Premierul Luca Niculescu a subliniat, marți, importanța unei abordări preventive în domeniul sănătății și a unei alocări bugetare stabile în acest scop, informează Agerpres. Ghidat de recomandările OCDE, Guvernul va acționa în trei direcții esențiale: prevenția, reorganizarea și resursa umană. Prim-ministrul a pledat pentru un parteneriat predictibil între sistemul public și cel privat.
În cadrul dezbaterii „Sănătatea ca investiție națională”, eveniment organizat de Profit Health Forum, Niculescu a spus că OCDE notează că România se bazează în principal pe fonduri europene și internaționale pentru prevenție și a afirmat: „Vrem ca prevenția să aibă o linie stabilă în buget, nu doar proiecte. A doua este reorganizarea. România s-a angajat să treacă de la serviciile spitalicești către asistența primară și comunitară. Vom duce tranziția la capăt, ca fiecare pacient să fie diagnosticat și tratat la timp, oriunde locuiește. A treia sunt oamenii. Un spital fără medici și asistente rămâne o clădire, iar tinerii medici rămân acolo unde găsesc respect și perspectivă”.
Niculescu a declarat că un spital nu reprezintă „o povară” asupra bugetului, ci șansa la o viață „sănătoasă, normală și activă”. Invocând date OCDE, el a arătat că România a înregistrat progrese, dar mai are de recuperat pentru a le oferi românilor grija pe care o merită.
Potrivit datelor citate, speranța de viață a crescut cu peste cinci ani în două decenii, ajungând la 76,4 ani în 2023, în condițiile în care media OCDE este de 81 de ani. În 2024, România a cheltuit 2.311 dolari pe cap de locuitor pentru sănătate, față de media OCDE de 5.900 dolari la paritatea puterii de cumpărare.
Premierul a subliniat costurile diferențelor: „Diferența nu o plătim într-o singură zi, ci în boală sau în decese care puteau fi evitate. Mortalitatea prin cauze care puteau fi prevenite a fost de 251 la 100.000 de locuitori, față de 145, care este media OCDE. Internările pentru diabet sunt de 228 la 100.000 față de 111 în media OCDE, deși se pot evita printr-o asistență primară bună. Și sănătatea mintală contează economic. Aproape 10 miliarde de euro pe an este costul în România, adică 3,8% din PIB”.
El a adăugat că în 2025 deficitul a fost de 8% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, iar veniturile fiscale au reprezentat 28% din PIB față de 34%, care este media OCDE. „Opt țări cheltuiesc mai puțin decât media, ca pondere din PIB, și au totuși rate mai bune ale mortalității evitabile. De aceea, contează foarte mult cum cheltuim”, a evidențiat prim-ministrul.