de suplimente prevăzute de vechiul Contract Colectiv de Muncă, a fost rescis în noul acord sindical, care a redus numărul sporurilor la 32, generând o economie estimată la 25 de milioane de lei. Borza a menționat că, în anumite luni, veniturile brute ale șoferilor puteau atinge sume între 25.000 și 30.000 de lei datorită acumulării sporurilor, iar aceste suplimente reprezentau peste 60% din totalul venitului salarial, salariul de bază constituind mai puțin de 40%. Raportul administratorului judiciar a confirmat existența unei structuri de rudenie masive în companie, unde 4.876 dintre cei peste 10.000 de angajați au legături de familie, o dinamică descrisă de primarul general Ciprian Ciucu ca una în care «nu mai conta competența și pregătirea, doar rubedenia». Primarul general Ciprian Ciucu, care a susținut procedura de insolvență pentru a opri acumularea penalităților și a evita falimentul total, a sancționat public practicile de angajare pe criterii de rudenie, explicând că această abordare a permis extinderea nepotismului în detrimentul eficienței companiei. Remus Borza a catalogat verigile de verificare fizică inițială a autobuzelor – verificarea roților, oglinzilor sau a cheii de contact – drept obligații firesce ale unui șofer, nu activități care să justifice un spor suplimentar. Pentru restructurare, noul contract colectiv de muncă a redus numărul de salarii compensatorii de concediere de la un interval de 16-20 luni, conform vechiului CCM, la un maxim de 4 luni în funcție de vechime. Ciucu a afirmat că fusese informat de conducerile anterioare ale STB despre aceste practici de angajare și nu și-amintea să fi regăsit astfel de ilegalități sau abateri în rapoartele oficiale ale Corpului de Control. Printre cele 796 de preavize de concediere comunicate, 120 au vizat conducători de autobuze și troleibuze, iar 50 vatmani, motivațiile incluzând cercetări penale pentru furt de combustibil, incapacitate sau suspiciuni că angajații ar fi lucrat ilegal în timpul concediilor medicale. Organigrama societății a fost redusă, cu eliminarea a 44 de dintre cele 163 de funcții de conducere, iar procesul continuă cu planuri de reducere a posturilor de management și administratie, ținta fiind o organigramă optimizată de aproximativ 7.000-8.400 de posturi.

Administratorul judiciar al Societății de Transport București (STB), Remus Borza, a anunțat că restructurarea initiata în toamna lui 2026 reprezintă doar prima etapă a reorganizării companiei. O nouă reducere a personalului, în special a funcțiilor de conducere, este programată pentru ianuarie-februarie 2027.

„Am desființat 44 de funcții de conducere din 163, deci au mai rămas 119. Asta e doar prima etapă, primul val. O să mai urmeze o etapă de restructurare, probabil în ianuarie, februarie, când vom înjumătăți numărul boierilor, al directorilor și sigur că am desființat tot compartimentul consilierilor generali”, a declarat Remus Borza.

Obiectivul pe termen mediu al administratorului judiciar este ca STB să funcționeze cu un efectiv de aproximativ 7.000 de angajați.

Structurarea reorganizării se va desfășura pe parcursul a trei ani, proces care presupune concedieri continue pentru ajustarea efectivelor.

„În final, STB, peste trei ani de zile, va trebui să fie o societate mult mai suplă și mai eficientă și care să numere undeva la șapte mii de salariați, deci, cu alte cuvinte, vor urma și alte concedieri”, a menționat Borza.

Schema de personal a STB a fost evaluată ca supradimensionată, cu salariile absorbând o pondere critică din bugetul companiei. În primele zece luni ale anului, cheltuielile salariale au totalizat 1,01 miliarde de lei, reprezentând 81% din veniturile de 1,2 miliarde de lei, în timp ce pierderile au ajuns la 767 de milioane de lei.

Criteriile pentru eliminările din efectiv includ, pe lângă restructurarea structurală, abaterile disciplinare, acumularea pensiilor cu salariile și apropierea de vârsta pensionării.

Borza a subliniat utilizarea nejustificată a concediilor medicale, un fenomen amplu la STB, unde angajații au acumulat anul trecut 176.000 de zile de concediu medical, cu un cost de 55 de milioane de lei, unele persoane lucrând în paralel la alte agenții în timp ce figurau în concediu medical.

„Pleacă cei cu calificative proaste la evaluările anuale (…), pleacă cei care cumulează pensia cu salariul, pleacă cei care mai au un an până la pensie (…), pleacă cei cu abateri disciplinare”, a declarat Remus Borza.

Aproximativ 800 de angajați au primit deja preavize de concediere în prima fază a restructurării, iar procesul va continua.

STB are în curs 67 de concursuri pentru posturi de șoferi și vatmani, în etapa interviurilor, proces menită să înlocuiască personalul cu probleme disciplinare și să întinerească forța de muncă, având în vedere că media de vârstă este acum de 56 de ani.

„Logica este să scăpăm de niște oameni care au călcat pe bec și să aducem alții curați”, a declarat administratorul judiciar.

Primarul general Ciprian Ciucu susține continuarea reorganizării, considerând insolvența singura șansă de a salva compania de la faliment și locurile de muncă ale celor cinstiți. Edilul avertisment că, în absența finalizării procesului în trei-patru ani, falimentul total devine o alternativă realistă.

„Este singura noastră șansă de a salva STB. Acest proces de insolvență. De a salva locurile de muncă ale oamenilor cinstiți care muncesc în STB”, a declarat primarul general.

Noua etapă de restructurare urmează concedierilor colective recente, când STB a emis 796 de preavize, completând desființarea a 919 de posturi vacante și reducerea organigramei de la 10.137 la 8.428 de posturi.

Printre cei vizați de preavize se numără 120 de șoferi de autobuz și troleibuz și 50 de vatmani, acțiuni motivate de cercetări penale sau abateri disciplinare.

Societatea se află în procedură de insolvență din septembrie 2026, procedura urmărind reducerea cheltuielilor și reorganizarea activității unei companii care a acumulat datorii de ordinul miliardelor de lei.

Societatea de Transport București (STB) se află în procedură de insolvență din septembrie 2026, fiind pusă în fața unor dezechilibre financare profunde cauzate de management deficitar și costuri salariale nesusținute. Administratorul judiciar, Remus Borza, a prezentat un raport detaliat care evidențiază nu doar criza economică a companiei, ci și o structură organizațională marcată de nepotism extins.

Documentul de restructurare detaliază extinderea fenomenului de „societate de familie” în cadrul operatorului de transport bucureștean. Din totalul de 10.137 de angajați, 4.876 au legături de rudenie între ei, dintre care 1.428 sunt cupluri de soț și soție care activează simultan în companie. Printre familiile cu prezență numeroasă în organigramă se identifică cazuri extreme: familia R. cu 20 de salariați, familia C. cu 16 și familia S. cu 11. Primarul general Ciprian Ciucu a sancționat aceste practici, declarând că în această perioadă „nu mai conta competența și pregătirea, doar rubedenia”, iar inspectoratul menționează că angajările s-au făcut și pe filiere politice.

Costurile de personal reprezintă povara financiară critică a STB, absorbând 81% din veniturile companiei. Fondul lunar de salarii se ridică la 106 milioane de lei, cu un salariu mediu brut de 10.700 de lei. Salariile brute ale șoferilor pot depăși 25.000-30.000 de lei în anumite luni datorită acumulării de 36 de prime, sporuri și indemnizații, un venit brut maxim înregistrându-se la 31.976 de lei în iunie 2026. Absenteismul este, de asemenea, un factor amplificator al crizei. În 2025, angajații STB au acumulat 176.773 de zile de concediu medical, echivalentul a aproximativ 484 de ani. Datele administrative arată că 49,4% dintre cele 15.509 episoade de boală reconstituite au început într-o zi de luni, o practică semnalată ca o presiune financiară majoră care a generat costuri de circa 55 de milioane de lei.

Insolvența este atribuită acumulării de probleme structurale, printre care administrarea defectuoasă, lipsa eficientizării și creșterea costurilor operaționale în timp ce veniturile au stagnat. În primele zece luni ale anului, STB a înregistrat pierderi de 765-767 de milioane de lei, având un deficit de lichidități de 67 de milioane de lei. Deși prețul unui bilet a rămas constant la 3 lei din 2021, costurile operaționale au crescut exponențial: cu 155% la energia electrică, 115% la motorină și 88% la salariul minim brut. Veniturile din vânzarea biletelor acoperiseră în 2025 doar 13,8% din costul eligibil al serviciului, prestația fiind subcompensată cu 247 de milioane de lei.

Planul de restructurare propus de administratorul judiciar prevede reducerea numărului de posturi de la 10.137 la 8.428, ceea ce înseamnă desființarea a 1.709 de posturi. Măsura imediată include închiderea a 919 de posturi vacante și emiterea a 796 de preavize de concediere, dintre care 120 vizează șoferi de autobuz și troleibuz, iar 50 vatmani. Sectoarele cele mai afectate sunt TESA (redus de la 1.299 la 1.011 posturi) și managementul, unde au fost eliminate 44 de posturi de conducere din 163, fiind desființat și compartimentul consilierilor generali. Administratorul judiciar a denunțat „uzina de reparații URAC” ca fiind ineficientă și a promovat externalizarea reparațiilor pentru a reduce costurile administrative și de mentenanță.

Pachetul de măsuri include și ajustări tarifare pentru călători și schimbări majore în sistemul de gratuități. Prețul unei călătorii urmează să crească de la 3 lei la 5 lei, iar abonamentul lunar să fie majorat de la 80 la 100 de lei. Gratuitatea la transport se va restricționa strict la persoanele cu pensii mai mici de 3.000 de lei pe lună, eliminându-se pentru însoțitorii pensionarilor și pentru angajații companiilor municipale. Modificările tarifare și restrângerea gratuităților sunt estimate să genereze venituri suplimentare de aproximativ 138 de milioane de lei anual. Administratia STB vizează reducerea efectivului la aproximativ 7.000 de angajați într-o perioadă de trei ani, un obiectiv susținut de primarul general Ciprian Ciucu ca fiind singura cale de a salva locurile de muncă ale „oamenilor cinstiți” și a evita falimentul total. Renunțarea la majoritatea curselor de noapte este, de asemenea, parte din strategia de eficientizare. Doar linia expres 100 care leagă Aeroportul Otopeni de Piața Unirii va rămâne în funcțiune. Transportul de noapte funcționa în prezent cu 78 de autobuze și troleibuze, angajând 175 de șoferi și înregistrând circa 9.000 de validări pe lună.

Administratorul judiciar al Societății de Transport București (STB), Remus Borza, a anunțat că aproape jumătate dintre cei 10.137 de angajați ai companiei au legături de rudenie, o problemă structurală identificată în contextul insolvenței declarate în septembrie 2026. Potrivit lui Borza, fenomenul se referă la angajarea pe criterii familiale, nu doar nepotismul tradițional, descriind situația ca una în care „nu mai conta competența și pregătirea, doar rubedenia”. În paralel, fondul de salarii absorbe o pondere critică din veniturile companiei, ajungând la 1,01 miliarde de lei, respectiv 81% din totalul încasat în primele zece luni ale anului.

Raportul administratorului judiciar evidențiază structura „societății de familie” din cadrul operatorului de transport bucureștean. Din totalul de angajați, 1.428 sunt cupluri de soț și soție care activează simultan în companie. Cazuri extreme au fost identificate la nivelul familiilor cu prezență majoritară în organigramă, cum ar fi familia R. cu 20 de salariați, familia C. cu 16 și familia S. cu 11. Primarul general Ciprian Ciucu a sancționat aceste practici, afirmând că perioda anterioară a fost marcată de prioritizarea legăturilor de rudenie în detrimentul competenței.

Costurile de personal reprezintă principalul factor al deficitului financiar al STB. Fondul lunar de salarii se ridică la 106 milioane de lei, cu un salariu mediu brut de 10.700 de lei. Sistemul complex de remunerare prevedea 36 de tipuri de prime, sporuri și indemnizații. Salariile brute ale șoferilor pot depăși 25.000-30.000 de lei în anumite luni datorită acumulării sporurilor, un venit brut maxim înregistrându-se la 31.976 de lei în iunie 2026. Cheltuielile salariale au reprezentat 1,01 miliarde de lei în primele zece luni, absortând majoritatea veniturilor de 1,2 miliarde de lei.

