Leonardo Badea, prim-viceguvernator BNR: noua provocare a finanțelor digitale, inovația și nevoia de menținere a încrederii în infrastructura de plăți

Leonardo Badea vorbește despre transformarea digitală a sistemului de plăți, riscurile cibernetice și proiectul euro digital, cu date despre plăți fără numerar, active digitale și teste de reziliență ale BNR.

Leonardo Badea, prim-viceguvernator BNR: noua provocare a finanțelor digitale, inovația și nevoia de menținere a încrederii în infrastructura de plăți

Prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea subliniază transformarea digitală a sistemului de plăți și rolul inteligenței artificiale.

El citează date ale BCE privind peste 83 de miliarde de plăți fără numerar în zona euro în semestrul II 2025, cu o creștere de aproape 7% față de anul anterior, și arată că în România plăţile zilnice per locuitor sunt la jumătate din media zonei euro, dar cresc cu peste 37%, de peste cinci ori mai alert.

Popularitatea activelor digitale în România este ridicată, cu o rată de adopție a criptoactivelor de 14,9% în rândul populației de 18-64 ani în 2025 și dețineri estimate până la 12,9 miliarde euro.

Badea explică evoluția banilor ca o istorie a încrederii și notează că registrele distribuite, activele tokenizate, stablecoins și monedele digitale ale băncilor centrale schimbă locul căutării răspunsului despre garanție, punând accent pe reziliența infrastructurilor digitale și securitatea cibernetică.

ESMA raportează creșterea valorii acțiunilor tokenizate de la circa 300 de milioane euro la sfârșitul lui 2024 la aproximativ 1,9 miliarde euro în iunie 2026, iar raportul de stabilitate financiară al Rezervei Federale indică capitalizarea globală a stablecoin-urilor la aproximativ 310 miliarde de dolari, cu aproximativ 85% din valoare concentrată în USDT și USDC, iar monedele stabile ancorate la euro la circa 822 milioane dolari, sub 0,3% din volumul pieței americane.

La 21 septembrie Eurosistemul a pus în funcțiune Pontes, o punte între platformele de active tokenizate și sistemul de plăți al băncilor centrale din zona euro, sprijinindu-se pe teste din 2024 cu 64 de participanți și tranzacții de aproape 1,6 miliarde euro.

Badea avertizează că trecerea de la pilot la infrastructură schimbă natura riscurilor și că tokenul nu are aceleași caracteristici ca acțiunea, ci reprezintă o creanță asupra unui intermediar, cu decalaj între transferul pe registru și decontarea în bani, iar dependența de furnizori restrânși de tehnologie crește vulnerabilitățile.

Inteligența artificială poate ajuta la verificarea contractelor inteligente și la monitorizarea tranzacțiilor, dar aceleași capabilități cresc riscurile cibernetice: numărul vulnerabilităților software publicate în primele trei trimestre ale lui 2026 a depășit totalul anului anterior, cu exploatare imediată în peste 70% din cazuri, determinând Comitetul European pentru Risc Sistemic să avertizeze în iunie 2026 asupra riscurilor cibernetice sistemice.

Banii publici și reziliența sistemului de plăți sunt evidențiate prin proiectul coroanei suedeze digitale reluat de Riksbank în octombrie și prin proiectul euro digital: în iulie Parlamentul European și-a adoptat mandatul de negociere, iar BCE a selectat 36 de furnizori pentru un pilot de douăsprezece luni ce începe în a doua jumătate a anului viitor, cu posibilă primă emisiune în 2029, cu funcționare offline și limite de deținere, iar o prevedere permite distribuirea euro digital și de către bănci din statele membre din afara zonei euro, inclusiv România.

BNR a derulat un exercițiu macroprudențial de testare la stres cibernetic cu instituțiile de credit, în colaborare cu BCE, care a arătat planuri de continuitate și centre operaționale de securitate, dar și riscul amplificării retragerilor de depozite și al deficitului de lichiditate, precum și dependența critică de furnizori terți de tehnologie.

Surse:
Categorii:
Entități:
Etichete: