ACTUALIZARE România: Ministrul Justiției propune reducerea parchetelor de la judecătoriile din județe de la 175 la 41
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat elaborarea unui proiect de lege care prevede reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătoriile din județe, grupându-le în structuri unice la nivel de județ. Inițiativa legislativă propune reducerea numărului acestora de la 175 la 41, cu scopul desființării a 268 de funcții de conducere (prim-procurori și grefieri-șefi) și generarea unor economii la buget.
Conform proiectului, în locul celor 175 de unități care funcționează în prezent în județe ar urma să existe doar 41, câte unul pentru fiecare județ, municipiul București fiind exceptat de la această reorganizare.
Proiectul a fost elaborat în cooperare cu Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ). Inițiativa a fost deja trimisă în circuitul de avizare, urmând să fie supusă aprobării Guvernului și Parlamentului, modificând și completând prevederile Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară.
Noua organizație prevede un sediu principal în reședința de județ și sedii secundare permanente în localitățile unde există judecătorii, activitatea desfășurându-se pe circumscripții ce coincid cu cele ale judecătoriilor respective. La intrarea în vigoare, funcțiile de conducere din parchetele situate în afara reședințelor de județ se transformă în funcții de execuție, iar personalul auxiliar de specialitate din categoria conducere este reîncadrat.
Parchetele mici, cu scheme reduse de personal, prezintă vulnerabilități majore: din cele 175 de parchete, 108 au cel mult cinci posturi de procuror, iar în perioada 2018-2026, 12 parchete au funcționat fără niciun procuror. Diferențele de volum de lucru pot atinge un raport de nouă la unu, iar absența unui singur angajat poate reduce gradul de ocupare cu circa 33%.
Comasarea urmărește distribuirea echitabilă a volumului de muncă și specializarea procurorilor, permițând cauzele dificile să fie preluate de la sediul principal. De asemenea, se prevăd mecanisme de mobilitate a personalului: procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel poate redistribui posturile vacante la nivel de regiune (3-4 județe), iar procurorul general al Parchetului General poate face redistribuiri la nivel național. Măsura aduce economii bugetare estimative de aproximativ 6,1 milioane de lei pe lună (peste 73,8 milioane de lei anual), plus reducerea costurilor cu delegările.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a transmis pe Facebook că „activitatea fragilă” a parchetelor mici poate fi agravată de posturile vacante, exemplificând faptul că la un parchet cu trei procurori, un singur post vacant reduce gradul de ocupare cu circa 33%. Reormaare vizează crearea unei structuri de personal mai robustă, care să evite blocajele operative.
Noua structură vizează și rezolvarea problemelor legate de posturile de conducere vacate ani la rând (unele timp de 6 ani sau mai mult) și de lipsa specializării. La nivel de județ, schemele de personal mai mari vor permite prim-procurorilor să se concentreze pe coordonare și management, nu pe muncă de execuție.
Schimbarea va determina și o mai bună stabilizare a rezidenței procurorilor, aceștia fiind numiți fie la sediul principal, fie la un anumit sediu secundar, ceea ce îi protejează de mutările frecvente. Sediile principale, situate în orașe mari, vor fi mai atractive pentru procurorii tineri, care arată reticență față de parchetele mici, îndepărtate de reședințele de județ.
Beneficiile includ și îmbunătățirea calității urmăririi penale: prin dispoziția motivată a prim-procurorului, procurorii de la sediul principal pot efectua sau supraveghea urmărirea penală în cauzele sediilor secundare care necesită mai multă experiență și resurse (preluare „pe orizontală”). De asemenea, parchetele de pe lângă tribunale vor fi mai puțin aglomerate, putându-se ocupa de cauzele complexe din competența lor, și nu de preluarea activității parchetelor mici fără procurori.
Estimările ministerului arată că reorganizarea va aduce o economie de 6.154.888 de lei pe lună, respectiv 73.858.656 de lei pe an. Aceste valori includ și costurile reduse de deplasare și cheltuielile ocazionate de delegările procurorilor trimiși să acopere lipsurile de personal din alte unități.
Parchetele de pe lângă tribunale, care vor deveni mai puțin aglomerate, se vor putea concentra exclusiv pe cauzele complexe din competența lor, asigurând decizii mai coerente și o monitorizare mai bună a performanței, ceea ce ar trebui să crească încrederea publicului în justiție.
Ministrul Radu Marinescu a reamintit că reforma organizării administrative la nivel național în sistemul judiciar se face la Ministerul Justiției, în colaborare cu CSM-secția de procurori și PICCJ, iar proiectul, deja trimis în avizare, reorganizează parchetele din județe (excludând Bucureștiul) într-o structură unică, cu sedii principale în reședințele de județ și sedii secundare permanente în celelalte localități cu judecătorie.
Locurile de muncă în noile parchete principale vor fi mai atractive, iar schemele de personal extinse vor permite ca prim-procurorul să aloce timp substanțial coordonării și conducerii, în detrimentul muncii de execuție, care va reveni personalului de execuție.
De exemplu, în județul Prahova, se va trece de la 7 posturi de conducere la 4. Volumul de lucru va fi împărțit echitabil între toți procurorii aceluiași județ, dispariți fiind diferențele majore de încărcare între parchetele locale.
Mobilitatea personalului se va îmbunătăți, existând posibilitatea redistribuirii posturilor vacante la nivel de regiune (3-4 județe) sau național, conform mecanismelor stabilite de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel și ai Parchetului General. Resursele umane și financiere vor fi gestionate mai eficient, fără a fi necesară închiderea sediilor secundare.
Specializarea procurorilor va determina mai puține erori și întârzieri, o practică unitară și soluții mai solide în fața instanței. Rezultatele așteptate sunt creșterea încrederii în justiție prin dosare gestionate mai bine și soluții uniforme.
Economia de buget de 6.154.888 de lei pe lună (73.858.656 de lei anual) provine din desființarea a 134 de posturi de prim-procuror și a 134 de posturi de grefier-șef. Costurile cu delegările, diurnele și deplasarea procurorilor la parchetele cu deficiențe de personal vor scade semnificativ.
Expunerea de motive a proiectului afirmă că nu va exista impact negativ asupra bugetului general consolidat.
Conform datelor prezentate de ministru, problematica actualei organizări include posturile vacante greu de ocupat la parchetele mici, funcțiile de conducere vacate timp de ani de zile și disparitățile volumului de muncă, care pot ajunge la un raport de nouă la unu (exemplu: PJ Orșova față de PJ Iași în 2025).
Activitatea fragilă a unităților mici subliniază nevoia de comasare: un parchet cu trei procurori pierde un sfert din capacitatea operațională atunci când un post rămâne vacant. Reformarea urmărește crearea unor structuri reziliente.
Funcțiile de conducere exercitate mai eficient vor permite prim-procurorilor să își concentreze activitatea pe management și supraveghere, nu pe executarea directă a tuturor atribuțiilor specifice.
Mai puține posturi de conducere vor fi create la nivel de județ. Structurile mai mari asigură un volum de lucru împărțit mai echitabil între toți procurorii din județ, cauzele tuturor judecătoriilor formând un total unitar, ce va fi distribuit în funcție de capacități.
Mobilitatea mai mare a personalului, combinată cu echilibrarea activității, va permite redistribuirea posturilor vacante pe o regiune formată din 3-4 județe. De asemenea, în structurile mari, absența unui procuror (de exemplu în concediu medical sau de creștere a copilului) nu mai blochează activitatea.
Resursele umane vor fi gestionate mai bine, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel propunând redistribuiri la nivel de regiune, iar cel al Parchetului General la nivel național.
Stabilitatea rezidenței procurorilor este garantată prin numirea fie la sediul principal, fie la un anumit sediu secundar, protejându-i astfel de mutările arbitrare în alte localități.
Specializarea procurorilor va duce la mai puține erori, întârzieri reduse, practică unitară și soluții mai solide în fața instanței.
Cauzele mai grele vor fi preluate prin dispoziția motivată a prim-procurorului de la sediul principal, unde procurorii pot efectua sau supraveghea urmărirea penală pentru cauzele celor două unități secundare.
Resursele concentrate într-o singură structură oferă decizii mai coerente, eficiență în utilizarea competențelor și monitorizare mai bună a performanței.
Parchetele de pe lângă tribunale, eliberate de preluarea activității parchetelor mici fără procurori, se vor putea concentra exclusiv pe cauzele complexe din competența lor, reducând aglomerarea.
Încrederea în justiție va crește datorită gestionării mai bune a dosarelor și uniformității soluțiilor emise.
Procurorii se vor putea specializa, ceea ce înseamnă mai puține erori și întârzieri, o practică mai unitară și soluții mai solide în fața instanței.
Preluarea „pe orizontală” a cauzelor va permite procurorilor de la sediul principal să preia cauzele sediilor secundare care necesită mai multe resurse și experiență.
Resursele concentrate într-o singură structură vor aduce decizii mai coerente, o utilizare mai eficientă a competențelor și o monitorizare mai bună a performanței.
Parchetele de pe lângă tribunale vor fi mai puțin aglomerate, neavând sarcina de a prelua întreaga activitate a parchetelor mici fără procurori, putându-se ocupa de cauzele complexe.
Dosarele vor fi gestionate mai bine, iar soluțiile vor fi mai uniforme, având un impact pozitiv direct asupra creșterii încrederii în justiție.
Economii semnificative vor fi realizate la bugetul de stat prin desființarea a 134 de posturi de prim-procuror și a 134 de posturi de grefier-șef, generând o economie de 6.154.888 lei pe lună, respectiv 73.858.656 lei pe an.
Costurile cu delegările vor scădea semnificativ, odată cu nevoia de a trimiți procurori să acopere deficiențele de personal de la alte unități.
Potrivit expunerii de motive, reforma nu va afecta bugetul general consolidat.
Costurile cu delegările, diurnele și deplasările procurorilor vor scădea.
Proiectul rezolvă problemele legăturilor de posturi vacante greu de ocupat, funcțiile de conducere rămase vacate ani la rând și volumul inegal de lucru între unitățile existente.
Din 175 de parchete de pe lângă judecătoriile din județe, 108 au cel mult 5 posturi de procuror, iar între 2018 și 2026, 12 parchete au funcționat fără niciun procuror.
Funcțiile de conducere au rămas vacate ani la rând, unele timp de 6 ani sau mai mult, la anumite parchete.
Volumul de lucru al unităților prezintă disparități extreme, ajungând de 9 ori mai mare la unele parchete comparativ cu altele (exemplu: PJ Orșova față de PJ Iași în 2025).
Lipsa specializării la parchetele cu scheme mici este un alt aspect negativ evidențiat de ministru, pe care reorganizarea are menirea să îl remedieze.
Activitatea fragilă a parchetelor mici este accentuată de faptul că, la un parchet cu 3 procurori, un singur post vacant reduce gradul de ocupare cu 33%, a transmis Radu Marinescu pe Facebook.
ACTUALIZARE România: Ministerul Justiției propune reorganizarea parchetelor de la judecătoriile din județe, reducând numărul acestora la 41
Procurorul general al României poate analiza volumul de activitate și, cu avizul CSM, poate redistribui posturile vacante de procuror între sediul principal și cele secundare sau la nivel regional și național.
Ministerul Justiției din România a anunțat elaborarea unui proiect de lege care prevede reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătoriile din județe, altele decât cele din municipiul București. Inițiativa legislativă prevede reducerea numărului acestora de la 175 la 41, structurează fiind transformate în parchete unice la nivelul fiecărui județ. Noua organizație prevede existența unui sediu principal în localitatea reședință de județ și a unor sedii secundare permanente pe lângă toate judecătoriile din județ.AGERPRESNews.ro
Potrivit proiectului, parchetul unic va exercita atribuțiile pe întreg teritoriul județului, prin procurii din cadrul sediului principal și cei din cele secundare, fiecare sediu având propria circumscripție, care coincide cu cea a judecătoriei respective. La intrarea în vigoare a legii, funcțiile de conducere de procuror din parchetele situate în afara reședințelor de județ se vor transforma în funcții de execuție, personalul fiind reîncadrat pe aceste noi posturi. Dispozițiile sunt aplicabile și personalului auxiliar de specialitate din categoria conducere.AGERPRESNews.ro
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că proiectul a intrat deja în circuitul de avizare, după ce a fost elaborat în cooperare cu Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ). Ulterior, inițiativa va fi supusă aprobării Guvernului, urmând să fie transmisă Parlamentului spre adoptare. Proiectul modifică și completează prevederile Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară.AGERPRESNews.ro
Conform ministerului, reorganizarea va aduce beneficii semnificative în gestionarea volumului de muncă și a resurselor umane. Eliminarea discrepanțelor majore dintre parchetele supraîncărcate și cele cu mai puține cauze va permite o distribuție echitabilă a sarcinilor. Procurorul general va putea analiza volumul de activitate și, avizul CSM, va putea redistribui posturile de procuror vacante între sediul principal și cel secundar sau la nivel regional (3-4 județe) și chiar național.AGERPRESNews.ro
Dintre cele 175 de parchete, vor rămâne doar 41 de posturi de prim-procuror și 41 de posturi de grefier-șef, la nivel de județ. Această reducere va rezulta în eliminarea a 134 de posturi de prim-procuror și 134 de posturi de grefier-șef. Estimările ministerului arată că aceste măsuri vor genera economii bugetare de aproximativ 6,1 milioane de lei pe lună, respectiv peste 73,8 milioane de lei anual.AGERPRESNews.ro
Oficialii subliniază faptul că sediile principale, situate în orașe mari, vor fi mai atractive pentru procurorii tineri, iar schemele de personal mai mari vor permite funcțiilor de conducere să își concentreze activitatea pe coordonare și management, nu pe muncă de execuție. De asemenea, noua structură favorizează specializarea procurorilor, ceea ce poate duce la mai puține erori și la o practică unitară. Proiectul vizează și rezolvarea problemelor legate de posturile vacante greu de ocupat sau de absența totală de procuri la anumite parchete.AGERPRESNews.ro