Spitalul Județean de Urgență Bihor a investit, prin intermediul municipalității orădene, 100.000 de euro într-o aplicație de inteligență artificială menită să revoluționeze actul medical și administrarea spitalului. La doi ani de la lansarea parteneriatului cu milionarul american George Haber, platforma se rezumă la un chatbot numit „Zena”, care a oferit informații eronate pacienților, în timp ce modulele pentru medici și management nu sunt funcționale, potrivit Bihoreanul. În toamna anului 2024, autoritățile din Oradea anunțau cu fast că orașul va deveni un pionier în utilizarea inteligenței artificiale în spitale.
Prin asociația locală de sprijinire a startup-urilor tehnologice, Make IT in Oradea, Primăria a alocat 100.000 de euro sub formă de împrumut convertibil în acțiuni pentru Zenaios SRL — o firmă românească înființată de milionarul George Haber și medicul Horea Timiș. O investigație realizată de Bihoreanul arată că, după doi ani de la virarea banilor, revoluția digitală există doar pe hârtie. În cele trei secții pilot Urologie, Medicină Internă I și Gastroenterologie, aplicația se limitează la colectarea pasivă de date, componenta de management este neutilizată, iar asistentul virtual Zena a înregistrat rateuri majore.
Testat de jurnaliști, chatbot-ul a oferit la solicitările de programare doar linkuri generice și numărul centralei telefonice, iar la întrebarea privind șeful secției de Urologie a indicat greșit numele altei persoane, deși secția făcea parte din proiectul pilot. După solicitările oficiale de presă, răspunsul a fost modificat simplist: robotul susține acum că „nu știe” cine conduce secția.
Firma românească Zenaios SRL a funcționat cu un singur angajat, cifră de afaceri zero și datorii de peste 817.000 de lei, cea mai mare parte provenind din finanțarea publică de la Oradea. Entitatea locală nu deține drepturile asupra aplicației, ci doar o licență de utilizare emisă de firma-mamă din Statele Unite, Zenaios Inc., deținută de George Haber.