Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a solicitat Washingtonului să accepte cerințele Teheranului, printre care încetarea ostilităților „pe toate fronturile”, într-un termen de două zile. Avertismentul a fost transmis printr-un mesaj pe platforma X, unde Araghchi a declarat că, în caz de refuz, Iranul este pregătit pentru o „confruntare dură” cu Statele Unite. El a subliniat că alegătorii americani și-au exprimat deja votul în alegerile intermediare și că este acum rândul Casei Albe să ia o decizie clară.
Într-un context de tensiuni ridicate, președintele american, Donald Trump, a declarat într-un interviu acordat CNN că reluarea atacurilor militare împotriva Iranului este „foarte puțin probabilă” dacă Teheranul înregistrează progrese verso un acord privind programul nuclear și redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Totuși, Trump a clarificat că situația depinde de acceptarea termenelor impuse de Washington și nu a exclus posibilitatea unor noi intervenții militare, subliniind că forțele armate americane din regiune sunt pregătite să acționeze la ordinul său.
Un nou aspect al crizei recente este legat de rezultatele alegerilor intermediare din SUA, unde republicanii au avut performanțe slabe. Vicepreședintele JD Vance a indicat că războiul a fost unul dintre motivele acestei înfrângeri, iar Trump, într-un interviu pentru emisiunea „60 Minutes” a CBS, nu a contestat această evaluare, recunoscând că publicul american „nu a apreciat războiul”. Cu toate acestea, el și-a apărat decizia de a ataca ținte militare iraniane, menționată pentru 6 noiembrie, și a afirmat că, în mod similar, ar opta din nou pentru o abordare fermă.
Diplomația continuă sub egida Qatarului, care joacă rolul de mediator într-un proces descris de surse ca fiind lent, care a debutat săptămânilor în urmă și care s-a intensificat recent. Un document-cadru este circulat între Washington și Teheran pentru ajustări. Secretarul de stat american Marco Rubio a exprimat scepticism cu privire la avansurile rapide, declarând că nu poate confirma că sunt în fața unui progres iminent, și a calificat cerințele iranienilor ca fiind „inacceptabile” și „nerealiste”. Cele două părți rămân distanțate din cauza unor divergențe majore, inclusiv asupra programului nuclear, a nivelului de uraniu îmbogățit și a accesului și controlului asupra Strâmtorii Ormuz.
Punctele de fricțiune includ și cerințele Teheranului privind despăgubirile pentru pierderile suferite în conflicte precedente și impactul economic al sancțiunilor over Washington, care analizează posibile ajustări ale restricțiilor. Situația regională rămâne volatilă, cu rebelii houthi din Yemen intensificând operațiunile de impact asupra căilor maritime și a țintelor din Arabia Saudită. Riscul unei escaladări rămâne real, având în vedere prezența militară extinsă a SUA în Orientul Mijlociu și tensiunile interne din Iran legate de atitudinea față de eventuale concesii diplomatice.