Istoricul Cosmin Popa, despre învățămintele falsificării alegerilor din 1946: Istoria nu se termină niciodată

La 80 de ani de la alegerile din 19 noiembrie 1946, istoricul Cosmin Popa vorbește despre falsificări, autosovietizare și lecțiile actuale ale crizei politice.

Istoricul Cosmin Popa, despre învățămintele falsificării alegerilor din 1946: Istoria nu se termină niciodată

La 80 de ani de la alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946, istoricul Cosmin Popa a participat la conferința științifică 'Sub umbra 'Soarelui'. Falsificarea alegerilor din noiembrie 1946 și instalarea comunismului', găzduită de Institutul de Istorie 'Nicolae Iorga'. Cosmin Popa este cercetător științific la Institutul de Istorie 'Nicolae Iorga' al Academiei Române și este specializat în istoria URSS-Rusiei și istoria Europei Centrale și de Sud-Est, perioada comunistă și contemporană.

El a afirmat că istoria nu se termină niciodată și că falsificări ale alegerilor și schimbări dramatice de tabere pot interveni oricând în prezentul unei țări. În referatul său 'Alegerile din toamna anului 1946 din România, în contextul priorităților sovietice din Europa Orientală', cercetătorul a vorbit despre 'autosovietizarea' românească și despre o cursă pentru încrederea ocupanților sovietici, în care numeroși politicieni români au supralicitat cerințele sovietice.

Popa a arătat că partidele democratice au avut tentații de ticăloșie și că nu există o graniță foarte clară între partidele democratice și cele autoritare din punctul de vedere al calităților morale.

Cercetătorul a susținut că alegerile prezidențiale din România de acum doi ani conțin elemente de 'democrație controlată' și că o serie de operațiuni tehnice speciale au influențat radical rezultatul votului, privând poporul suveran de capacitatea de a-și spune cuvântul. El a explicat că anularea rezultatelor alegerilor a completat un scenariu 'conspiraționist' și a vorbit despre incompetență și slăbiciunea unor instituții.

Potrivit istoricului, sistemul politic românesc este incapabil să genereze idei noi, ceea ce conduce la o criză și la deplasarea către părțile extreme ale spectrului politic, stânga sau dreapta, determinată de dezamăgirea față de vechiul sistem politic.

La conferință au susținut comunicări cercetători de la Institutul de Istorie 'Nicolae Iorga', Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Universitatea 'Babeș-Bolyai', Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 și Societatea Română de Radiodifuziune. Analizele au vizat contextul internațional, campania electorală, propaganda, rolul intelectualilor și mecanismele instituționale ale falsificării, precum și consecințele scrutinului asupra cultelor religioase și memoria alegerilor în istoria orală.

Surse

Categorii:
Entități:
Etichete: