Responsabilii Hidroelectrica, în parteneriat cu gigantul francez EDF, activează la un studiu de prefezabilitate pentru hidrocentrala electrică prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești, din județul Cluj. Proiectul ar avea o capacitate de stocare de aproximativ 1.000 MW, având un rol esențial în echilibrarea sistemului energetic național. Iulius Dan Plaveti, șeful Hidroelectrica, a confirmat existența unei societăți în participatie (SVP) cu EDF pentru Tarnița, în etapa actuală de studiu de prefezabilitate. El a subliniat necesitatea urgentă a unei centrale prin pompaj, posibil chiar a două, datorită impactului secetei din vara anului curent asupra sistemului energetic național. Dacă proiectul Tarnița-Lăpuștești trece de faza deciziei de investiție, finalizarea acestuia este estimată la o perioadă de minim cinci ani și maxim opt ani. Iulius Dan Plaveti a precizat că dezvoltarea unei astfel de centrale necesită între cinci și opt ani, bazându-se pe experiența anterioară a companiei în domeniul investițiilor hidroenergetice.
Producția de energie electrică din apa curgătoare este așteptată să crească pe măsură ce cresc debitele pe Dunăre și pe cursurile interioare, după cele peste trei luni de stare de alertă energetică. Iulius Dan Plaveti a caracterizat seceta trecută ca fiind cea mai îndelungată din istoria măsurătorilor în bazinul Dunării. Deși au existat și anterior debite scăzute, anul actual a fost neașteptat prin durata sa: peste trei luni consecutive cu debite ale Dunării între 1.300 și 1.400 mc/s. Iulius Dan Plaveti a declarat, bazându-se pe statistici, că este improbabil ca această situație să se repete în viitorul apropiat. Conform prognozelor Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) va oscila între 1.800 și 1.950 mc/s în zilele următoare, rămânând sub media multianuală a lunii noiembrie (4.700 mc/s). Iulius Dan Plaveti a relatat că ploile din bazinul Dunării și din Carpații Meridionali ar trebui să crească debitele pe afluenți și să refacă treptat rezervele de apă. A indicat o scădere a rezervei din lacurile energetice de la 71% la 44%, comparativ cu un punct de reper anterior.
Proiectul Tarnița-Lăpuștești este identificat ca principalul proiect național de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj aflat în analiză, al doilea fiind cel de la Frasin-Pângărați (jud. Neamț). Al doilea proiect de acumulare prin pompaj analizat este cel de la Frasin-Pângărați, județul Neamț. Acesta este un proiect privat, cu o capacitate de 300-340 MW, care a primit deja acordul Agenției pentru Protecția Mediului Neamț. Acționarii Hidroelectrica au votat pe 27 ianuarie pentru înființarea unei societăți mixte cu EDF Power Solutions, cu cote egale, pentru dezvoltarea CHEAP Tarnița-Lăpuștești. Proiectul, care datează din regimul comunist, funcționează ca o „baterie verde” de până la 1.000 MW. Costurile estimate pentru proiectul Tarnița-Lăpuștești variază între 400.000 euro pentru studiul de prefezabilitate și 30 milioane euro pentru studiul de fezabilitate și dezvoltare, înainte de decizia finală de investiție. Francezii de la EDF au condiționat asocierea cu Hidroelectrica pentru Tarnița de garantarea unui ajutor de stat sub forma unui cadru de reglementare pentru scheme de venituri (rezervare de capacitate, CfD sau feed-in tariff). Documentația proiectului menționează că decizia EDF de a continua a fost legată de adoptarea unui cadru legal pentru sustenabilitatea veniturilor proiectului.
Colaborarea propusă cu EDF a fost discutată oficial, inclusiv în cadrul întâlnirii președintelui Nicușor Dan cu președintele Franței, Emmanuel Macron, de la Palatul Élysée din 9 decembrie 2025. Relansarea proiectului Tarnița în spațiul public este atribuită lui Sebastian Burduja, la preluarea mandatului de ministru al Energiei. Ministrul Sebastian Burduja a anunțat pe 28 iulie 2023 reluarea proiectului Tarnița, descriindu-l ca o „baterie naturală”, și a invitat operatorii să trimită oferte neangajante până pe 8 august 2023. Inițial, costul estimat pentru Studiul de Fezabilitate al Tarnița-Lăpuștești era cuprins între 3,2 și 3,5 milioane de euro, fără TVA, variind în funcție de abordare și profunzimea analizei. Procedurile anterioere pentru atragerea de investitori, inclusiv cele din mandatul lui Sebastian Burduja, au eșuat de două ori, sistându-se acțiunile în favoarea relucrării recente. În 2022, Transelectrica a recomandat în Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport (2022–2031) reluarea proiectului Tarnița, deși acesta fusese exclus din scenariile anterioare din cauza lipsei de informații privind evoluția sa. Documentele oficiale subliniază necesitatea capacităților de flexibilitate a sistemului electroenergetic, pe măsură ce ponderea nucleare și a surselor regenerabile va crește până în orizontul 2030.
Hidroelectrica, companie controlată de stat (80,05% participație), deține 188 de hidrocentrale cu o putere instalată de peste 6,3 GW și parcul eolian Crucea Wind Farm (108 MW). De la listarea din iulie 2023, compania este cel mai mare producător de energie verde din România, cu o cotă de aproximativ 27%.
Istoria proiectului Tarnița-Lăpușești este marcată de recurență pe agenda României. De la finalul anilor '60, s-a construit o cascadă de opt hidrocentrale în bazinul Someșului Cald, culminând cu barajul de la Tarnița, finalizat în 1974.