România continuă să atragă un flux constant de capital străin, în timp ce investițiile rezidenților români în economii externe rămân semnificativ mai reduse. Conform datelor Banca Națională a României (BNR), la sfârșitul lui 2025, stocul investițiilor străine directe (ISD) în țară a ajuns la 134,82 miliarde de euro. În contrast, stocul investițiilor directe ale rezidenților români în afara granițelor totaliza doar 9,68 miliarde de euro.
Raportul dintre cele două stocuri este de aproape 14 la unu. Deși investițiile românilor în exterior au cunoscut o creștere notable, diferența masivă persistă. Astfel, în 2024, investițiile directe ale rezidenților români în străinătate însumau 7,79 miliarde de euro, comparativ cu aproximativ 125 de miliarde de euro reprezentați de investițiile străine acumulate în România, conform analizei publicate de Adevărul Financiar.
Analizând fluxurile anuale, România a atras investiții străine directe nete de 7,91 miliarde de euro în 2025, o creștere față de 5,6 miliarde de euro înregistrate în 2024. În paralel, investițiile directe ale rezidenților români în afara țării au crescut de la 861 de milioane de euro la 1,52 miliarde de euro, un avans de aproape 77%.
Este important de menționat că stocul total de 9,68 miliarde de euro nu reflectă exclusiv capitalul reinvestit sau blocat în alte economii. Potrivit aceleiași analize, aproximativ 5,59 miliarde de euro au fost reinvestite în România prin intermediul unor companii înregistrate în alte state (retro-investiii). Diferența, de circa 4,09 miliarde de euro, reprezintă un calcul orientativ al investițiilor cu alte destinații finale și nu constituie un indicator separat oficial.
Florin Jianu, președintele IMM România, explică această situație prin prisma lipsei capitalului, principalul obstacol în calea internaționalizării companiilor românești. Acesta leagă dificultatea de sprijinul insuficient din partea autorităților și de structura mediului de afaceri autohton, unde comerțul predomină peste producție.
«Majoritatea companiilor cu capital românesc își desfășoară activitatea în domeniul comerțului și mult mai puțin în domeniul producției. Această structură a întreprinderilor noastre determină un anumit tip al dezvoltării, cu avantaje și dezavantaje, iar în privința dezavantajelor se remarcă lipsa oportunităților și resurselor pentru dezvoltare, chiar dacă există câteva excepții», a declarat Florin Jianu pentru «Adevărul Financiar».
Intrarea pe piețe externe necesită resurse substantiale pentru identificarea partenerilor, promovare și distribuție. Deschiderea sau achiziția unei companii în străinătate adaugă costuri suplimentare. Un raport economic al OCDE din martie 2026, citat în analiză, semnalează capitalizarea redusă a unei părți importante a firmelor românești și dezvoltarea insuficientă a finanțărilor prin capital privat.
Doar 6,77% dintre întreprinderi au participat în 2025 la acțiuni de internaționalizare, conform Cartei Albe a IMM-urilor din România 2026, invocate de Jianu. Procentul nu măsoară neapărat firmele care au realizat investiții directe peste graniță, ci include și exporturi, participarea la târguri sau căutarea partenerilor comerciali.
În evaluarea reprezentantului IMM România, interesul antreprenorilor pentru piețele externe este ridicat, dar resursele financiare limitate, teama de birocrație și lipsa unor instrumente publice eficiente îi determină să își concentreze activitatea pe piața locală.
Decalajul este vizibil și în traficul comercial. Conform datelor OCDE preluate de Adevărul Financiar, companiile controlate din străinătate (filiale locale ale grupurilor multinationale) au realizat aproximativ 70% din exporturile de bunuri ale României în 2024. Pentru produsele industriei prelucrătoare, ponderea a ajuns la 80%.
Raportul OCDE indică o valoare adăugată brută pe persoană ocupată de aproximativ 45.000 de euro în companiile controlate din străinătate, față de 24.000 de euro în firmele autohtone. De asemenea, 99% dintre firmele din România sunt microîntreprinderi sau întreprinderi mici, multe având resurse limitate pentru accesul direct pe piețele externe.
Jianu propune un rol mai activ al atașaților economici în promovarea afacerilor românești și scheme de susținere a exporturilor pe sectoare. Recomandările OCDE prezentate în articol vizează accesul mai bun la finanțare, sprijinirea inovării și reducerea obstacolelor administrative.
Deși exporturile și investițiile directe rămân forme diferite de extindere, ele nu trebuie confundate atunci când se evaluează prezența companiilor românești peste graniță. O firmă poate vinde în alte țări fără să deschidă o filială, în timp ce investiția directă presupune o participare de durată într-o afacere din străinătate, implicând resurse și riscuri distincte.