Ionuț Dumitru: Înghețarea salariilor și pensiilor nu trebuie prelungită în 2027

Ionuț Dumitru, fost președinte al Consiliului Fiscal și consilier al fostului premier Ilie Bolojan, consideră că înghețarea salariilor și pensiilor, măsură aplicată timp de doi ani, nu ar trebui prelungită în 2027, având în vedere perioada cu inflație ridicată Digi24. Economistul avertizează totuși că eventualele majorări trebuie să fie moderate, mai mici decât ritmul de creștere a PIB-ului nominal, pentru a permite continuarea reducerii deficitului bugetar. Conform estimărilor prezentate de Ionuț Dumitru, România pornea în 2024 de la un deficit de 9,2% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, și ar urma să ajungă în jurul nivelului de 6% prin măsurile aplicate în ultimii doi ani. Acest pas reprezintă aproximativ jumătate din ajustarea necesară pentru coborârea deficitului sub pragul de 3%, obiectiv asumat pentru o perioadă de șapte ani. Efortul rămas de ajustare, de peste trei puncte procentuale din PIB, poate fi împărțit pe mai mulți ani. Totuși, pentru 2027, ținta este reducerea deficitului de la 6,2% la 5,2% din PIB. Această ajustare de un punct procentual, deși mai mică decât cea realizată în 2025 și 2026 (când deficitul a scăzut cu aproximativ trei puncte procentuale), nu va fi ușoară. Ionuț Dumitru subliniază că cheltuielile principale ale statului, în special salariile, pensiile și asistența socială, trebuie să continue să scadă ca pondere în economie. Acestea trebuie să crească cu o rată mai mică decât creșterea PIB-ului nominal. În ceea ce privește veniturile, economistul susține că nu ar mai trebui să se recurgă la noi majorări de taxe, ci să se îmbunătățească colectarea taxelor și impozitelor existente. Deși proiecțiile indică o creștere a PIB-ului nominal cu 7-8%, Ionuț Dumitru a evitat să avanseze o cifră specifică pentru majorarea salariilor și pensiilor în 2027, necesități fiind mai multe detalii privind construcția bugetului. Dezideratul rămâne de a creșterea acestora cu o rată moderată, care să mențină tendința de scădere a ponderii lor în PIB. Contribuția economică principală la reducerea deficitului în ultimii doi ani a venit de la înghețarea salariilor și pensiilor, alături de creșterea TVA și a accizelor. Ionuț Dumitru afirmă că, după o perioadă lungă de inflație ridicată și înghețare, nu se poate menține această măsură și în 2027 sau în anii următori, salariile și pensiile trebuind să fie indexate. Miza este acum intensitatea acestei creșteri. Decizia privind creșterile trebuie luată cu „moderație și cumpătare“, astfel încât principalele cheltuieli ale statului să continue să scadă ca procent din PIB. „Ajustarea de anul trecut și anul acesta, în mare parte, s-a produs prin controlul cheltuielilor, adică prin faptul că nu au mai crescut salariile și pensiile. Ele, ca procent din PIB, au scăzut. Lucrul ăsta trebuie să se întâmple și în anii următori. Va trebui să ținem sub control cheltuielile principale din buget: salarii, pensii, asistență socială. Adică ele să crească cu o rată mai mică decât crește PIB-ul nominal, astfel încât, ca procent din PIB, să continue să scadă“, a explicat Ionuț Dumitru. Ionuț Dumitru a refuzat să precizeze dacă o majorare de cel mult 5% a salariilor și pensiilor ar fi suportabilă de către bugetul pentru 2027, afirmând că această decizie depinde de toate datele care vor sta la baza construcției acestui buget. Proiecțiile actuale indică o creștere a PIB-ului nominal de 7-8%. Acest indicator este crucial, deoarece PIB-ul nominal reprezintă valoarea economiei calculată la prețurile curente, incluzând atât evoluția reală a economiei, cât și creșterea prețurilor. „Nu aș putea să vă dau o cifră, atâta timp cât nu știm toate detaliile bugetului, dar dacă PIB-ul nominal crește cu 7-8%, așa cum arată proiecțiile în momentul de față, să sperăm că se va întâmpla această creștere, probabil că discutăm de o cifră destul de predictibilă la cât ne permitem să creștem salariile și pensiile. Dezideratul trebuie să fie acela de a continua tendința de scădere a lor ca procent din PIB, adică să creștem cu o rată destul de moderată“, a precizat economistul. Continuarea ajustării bugetare va implica măsuri atât pe veniturile, cât și pe cheltuielile de stat. Cu toate acestea, Ionuț Dumitru consideră că statul nu ar mai trebui să recurgă la noi majorări de taxe, ci să își concentreze efortul pe îmbunătățirea încasării celor existente și pe strictitudinea controlului cheltuielilor mari. „Când ai de făcut o ajustare de o asemenea amploare, mai bine de șase puncte procentuale din PIB, nu ai cum să o faci fără să iei în calcul toate componentele bugetului, adică și partea de venituri, și partea de cheltuieli. Dacă ne uităm de acum înainte cum putem face ajustarea de la 6% la 3% din PIB, probabil că la fel trebuie să ne gândim la ambele componente ale bugetului, dar pe partea de venituri nu ar trebui să ne mai gândim la creșteri de taxe, ci mai degrabă la colectarea taxelor și impozitelor, la îmbunătățirea colectării. Iar pe partea de cheltuieli trebuie să ținem un control foarte strict, în special pe categoriile mari: salarii și asistență socială“, a declarat Ionuț Dumitru.