Prof. univ. dr. Iulian Chifu, expert în securitate și președintele Centrului de Prevenire a Conflictelor și Avertizare Timpurie, a prezentat la Masa Rotundă DefenseRomania o analiză privind necesitatea adaptării industriei naționale de apărare la noi amenințări, inclusiv războiul robotizat și lecțiile conflictului din Ucraina.
Chifu a subliniat că România trebuie să includă amenințarea unui război de mare intensitate pe termen lung în planurile de contingență, transformând industria de apărare într-un element credibil de descurajare.
Profesorul a structurat intervenția sa pe cinci puncte strategice, recunoscând importanța aspectelor de la nivel strategic-operațional și tactic pentru Ministerul Economiei.
Un prim punct critic identificat de Chifu este lipsa unei cuantificări directe a amenințării unui război larg, de mare intensitate și pe termen lung, ceea ce duce la omiterea acestei componente din planurile de contingență actuale.
Expertul a argumentat că includerea acestei amenințări în planificare ar transforma industria de apărare într-un factor de descurajare credibilă, punct de plecare esențial pentru strategii viitoare.
Analiștii evidențiază evoluția războiului modern, dominat de drone, sisteme robotizate și tuneluri submarine, solicitând o adaptare rapidă a capacităților industriale românești.
Chifu a atras atenția asupra creșterii componentei robotizării, a UAV-urilor terestre și a războiului tunelurilor, menționând lecțiile învățate din experiențele Coreei de Sud, Israelului și noi descoperiri privind tunelurile submarine.
Expertul a notat că, deși tunelurile submarine sunt o amenințare emergentă, ele sunt în prezent contracarate de dronele terestre, iar România trebuie să evalueze măsura în care rămâne în urmă pe această dimensiune.
Chifu a comparat viteza de inovație din ecosistemul ucrainean – unde schimbările tehnologice apar la fiecare două-trei săptămâni – cu durata unui an necesară pentru vetting-ul unei companii în sistemul Ministerului Apărării în UE, identificând o discrepanță majoră.
Fostul consilier prezidențial a concluzionat că adaptarea nu se face în timpul războiului și a lăudat noulăa lege a apărării pentru introducerea componentei de vigilență, care permite o tranziție lină de la pace la risc, incluzând și industria de apărare în ecosistemul de siguranță.
Pe parcursul dezbaterii, Chifu a abordat și necesitatea creării unui mecanism de transfer al tehnologiilor militare către industria civilă, similar modelelor implementate în SUA, Marea Britanie și Japonia.
Acest mecanism ar facilita finanțarea continuă a inovării prin integrarea tehnologiilor de apărare în sectorul civil, asigurând sustenabilitatea economică a dezvoltării militare.