Administrația judiciară a eliminat din noul Contract Colectiv de Muncă (semnat în septembrie 2026) numeroasele beneficii percepute ca nefirești. Astfel, s-a redus numărul sporurilor de la 36 la 32, generând o economie estimată la 25 de milioane de lei anual. De asemenea, un spor considerat artificial, cel pentru verificarea tehnică a vehiculelor înainte de traseu, a fost desființat integral, economia lunară fiind de 2 milioane de lei. Borza a argumentat că inspecția fizică a autobusului reprezintă o obligație standard a șoferului, comparabilă cu verificarea personală a mașinii înainte de a pleca de acasă.

Ca urmare a intrării în insolvență, STB a demarat un proces de restructurare care vizează reducerea numărului total al posturilor de la 10.137 la 8.428. Până în prezent, compania a închis 919 de posturi vacante și a emis 796 de preavize de concediere, dintre care 120 vizează conducători de autobuze și troleibuze, iar 50 vatmani. Motivațiile includ cercetări penale pentru furt de combustibil, incapacitate sau suspiciuni că angajații ar fi lucrat ilegal în timpul concediilor medicale. Compaania a eliminat, de asemenea, 44 de funcții de conducere din 163 și desființat compartimentul consilierilor generali.

Restructurarea STB este un proces pe termen mediu, care se va desfășura pe parcursul a trei ani, obiectivul final fiind reducerea efectivului de personal la aproximativ 7.000 de angajați. O a doua etapă de reducere a posturilor, cu accent pe funcțiile de conducere, este programată pentru ianuarie-februarie 2027, moment în care Borza intenționează să „înjumătățească numărul boierilor, al directorilor”. Mijloacele de identificare a personalului care urmează să fie concediat includ calificativele proaste la evaluările anuale, acumularea pensiilor cu salariile, apropierea de vârsta pensionării și abaterile disciplinare.

Administratorul judiciar al Societății de Transport București (STB), Remus Borza, a estimat că furtul de motorină generează o pagubă de 6 milioane de euro la nivelul companiei, diferența fiind determinată de discrepanța dintre consumul real de 23.000 de tone/an și cantitatea înregistrată pe foile de parcurs, de 26.000 de tone. Pentru a preveni astfel de abuzuri, STB va introduce de luni o foaie de parcurs electronică, generată automat în timp real. Borza a criticat achizițiile anterioare, afirmând că dintre cele 55 de softuri cumpărate, în valoare de peste 40 de milioane de euro, abia jumătate sunt funcionale, restul fiind destinate unui cerc de afaceri legate de foile de parcurs manuale.

Primarul general Ciprian Ciucu a menționat că va fi de acord cu majorarea tarifului la transportul public, dar doar după finalizarea procesului de restructurare a STB, administratorul judiciar propunând un nou tarif de 5 lei.

Administratorul judiciar al Societății de Transport București (STB), Remus Borza, a estimat că furtul de motorină a cauzat companiei o pagubă de 6 milioane de euro, diferența fiind determinată de discrepanța dintre consumul mediu real de 23.000 de tone de motorină pe an, raportat de aplicațiile de monitorizare, și cele 26.000 de tone înregistrate pe foile de parcurs, calculând o pierdere de 2 euro per litru. Pentru a preveni astfel de abuzuri, STB va introduce începând cu duminică foaia de parcurs electronică, generată automat în timp real. Borza a criticat și achizițiile IT anterioare, arătând că dintre cele 55 de softuri cumpărate în valoare de peste 40 de milioane de euro, doar jumătate sunt funcționale, restul fiind achiziționate pentru a menține un ciclu de afaceri legat de foile de parcurs manuale. Administratorul judiciar a explicat că foile de parcurs manuale, interpretate ca jurnale de bord scrise de șoferi, prezentau o discrepanță anuală de 5 milioane de kilometri față de indicatorii bordului auto (55 milioane versus 50 milioane de km), diferență folosită pentru a justifica suplimentar consumul de combustibil.

Remus Borza a menționat și abuzurile privind concediile medicale, afirmând că unii șoferi și vatmani „au abuzat de zilele de concediu medical, fără să aibă nimic”, fiind parte dintre cei care au primit deja preavize de concediere. Administrația judiciară a evidențiat un volum de 176.000 de zile de concediu medical în 2025, echivalentul a 484 de ani, care, împreună cu cele 321.000 de zile de odihnă, creează un gol financiar estimat la 55 de milioane de lei. Borza a susținut că, în timpul concediilor medicale, unii șoferi lucrează pentru agenții de turism cu autocare, dovadă fiind mesajele de WhatsApp și fotografiile cu sumele câștigate pe care aceștia le-au distribuit. Administratorul judiciar a descris și modelul suspicious al îmbolnăvirilor, care au loc preponderent la începutul săptămânii (luni), evitând weekend-ul, și au fost motivate de „răceli” apărute în vacanțe (iulie-august), presupunând că angajații profitau de pauză pentru a muta turiști la destinații precum Bulgaria, Albania, Turcia sau Grecia.

Pe frontul prevenirii furturilor, Borza a anunțat denunțarea contractului cu firma de pază, invocând prețul ridicat și incapacitatea acesteia de a preveni sustragerea de combustibil. Costul serviciului de pază a fost de 2,7 milioane de lei anual, cu un tarif de 40 de lei/oră, față de 31-32 de lei/oră pe piață, iar Borza a anunțat că va denuncia acest contract începând cu luni, având în vedere că cei care ar fi trebuit să păzească flota erau, în multe cazuri, cei care furau motorina. Au mai fost capturați în flagrant alți zece șoferi ai STB la autobaza Ferentari cu două săptămâni în urmă, fiind deja certați cu legea pentru furt de combustibil.

Administratorul judiciar al Societății de Transport București (STB), Remus Borza, estimează că furtul de motorină produce o pagubă anuală de 6 milioane de euro la nivelul companiei și a anunțat implementarea foiilor de parcurs electronice, generate în timp real, pentru combaterea acestui fenomen. Conform lui Borza, aplicațiile de monitorizare indică un consum real mediu anual de 23.000 de tone de motorină, în timp ce foile de parcurs centralizate înregistrează 26.000 de tone. Diferența de 3.000 de tone, calculată la un preț de doi euro pe litru, explică prejudiciul estimat la 6 milioane de euro.

Administratorul judiciar a evidențiat că dintre cele 55 de softuri și aplicații informatice cumpărate de STB, în valoare de peste 40 de milioane de euro, doar jumătate sunt funcționale. Borza a acuzat că restul achizițiilor IT au fost făcute pentru a susține firme „prietenе” și manageri de la STB, menținând un ciclu de afaceri bazat pe foile de parcurs manuale, interpretate ca jurnale de bord scrise de șoferi. Acestea prezintă o discrepanță anuală de 5 milioane de kilometri față de indicatorii bordului auto (55 milioane km față de 50 milioane km), diferență folosită pentru a justifica suplimentar consumul de combustibil.

Unii șoferi și vatmani au abuzat de concediile medicale fără a avea probleme de sănătate, primind deja preavize de concediere. Operatorul de transport public cumulează aproximativ 90% din totalul dosarelor de boli profesionale din Capitală. În 2025, s-au înregistrat 176.000 de zile de concediu medical și 321.000 de zile de odihnă, generând o pierdere financiară de 55 de milioane de lei. Administratorul judiciar a declarat că, în perioada concediilor medicale, în special iulie și august, unii conducători auto lucrează în paralel la agenții de turism, efectuând curse către Bulgaria, Albania, Turcia și Grecia, având dovezi în forma mesajelor WhatsApp și a fotografiilor cu încasările. Borza a subliniat modelul suspicious al îmbolnăvirilor, care au loc preponderent în duminică și luni, evitând weekend-ul, și sunt motivate de „răceli” apărute în vacanțe. El a anticipat deschiderea unui dosar penal de proporții, explicând că, atâta timp cât ești în concediu medical, nu poți presta o activitate nici la propriul angajator, cu atât mai puțin la unul extern.

STB intenționează să denunțe contractul cu firma de pază, invocând tariful ridicat de 40 de lei/oră, față de media pieței de 31-32 de lei, precum și faptul că serviciul de 2,7 milioane de lei anual nu a prevenit furtul de carburant. Poliția a cercetat penal 20 de conducători auto și doi paznici pentru furt de combustibil, iar alți zece șoferi au fost prinși în flagrant la autobaza Ferentari. Articolul acoperă aspectele financiare și operaționale ale insolvenței STB, evidențiind furtul de motorină și abuzurile legate de concedii. Este o sursă de știri generaliste, fără un focus jurnalistic specific care să necesite o ancoră contextuală.

Administratorul judiciar al Societății de Transport București (STB), Remus Borza, a dezvăluit că furtul de motorină a cauzat companiei o pagubă estimată la 6 milioane de euro. Calculele prezentate arată o discrepanță între consumul real monitorizat de cinci aplicații, de 23.000 de tone anual, și cantitatea înregistrată pe foile de parcurs centralizate, de 26.000 de tone. Diferența de 3.000 de tone, înmulțită cu prețul de doi euro litrul, explică prejudiciul. Pentru a preveni astfel de abuzuri, STB va introduce începând cu duminică o foaie de parcurs electronică, generată automat în timp real, care va înlocui documentele manuale completate de șoferi. Noua procedură va permite compararea datelor privind consumul de carburant cu cele privind kilometrajul efectiv parcurss.

Remus Borza a explicat mecanisme prin care era posibilă justificaarea consumului suplimentar: pe foile de parcurs manuale, scrisse de conducătorii auto, au fost identificate discrepanțe medii anuale de 5 milioane de kilometri în plus față de kilojametrul contorizat de bordul vehiculelor (55 milioane km înregistrate manual versus 50 milioane km real). Această diferență a fost folosită pentru a justifica ulterior compensația pe combustibil. Administratorul judiciar a evidențiat că STB a cumpărat 55 de softuri și aplicații, în valoare de peste 40 de milioane de euro, dar doar jumătate sunt funcționale. Borza a criticat achizițiile, afirmând că restul au fost cumpărate pentru a susține firme „prietene” și directori de la STB, menținând un ciclu de afaceri bazat pe foile de parcurs manuale.

Pe foile de parcurs adunate, au fost înregistrate 55 de milioane de kilometri anual, față de 50 de milioane de kilometri indicați de instrumentarul de bord. Această discrepanță de 5 milioane de kilometri era utilizată pentru a justifica consumul suplimentar de motorină.

Paguba totală estimată la furtul de motorină se ridică la 6 milioane de euro, calculată pe baza diferenței dintre consumul real (23.000 de tone) și cel înregistrat (26.000 de tone). Foaia de parcurs electronică va opera pe toată flota STB, fiind generată automat, în timp real, de un soft, pentru a elimina discrepanțele identificate la documentele manuale. Achizițiile de softuri în valoare de peste 40 de milioane de euro, dintre care jumătate nefunctionale, au fost suspectate că au fost făcute pentru a susține „firme prietene” și directori de la STB, menținând sistemul fraudulos al foilor de parcurs.

Remus Borza a explicat că diferența de 5 milioane de kilometri de pe foile de parcurs manuale față de borduri era folosită pentru a justifica ulterior consumul suplimentar de combustibil. Foile de parcurs manuale, interpretate ca jurnale de bord de către șoferi, înregistrau kilometrajul curselor, dar prezintă anomalii semnalate de administratorul judiciar.

Noile documente electronice vor înlocui foile completate manual și vor permite verificarea automată a curselor și a kilometrilor parcurși. STB plătește 2,7 milioane de lei anual pentru serviciul de pază, cu un tarif de 40 de lei/oră, mult peste media pieței (31-32 lei/oră), și intenționează să denunțe contractul.

Înainte de decizia de denunțare a contractului de pază, Borza a amintit că la 5 mai au fost descinse localuri în dosarul furtului de combustibil, unde au fost implicați 20 de conducători auto și doi paznici. Alți zece șoferi STB au fost prinși în flagrant la autobaza Ferentari în urmă cu două săptămâni, fiind cercetați penal pentru furt de combustibil. Administratorul judiciar a anunțat denunțarea contractului cu firma de pază, invocând costul aberant de 40 de lei/oră și ineficiența serviciului în prevenirea furturilor.

Ancheta privind furturile de motorină a visat, în mai, 20 de conducători auto și doi agenți de pază, ceea ce l-a determinat pe Borza să ia măsuri împotriva firmei contractate. 20 de conducători auto și doi paznici au fost cercetați penal în dosarul furtului de combustibil, confirmând legătura dintre paza deficitară și abuzuri. Administratorul judiciar a dezvăluit că aproape jumătate dintre angajații STB sunt rude între ei, afirmând că sunt aproximativ 5.000 de salariați implicați. Există peste 30 de familii cu mai mult de 10 membri angajați în STB, iar cel mai numeros grup identificat are 20 de salariați, aparținând unei familii cu inițiala R.

4.876 de salariați sunt rude între ei, dintre care vreo 1.400 sunt soț și soție. Sunt peste 30 de familii cu peste 10 membri angajați, cel mai numeros grup având 20 de salariați, potrivit lui Remus Borza. Familia R. este liderul în ceea ce privește prezența familială în organigrama STB, cu 20 de membri angajați. N-aş vrea să spun o societate a clanurilor, că iarăşi o să fiu interpretat. 4.876 de salariaţi sunt rude, dintre care vreo 1.400 soţi şi soţie (..) Sunt câteva familii, sunt mult mai multe, peste 30 de familii, fiecare familie are peste 10 membri angajaţi ai STB, avem un fruntaş la capitolul ăsta, familia, i-am pus doar iniţiala, R, cu 20 de salariaţi

Administratorul judiciar al Societății de Transport București (STB), Remus Borza, a estimat că furtul de motorină generează o pagubă anuală de 6 milioane de euro la companie. Diferența este determinată de discrepanța dintre consumul real de 23.000 de tone/an, monitorizat de aplicații, și cele 26.000 de tone înregistrate pe foile de parcurs, calculând o pierdere de 2 euro per litru. Pentru a preveni astfel de abuzuri, STB va introduce foaia de parcurs electronică, generată automat în timp real. Borza a criticat achizițiile IT anterioare, afirmând că dintre cele 55 de softuri cumpărate, în valoare de peste 40 de milioane de euro, abia jumătate sunt funcionale, restul fiind destinate unui cerc de afaceri legate de foile de parcurs manuale.

Administratorul judiciar Remus Borza a confirmat că STB este o 'societate de familie', 4.876 de angajați fiind rude între ei, dintre care 1.400 sunt soț și soție. Peste 30 de familii au mai mult de 10 membri angajați, familia R. condusează cu 20 de salariați.

Financiar, STB înregistra pierderi de 767 de milioane de lei cu venituri de 1,2 miliarde de lei, fondul de salarii reprezentând 81% din încasări. Noul CCM reduce numărul sporurilor de la 36 la 32, generând o economie de 25 de milioane de lei, iar plata de concediere scade de la 16-20 la 2-4 salarii compensatorii.

Borza a criticat urgia de reparații URAC ca fiind 'total ineficientă' și a anunțat concedierea unor categorii specifice, inclusiv 50 de vatmani și 120 de șoferi, pe criterii de calificativ, abatere disciplinară sau abuz de concedii medicale. Veniturile șoferilor cresc cu 16% de la 1 ianuarie.

Administratorul judiciar al Societății de Transport București (STB), Remus Borza, a confirmat natura de „societate de familie” a companiei, estimând că aproape 5.000 dintre cei 10.137 de angajați au legături de rudenie. Printre cei 4.876 de rude identificate, aproximativ 1.400 formează cupluri de soț și soție care activează simultan în operatorul de transport. „N-aș vrea să spun o societate a clanurilor, că iarăși o să fiu interpretat. 4.876 de salariați sunt rude, dintre care vreo 1.400 soți și soție (...) Sunt câteva familii, sunt mult mai multe, peste 30 de familii, fiecare familie are peste 10 membri angajați ai STB, avem un fruntaș la capitolul ăsta, familia, i-am pus doar inițiala, R, cu 20 de salariați”, a explicat Remus Borza, subliniind dimensiunea nepotismului în companie.

Situația financiară critică a operatorului de transport din Capitală a fost elucidată de Borza: „Avem 1,2 miliarde de lei venituri la 10 luni și 767 de milioane de lei pierdere. Vedeți și dumneavoastră cât de mare e pierderea, de peste 65%. Suntem pe un cashflow negativ și salariile sunt aproape buză-n-buză cu veniturile. 1,01 miliarde de lei înseamnă 81% din venituri”. Vechiul contract colectiv de muncă a fost identificat de administratorul judiciar ca fiind principala cauză a insolvenței, datorită ponderii uriașe pe care fondul de salarii îl avea în totalul veniturilor, menținând costuri inadecvate realităților pieței.

Salariul mediu brut în cadrul STB a ajuns la 10.700 de lei, o sumă propulsată de un complex sistem de 36 de sporuri, prime și indemnizații. Potrivit lui Borza, pentru anumiți șoferi, aceste bonusuri reprezintă peste 60% din venitul total, salariajul de încadrare constituind mai puțin de 40%. Acumularea sporurilor permite unor șoferi să obțină salarii brute de peste 25.000, iar în anumite luni, chiar de 30.000 de lei. „Aceste sporuri adunate fac ca în anumite luni, anumiți șoferi să aibă salarii brute de peste 25, chiar 30 de mii de lei”, a precizat administratorul judiciar.

O primă măsură de eficientizare a fost anularea integrală a sporului pentru inspecția fizică a vehiculului la intrarea pe traseu (verificarea roților, oglinzilor sau a cheii de contact). Borza a descris acesta ca pe o obligație firească a șoferului, costând compania 2 milioane de lei pe lună. Reducerea numărului de sporuri de la 36 la 32, prin noul Contract Colectiv de Muncă, va genera o economie estimată la 25 de milioane de lei lunar pentru STB.

Administratorul judiciar al Societății de Transport București (STB) a detaliat în raportul său structura de nepotism din companie, relevând că 4.876 dintre cei aproximativ 10.000 de salariați au legături de rudenie. Dintre aceștia, 1.428 sunt cupluri de soț și soție, iar compania are cazuri extreme, precum o familie cu 20 de membri angajați și peste 30 de familii cu câte mai mult de 10 persoane.Econ Media În vara lui 2026, unii șoferi STB au încasat salarii nete de până la 18.000 de lei lunar, un fenomen susținut de sistemul complex de prime și sporuri. Fondul de salarii absorbe 80% din veniturile totale ale companiei, care în primele 10 luni ale anului au fost de 1,2 miliarde de lei.Econ Media Raportul administratorului judiciar stabilește că principalul motor al insolvenței este Contractul Colectiv de Muncă (CCM) anterior, care a menținut costuri inadecvate realității pieței. Veniturile din vânzarea biletelor au acoperit doar 13,8% din costul eligibil al serviciului în 2025, cu o subcompensație de 247 de milioane de lei.Econ Media Inspectoratul menționează că angajările s-au făcut și pe filiere politice, primarul general Ciprian Ciucu sancționând public practicile de angajare pe criterii de rudenie.Adevărul Clauzele din Contractul Colectiv de Muncă anterior sunt identificate ca principala cauză a insolvenței.Econ Media STB are 10.137 de angajați și un fond lunar de salarii de 106 milioane de lei.Econ Media Salariul mediu brut în societate este de 10.700 de lei.Econ Media Salariații beneficiau de 36 de prime, sporuri și indemnizații.Econ Media Administratorul judiciar a identificat că 4.876 de salariați au legături de rudenie, dintre care 1.428 sunt soț–soție.Econ Media Există și cazuri speciale de familii cu număr mare de angajați, printre care familia R. cu 20 de membri.Econ Media Angajații STB au acumulat 176.773 de zile de concediu medical în 2025, echivalentul a aproximativ 484 de ani, ceea ce a costat compania 55 de milioane de lei.Econ Media Mediul de concediu medical pentru conducătorii de vehicule a fost de 60 de zile. Bolile profesionale au constituit 1.654 din totalul de 1.827 de cazuri în București între 2023-2025.Econ Media Jumătate din îmbolnăvirile salariaților au avut loc luni, un model suspect de absenteism identificat de administrator.Econ Media Între 2023 și 2025, STB a declarat 1.654 din totalul de 1.827 de boli profesionale din București.Econ Media Angajații au avut și 321.706 zile de concediu de odihnă în 2025.Econ Media Prețului biletului la 3 lei din 2021 i s-a opus o creștere a costurilor cu 155% la electricitate și 115% la motorină.Econ Media Prestatia companiei a fost subcompensată cu 247 de milioane de lei în 2025.Econ Media La sfârșitul lui septembrie 2026, STB avea de încasat creanțe de 610 milioane de lei, cea mai mare parte datorată de Primăria București.Econ Media Gratuitățile lunare costă 24,6 milioane de lei, incluzând pensionarii și însoțitorii acestora.Econ Media Costurile operaționale au explodat, cu 88% creștere la salariul minim brut.Econ Media Planul de redresare include reducerea drastică a costurilor fixe și a plantelor administrative.Econ Media Numărul total al angajaților a scăzut cu 1.709 posturi, prin desființarea a 919 posturi vacante și 796 de preavize de concediere.Econ Media Sectorul TESA a fost cel mai afectat, numărul posturilor scăzând de la 1.299 la 1.011.Econ Media Au fost eliminate 44 de posturi de conducere și cele cinci de consilieri ai directorului general.Econ Media Noul CCM, semnat pe 26 septembrie 2026, este valabil până pe 30 septembrie 2027.Econ Media Noul CCM reduce numărul de salarii compensatorii la 2-4 (economisind 32,2 milioane de lei) și sporurile de la 36 la 32 (economisind 25,33 milioane de lei).Econ Media Salariații vor avea mai puține zile de concediu, de la 25-33 la 22-31 plus 3-5 zile suplimentare, economisind 3,31 milioane de lei.Econ Media Mai multe contracte existente au fost renegociate sau denunțate pentru a reduce cheltuielile.Econ Media Renunțarea la contractul cu Daimler generează o economie de 68 de milioane de lei.Econ Media STB a renunțat la contractele pentru hidroizolații (65,5 milioane de lei) și arhivare electronică (2 milioane de lei).Econ Media Cei 244 de creditori ai STB datorează în total 3 miliarde de lei.Econ Media Creditorii au admis 53,35% din valoarea solicitată, adică 1,63 miliarde de lei.Econ Media Planul administratorului judiciar cuprinde măsuri suplimentare pentru redresarea financiară.Econ Media Administratorul judiciar propune majorarea tarifelor: biletul de la 3 la 5 lei și abonamentul lunar de la 80 la 100 lei.Econ Media Propunerea include eliminarea gratuităților pentru pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei, estimând o creștere a veniturilor cu 138 milioane de lei anual.Econ Media Transportul de noapte va fi eliminat, cu excepția liniilor expres către aeroport.Econ Media Digitalizarea companiei va include foi de parcurs electronice și vânzare de bilete prin parteneri.Econ Media

Administratorul judiciar al Societății de Transport București (STB), Remus Borza (denumit Remus Bogza în sursa Protv), a anunțat la 13 noiembrie 2026 că 4.876 dintre cei 10.137 de angajați ai companiei au legături de rudenie. Situația, descrisă ca una de „societate de familie”, include 1.400 de cupluri de soț și soție și peste 30 de familii cu mai mult de 10 membri angajați, familia R. fiind cea mai numeroasă cu 20 de salariați. Borza a estimat că fondul de salarii a atins 1,01 miliarde de lei în primele zece luni ale anului, reprezentând 81% din veniturile de 1,2 miliarde de lei și ducând la o pierdere de 767 de milioane de lei. Angajații beneficiau de un salariu mediu brut de 10.700 de lei și de 36 de tipuri de prime și sporuri, acumulatorile permitând unor șoferi să atingă venituri brute de peste 25.000-30.000 de lei în anumite luni. Noul Contract Colectiv de Muncă a redus numărul de sporuri la 32, generând o economie de 25 de milioane de lei, și a eliminat integral sporul artificial pentru verificarea vehiculelor la intrarea pe traseu, economisind 2 milioane de lei lunar. Numărul salariilor compensatorii de concediere a scăzut de la 16-20 la 2-4 luni. Procesul de restructurare a început cu închiderea a 919 de posturi vacante și cu 796 de preavize de concediere, rezultând o scădere a organigramei cu 1.709 de posturi. Au fost eliminate 44 de funcții de conducere din 163, iar Borza a anunțat că a desființat și compartimentul consilierilor generali, afirmând că „peștele de la cap se împute”. O a doua etapă de restructurare, vizând jumătățirea numărului de directori, este programată pentru ianuarie-februarie 2027, ținta finală fiind un efectiv de aproximativ 8.428-7.000 de angajați.

Administratorul judiciar al Societății de Transport București (STB), Remus Borza, a anunțat că furtul de motorină generează anual o pagubă de 6 milioane de euro, cauzată de o discrepanță de 3.000 de tone între consumul real (23.000 de tone) și cel înregistrat pe foile de parcurs (26.000 de tone). Pentru a stopa acest fenomen, compania va înlocui, de luni, documentele manuale cu foi de parcurs electronice, generate automat în timp real. Conform administratorului judiciar, STB a achiziționat 55 de softuri și aplicații în valoare de peste 40 de milioane de euro, dar doar jumătate sunt funcționale. Restul au fost cumpărate pentru a menține un ciclu de afaceri legat de foile de parcurs manuale, care sunt interpretate ca jurnale de bord și conțin date manipulating. Pe foile de parcurs manuale, completate de conducătorii auto, s-a înregistrat o diferență medie anuală de 5 milioane de kilometri în plus față de cei contorizați de bordul vehiculelor. Această discrepanță era folosită pentru a justifica consumul suplimentar de carburant, facilitând furtul. Borza a anunțat rezilierea contractului cu firma de pază care proteja autobazele, invocând prețul aberant de 40 de lei/oră față de media pieței de 31-32 de lei și ineficiența serviciului în prevenirea furturilor. Administratorul judiciar a reamintit că, în urma acțiunilor poliției din mai, au fost cercetați penal 20 de conducători auto și doi paznici, iar alți zece șoferi au fost prinși în flagrant cu motorină la autobaza Ferentari cu două săptămâni înainte.

Societatea de Transport București (STB), aflată în procedură de insolvență din septembrie 2026, finalizează planul de reorganizare, care implică eliminarea majorității curselor de noapte, cu excepția liniilor expres către aeroport. Administratorul judiciar Remus Borza a confirmat că peste 4.800 dintre cei 10.000 de salariați au legături de rudenie, dintre care 1.400 sunt cupluri de soț și soție, o situație descrisă ca o „societate de familie” cu familii numeroase (până la 20 de membri angajați). Conform planului, structura de personal va suferi o reducere de aproximativ 1.700 de posturi, dintre care 900 deja vacante, iar 800 de angajați au primit deja preaviz de concediere, vizați pentru rezultate slabe, abateri disciplinare sau falsificări privind concediile medicale.

Administratorul judiciar al Societății de Transport București (STB), Remus Borza, a anunțat că furtul de motorină generează anual o pagubă de 6 milioane de euro la companie, cauzată de o discrepanță de 3.000 de tone între consumul real (23.000 de tone) și cel înregistrat pe foile de parcurs (26.000 de tone). Pentru a stopa acest fenomen, compania va înlocui documentele manuale cu foi de parcurs electronice, generate automat în timp real.Știrile Pro TV

Borza a criticat achizițiile IT anterioare, afirmând că dintre cele 55 de softuri cumpărate, în valoare de peste 40 de milioane de euro, abia jumătate sunt funcționale, restul fiind destinate unui cerc de afaceri legate de foile de parcurs manuale, care conțin date manipulate pentru a justifica consumul suplimentar de carburant. El a denunțat contractul cu firma de pază, invocând prețul aberant de 40 de lei/oră față de media pieței de 31-32 de lei și ineficiența serviciului în prevenirea furturilor.Știrile Pro TV

Administratorul judiciar a evidențiat un volum de 176.000 de zile de concediu medical în 2025, echivalentul a 484 de ani, care, împreună cu cele 321.000 de zile de odihnă, creează un gol financiar estimat la 55 de milioane de lei. Borza a susținut că, în timpul concediilor medicale, unii șoferi și vatmani lucrează pentru agenții de turism cu autocare, dovadă fiind mesajele de WhatsApp și fotografiile cu sumele câștigate pe care aceștia le-au distribuit, activitate care va fi combătută prin deschiderea unui dosar penal de proporții.Știrile Pro TV

Administratorul judiciar al Societății de Transport București (STB), Remus Borza, estimează că furtul de motorină generează o pagubă anuală de 6 milioane de euro la companie. Calculul se bazează pe o discrepanță de 3.000 de tone dintre consumul real, monitorizat de cinci aplicații, care indică 23.000 de tone pe an, și cantitatea înregistrată pe foile de parcurs, de 26.000 de tone. La un preț de doi euro pe litru, diferența explică prejudiciul. Pentru a preveni acest fenomen, STB va introduce de luni, începând cu data de 16 noiembrie 2026, foi de parcurs electronice generate automat, în timp real, pe toată flota, care vor înlocui documentele manuale completate de șoferi. «Avem vreo cinci aplicații care monitorizează simultan consumul de carburant și care spun că într-un an consumul mediu este de 23.000 de tone de motorină. Pe foile de parcurs adunate: 26.000 de tone. Rezultă o diferență de 3.000 de tone. Înmulțit cu doi euro litrul, rezultă o pagubă de 6 milioane de euro. Cam aici e dimensiunea furtului de motorină în STB. (...) De luni, va fi operațională, pe toată flota, foaia de parcurs electronică generată automat, în timp real, de către un soft», a declarat Borza în cadrul unei conferințe de presă susținute, vineri, la sediul Primăriei Capitalei. Borza a criticat achizițiile IT anterioare, afirmând că STB a cumpărat 55 de softuri și aplicații, în valoare de peste 40 de milioane de euro, dar doar jumătate dintre acestea sunt funcționale. El a acuzat că restul achizițiilor au fost făcute pentru a susține firme „prietene” și directori de la STB, menținând un ciclu de afaceri bazat pe foile de parcurs manuale. Pe foile de parcurs, interpretate ca jurnale de bord, s-a înregistrat o discrepanță medie anuală de 5 milioane de kilometri în plus față de cei contorizați de instrumentarul de bord (55 milioane km față de 50 milioane km). Această diferență era folosită pentru a justifica ulterior consumul suplimentar pe combustibil. Administratorul judiciar a evidențiat și abuzurile privind concediile medicale, afirmând că unii șoferi și vatmani „au abuzat de zilele de concediu medical, fără să aibă nimic”. O parte dintre aceștia au primit deja preavize de concediere. STB este, de asemenea, „campion la boli profesionale”, reprezentând aproximativ 90% din totalul dosarelor de boli profesionale emise în Capitală. «Anul trecut am avut 176.000 de zile de concediu medical. Înseamnă 484 de ani de boli închipuite, pe lângă cele 321.000 de zile de concediu de odihnă. (...) Un șofer stă în concediu de odihnă două luni și alte două luni stă în concediu medical. Pentru noi e o gaură de 55 de milioane de lei», a mai spus el. Administratorul judiciar susține că, în timpul concediilor medicale, unii șoferi lucrează pe autocare ale unor agenții de turism. Potrivit acestuia, există urme ale acestor activități, deoarece unii șoferi s-au lăudat pe WhatsApp cu sumele câștigate și au trimis poze. «Și ca să vedeți că nimic nu e întâmplător, se îmbolnăvesc toți luni. Niciunul sâmbătă și duminică. În weekend 1,8% avem îmbolnăvirile. Dar când începe săptămâna de muncă, ne ia cu niște frisoane și cu niște friguri... pentru că o să vedeți că toți răcesc în iulie și august. E o vorbă, doar ăia deștepți răcesc vara. Ai noștri sunt deștepți de bubuie. În iulie și august răcesc toți. De ce? Ca a doua zi să se ducă, pe autocare, la niște agenții de turism, cărora le-au căzut și niște avioane, că au avut o aterizare forțată, să ducă turiști la bulgari, la albanezi, la turci, la greci. Deci, lucrează în paralel. Ei nu înțeleg, dar în curând o să bubuie un dosar penal de proporții, pentru că atâta vreme cât ești în concediu medical, nu poți presta o activitate nici la propriul angajator și cu atât mai puțin la altul», a punctat Remus Borza. Totodată, administratorul judiciar intenționează să denunțe contractul cu firma de pază, invocând prețul ridicat și faptul că nu a fost prevenit furtul de combustibil. «Avem mai mulți conducători auto certați cu legea. Cercetați penal, cu măsuri preventive, pentru furt de combustibil. Pe 5 mai au descins poliția, mascații. 20 de conducători auto, inclusiv doi paznici - pentru că noi plătim 2,7 milioane de lei la o firmă de pază, ca oamenii lor să țină de șase la hoții noștri. Sigur că o să îi denunț contractul și firmei de pază, luni, pentru că am ajuns la un preț aberant de 40 lei ora/agent, câtă vreme toată piața e la 31-32 de lei ora/agent», a susținut el. Borza a menționat și faptul că, în urmă cu două săptămâni, la autobaza Ferentari au fost prinși în flagrant alți zece șoferi STB.

Administratorul judiciar al Societății de Transport București (STB), Remus Borza, a declarat vineri, 13 noiembrie 2026, că societatea este o „afacere de familie”, evidențiind că 4.876 dintre angajați au legături de rudenie. Dintre aceștia, aproximativ 1.400 sunt cupluri de soț și soție care activează simultan în companie, iar peste 30 de familii au fiecare mai mult de 10 membri angajați. Cazul extrem este reprezentat de o singură familie cu 20 de salariați. Administratorul judiciar a adresat, de asemenea, mesaje puternice comunității de transportatori, încercând să stăvilească tendința șoferilor de a se manifesta pentru cereri pe care el le consideră nejustificate. Potrivit acestuia, acțiunile lor de protest nu vor influența deciziile sale de a restructure compania și de a impune măsuri de eficiență. Borza a adăugat că, deși el este un om care respectă dreptul la protest, nu va ceda la presiuni, deoarece misiunea sa este de a reface credibilitatea și stabilirea unei entități funcționale. De asemenea, el a susținut că trebuie creat un climat de responsabilitate și eficiență, în care fiecare angajat să își cunoască rolul și să realizeze munca la standardele cerute.

În ceea ce privește reparațiile vehiculelor, Borza a arătat că procesul de mentenanță este unul de „mână muncitoare și nu tehnologie”. Potrivit administratorului judiciar, 70% dintre reparații sunt externalizate către 21 de firme, iar soluțiile propuse de conducere vizează reducerea numărului de reparații, prin menținerea vehiculelor pe linie de mers „cu clemă”. Această strategie de a menține autobuzele pe drum cu reparații improvizate este descrisă de Borza ca o „negocieri cu morții”, în timp ce firmele externe colectează bani pentru reparații simple. El a subliniat că 90% din reparații nu sunt necesare, iar cele rămase ar trebui să coste 30 de milioane de euro anual. Pentru a combate aceste practici și pentru a asigura siguranța traficului rutier, Borza a propus introducerea unei proceduri stricte de verificare a transportului public în fața Inspectoratului de Stat în Construcții. Această inspecție ar trebui să fie efectuată de cel puțin 5 persoane, inclusiv de un inginer constructor, și să includă verificarea condițiilor tehnice și de siguranță. Scopul acestei măsuri este de a obține date concrete despre starea tehnică a parcului de vehicule și de a asigura conformitatea cu normele legale. În cadrul conferinței de presă, Borza a subliniat și impactul negativ pe care această situație o are asupra șoferilor, care exprimă nemulțumiri constante privind condițiile de lucru și salariile. Potrivit lui, „nemulțumirile sunt pe nedrept”, deoarece starea tehnică a vehiculelor este considerată bună. De asemenea, el a precizat că 90% din timpii de așteptare ai pasagerilor în stațiile de transport public sunt cauzate de blocajele de circulație, nu de lipsa vehiculelor sau de defecțiuni tehnice.