Iranul și-a întărit poziția conform căreia nicio cantitate, chiar și o singură particulă, din materialul său nuclear îmbogățit nu va fi permisă să părăsească țara. Declarația a fost făcută de șeful siguranței iraniene, Mohsen Rezaei, canalului de televiziune pro-iranian Al Mayadeen, din Liban. Rezaei a afirmat, de asemenea, că Teheranul va răspunde cu forță în cazul în care Statele Unite lansează noi atacuri împotriva Republicii Islamice.
Cuvintele lui Rezaei apar în mijlocul semnalelor mixte venite de la Washington. Funcționarii americani au încercat să minimizeze necesitatea unei acțiuni militare suplimentare împotriva Iranului, în timp ce analiștii semnalizează un ton mai conciliator al președintelui Donald Trump de la defetițele republicane din alegerile de interimar din 3 noiembrie. În ciuda acestui fapt, Rezaei a confirmat că nu există în prezent negocieri în curs între Teheran și Washington.
Comandantul iranian de siguranță a avertizat specific cu privire la soarta bazelor militare americane în caz de agresiune. „Orice nou atac al SUA va fi, de asemenea, ținta contraatacurilor împotriva bazelor îndepărtate”, a declarat Rezaei. Această avertizare apare cu puțin timp după ce surse iraniene au dezvăluit în mai că liderul suprem al țării a ordonat ca uraniul aproape la nivel de armă să nu fie trimis în străinătate.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Iranul deținea 440,9 kg de uraniu îmbogățit la 60% când instalațiile nucleare au fost atacate de Israel și SUA în iunie 2025. Acest nivel de îmbogățire este mult superior celui necesar utilizării civile, hrănind acuzațiile Israelului, ale SUA și ale altor țări occidentale conform cărora Teheranul își dorește să dezvolte arme nucleare, acuzații pe care Teheranul leagă de negare.
În timp ce problema nucleară rămâne tensionată, Iranul se confruntă cu o altă urgență critică: amenințarea cu penuria severă de gaze naturale în acest iarnă. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Fatemeh Mohajerani, a avertizat marți că tăieturile în aprovizionare pot afecta întreaga țară, inclusiv capitala, Teheran, în cazul în care consumul rămâne ridicat.
Mohajerani a prezis un deficit în furnizarea de gaze de 430 milioane de metri cubi anul acesta, o creștere semnificativă față de cei aproximativ 300 milioane de metri cubi din anii anteriori. Situația s-a agravat din cauza daunelor suferite de instalațiile de prelucrare a gazelor în timpul conflictului cu Statele Unite. În plus, țara se confruntă cu un blocad naval al SUA asupra porturilor sale.
În ciuda faptului că este un producător mare de petrol și controlează o parte din cel mai mare câmp de gaze naturale din lume, Iranul se confruntă cu dificultăți în satisfacerea cererii interne din cauza infrastructur îmbătrânite și a sancțiunilor internaționale. Provinciile cele mai vulnerabile sunt identificate ca fiind Mazandaran, pe coasta Mării Caspice, și Golestan și Khorasan-e Shomali, la granița cu Turkmenistanul. Liderii iranieni se adresează populației pentru a reduce utilizarea gazelor și pentru a evita întreruperi în aprovizionare.
Armata Iranului a anunțat că două petroliere suplimentare au lovit mine în Strâmtoarea Hormuz. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a confirmat luni-noapte izbucnirea incendiilor pe navele de petrol care au fost atinse de mine navale în zona strategică. IRGC a acuzat petrolierele că încearcă să părăsească strâmtoarea pe o rută neautorizată, sub protecția aviației militare americane. Tehranul atacă periodic navele comerciale pe care le acuză de tranzit fără aprobare, iar SUA lovesc vasele suspectate de a încălca embargo-ul asupra porturilor iraniene. Centrul Operațiunilor Maritime britanic a raportat miercuri că un petrolier a fost lovit de un proiectil marți seara, în circumstanțe similare.
Asigurătorul Allianz Trade estimează că prejudiciile materiale cauzate de conflictul dintre SUA și Iran pentru statele din Golful Persic depășesc 200 de miliarde de dolari. Pierderile economice totale pot ajunge la aproape de patru ori suma prejudiciilor fizice până în 2030. Statele gazdă ale forțelor americane au fost atacate zilnic la începutul războiului ca răspuns la loviturile israeliano-americane. Przejiciile materiale se concentrează în special în economiile blocate de Hormuz, afectând infrastructura energetică. Raportul relevă că peste 80 de facilități energetice, în special în Kuweit, Qatar și Bahrain, au fost grav deteriorate. Războiul a afectat negativ sectoare precum turismul și imobiliarele, care vor înregistra o creștere mai lentă. Costul total al războiului pentru Cooperația pentru Dezvoltare din Golful Persic (GCC) se va situa la 790 de miliarde de dolari, reprezentând o diferență cumulativă de 5,9% din PIB față de tendința pre-război. Această sumă reflectă pierderea acumulată a producției economice între 2026 și 2030.
Șeful siguranței iraniene, Mohsen Rezaei, a declarat miercuri că Teheranul nu va permite scoaterea niciunei particule de material nuclear îmbogățit din țară. Oficialul a reafirmat interdicția absolută privind evacuarea stocurilor de uraniu. Secretarul Consiliului Suprem al Securității Naționale a transmis, prin televiziunea de stat IRIB, că nu va fi permisă eliminarea niciunei particule de uraniu îmbogățit. Administrația Trump a justificat războiul împotriva Iranului prin necesitatea prevenirii dobândirii armei nucleare, ceea ce Teheranul continuă să negue. Statele Unite caută un acord de pace final care să includă predarea stocului de uraniu foarte îmbogățit și limitarea programului nuclear. SUA doresc începerea negocierilor pe problema nucleară în cadrul unei înțelegeri de încetare a focului, dar Iranul respinge această condiție, cerând oprirea tuturor focurilor, inclusiv în Liban, înainte de discuții. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a reiterat miercuri poziția Washingtonului conform căreia grupările radicale din Tehran nu vor avea niciodată armă nucleară.
Ministrul de Externe iranian, Abbas Araghchi, s-a exprimat critic la adresa Franței, afirmând că guvernul francez nu reușește să gestioneze nici frigiderelor. Teheranul a respins oficial orice responsabilitate pentru hackerarea frigiderelor din supermarketurile franceze. Araghchi a acuzat Franța că își deplasează vina eșecurilor interne către alte țări. Diplomatul iranian a menționat că țara sa nu utilizează puterea sa pentru a sprijini masacrele din Gaza sau bombardamentele școlilor și spitalelor. Procuratura Parisului a anunțat luni dovezi implicării Iranului în atacul informatic din 11 octombrie, care a perturbat rețelele electrice și provocat incendii. Incidența a vizat aproximativ 700 de supermarketuri, determinând stricarea tonelaje mari de alimente.