Analiza The Wall Street Journal clasifică Marea Neagră drept cea mai periculoasă rută maritimă din lume în acest an, depășind Strâmtoarea Ormuz la numărul de victime. Datele documenteze peste 300 de atacuri, care au dus la moartea sau dispariția a peste 50 de marinari. Situația contrastă cu Orientul Mijlociu, unde au fost înregistrate 130 de atacuri și 25 de decese de la începutul conflictului, și cu octombrie curent, când traficul prin strâmtoarea Bosfor a scăzut cu 41% față de aceeași lună a anului precedent.
Fenomenul nu se mai limitează la zona de luptă directă: operatorii de transport maritim raportează extinderea atacurilor în apele României și Bulgariei, amplificând presiunile geopolitice asupra UE și NATO. Conform firmei de inteligență maritimă Ambrey, bilanțul anual depășește 300 de atacuri în Marea Neagră, rezultând peste 30 de marinari decedați și peste 20 dați dispăruți, date corroborate de Asociația Armatorilor din Turcia și platforma MarineTraffic. Comparativ cu Orientul Mijlociu, zona Mării Negre înregistrează o frecvență semnificativ mai mare a incidentelor violente pe întregul an comparativ cu perioada post-februarie din Strâmtoarea Ormuz. Doar în octombrie, 12 nave comerciale au fost vizate în apropierea coastelor României și Bulgariei, aproape jumătate dintre atacurile acestui rezultat final al lunii provocând victime umane sau pierderi materiale majore. Responsabilitatea pentru aceste acte de ostilitate pe teritoriul NATO este atribuită oficial de liderii europeni Rusiei, deși Moscova a respins constant orice implicare. România și Bulgaria se află în prima linie de expunere la ostilități, fiind evaluate de aliați ca având forțe armate și structuri de protecție civilă printre cele mai slab dotate din Europa, dar mobilizând sprijin NATO pentru consolidare. Comisia Europeană intenționează să accelerateze înființarea unui hub de securitate maritimă la Marea Neagră, fără a indica explicit Rusia ca principal agresor în comunicatele Bruxelles-ului. Intensificarea hostilităților a redus drastic activitatea comercială, cu o scădere de 38% a totalului tranzitelor marine și o diminuare cu 41% a navelor care au traversat Bosforul în octombrie. Vasele care se deplasează spre și dinspre statele riverane (Ucraina, România, Bulgaria, Turcia, Georgia) adoptă acum rute cât mai aproape de coastă pentru a evita atacurile rusești. Deși inițial conflictele navale au fost mai reduse, campania ucraineană cu drone a forțat suspendarea majorității transporturilor maritime rusești în vara anului curent, stabilind noua paradigmă de risc.