Marea Neagră, transformată într-un câmp de luptă pentru navele comerciale

Valul de atacuri cu drone din toamna lui 2026 aduce războiul ruso-ucrainean la câteva mile marine de litoralul României și Bulgariei. Nave comerciale sub pavilionul unor state neutre sunt lovite, incendiate sau scufundate, iar Sulina și porturile dunărene devin zone de risc crescut.

Marea Neagră, transformată într-un câmp de luptă pentru navele comerciale

Valul de atacuri cu drone din această toamnă a adus războiul ruso-ucrainean la câteva mile marine de litoralul României și al Bulgariei. Nave comerciale sub pavilionul unor state fără legătură directă cu conflictul au fost lovite, incendiate sau scufundate, iar echipajele au ajuns victime ale unei confruntări în care transportul de cereale, petrol și alte mărfuri a devenit țintă. Canalul Sulina și porturile de la Dunăre sunt tot mai expuse, în timp ce armatorii și asigurătorii trebuie să reevalueze riscurile navigației în regiune.

Ieri, la Bruxelles, ministrul apărării Radu Oprea a discutat situația de securitate din Marea Neagră cu omologii europeni, pe fondul atacurilor repetate asupra transportului comercial atribuite Rusiei. Oficialul român a pledat pentru garantarea libertății de navigație și operaționalizarea cât mai rapidă a centrului de securitate maritimă și a cerut urgentarea livrării radarelor produse de Thales.

Întrebat despre escortarea navelor sau crearea de coridoare maritime protejate, ministrul a spus că măsurile sunt discutate cu partenerii regionali și nu pot fi adoptate unilateral. „Suntem într-un dialog cu partenerii noștri, și turci, și bulgari, astfel încât aceste decizii nu țin doar de România, sunt decizii care se iau împreună... Este o amenințare care crește în zona noastră. Nu este doar despre securitate, este și despre economie, este despre felul în care reușim să facem comerț în zona noastră. Sunt amenințate România, Bulgaria, Turcia, dar deopotrivă și Ucraina”, a declarat Radu Oprea. Autoritățile române emit avertizări pentru navigatori și recomandă evitarea preventivă a zonelor cu risc ridicat; traficul naval nu este interzis, dar comandanții sunt îndemnați la prudență sporită. Navele Forțelor Navale Române continuă patrulările, iar autoritățile încearcă să îmbunătățească supravegherea pentru identificarea mai rapidă a amenințărilor.

Marea Neagră traversează una dintre cele mai periculoase perioade pentru transportul comercial de după declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Dacă în primii ani amenințările erau concentrate lângă porturile ucrainene și zonele controlate de Rusia, în toamna lui 2026 confruntarea s-a extins spre vest, până în apropierea apelor teritoriale românești și bulgare. Din septembrie, drone aeriene și maritime au vizat remorchere, cargouri și nave petroliere și chimice. Unele au fost lovite spre porturile ucrainene sau canalul Sulina, altele în zone economice exclusive sau lângă coastele statelor NATO. Bilanțul este grav: marinari uciși, zeci dispăruți, echipaje rănite, nave pierdute și mărfuri care nu au ajuns la destinație. Proximitatea față de apele teritoriale ale României și Bulgariei nu mai oferă protecție; distanța față de linia frontului nu mai garantează siguranță.

Escaladarea a devenit vizibilă încă din septembrie, cu remorcherul TEDY, sub pavilion somalez și deținut de Mert Marine Corporation din Turcia, atacat lângă Odesa și apoi de două ori în drum spre Constanța. Doi marinari azeri, Aslan Aliyev și Asim Gasimov, au murit; Imran Novruzov și Rauf Aliyev au fost spitalizați cu arsuri, iar alți șase au primit îngrijiri la fața locului. Echipajul de zece persoane era format din cetățeni ai Azerbaidjanului, Turciei, Germaniei și Ucrainei. Ministerul de Externe al Azerbaidjanului a confirmat decesele, fără atribuire oficială a responsabilității; autoritățile ucrainene au acuzat Rusia de campanie împotriva navelor civile și a infrastructurii portuare.

Octombrie a adus o intensificare fără precedent în vestul Mării Negre. Un document transmis la 2 noiembrie de reprezentantul permanent al Ucrainei la ONU prezintă cronologia atacurilor și impactul asupra echipajelor, cu precizarea că detaliile operaționale rămân supuse verificării. Pe 5 octombrie, cargoul Royad Mammadov, sub pavilion Saint Kitts și Nevis, a fost lovit la circa 30 de mile marine sud de Sfântu Gheorghe. Potrivit documentului ONU, doi membri ai echipajului au murit, 11 au fost salvați și trei spitalizați. A doua zi, cargoul Alfa Watan, sub pavilion togolez, a fost lovit de o dronă în zona economică exclusivă a Bulgariei, la circa 70 de mile marine de Byala. Nava s-a scufundat, iar echipajul a fost declarat dispărut; documentul ucrainean menționează zece marinari, iar o cronologie Reuters indică 12. Tot pe 6 octombrie, Able, sub pavilion Palau, a fost lovită în aceeași zonă: doi marinari răniți și spitalizați, 18 salvați. Echipajul feribotului bulgăresc Dioscuria a găsit în apropiere o barcă de salvare răsturnată și veste de salvare, fără supraviețuitori.

Pe 13 octombrie, două nave au fost atacate în largul Bulgariei. Chelsea 3, cargou sub pavilion maltez deținut de interese ucrainene, folosit și pentru cereale, a fost lovită de trei drone la circa 18 mile marine de litoralul bulgăresc. Nava a fost avariată, toți cei 15 membri ai echipajului au fost salvați, cinci necesitând asistență medicală. În aceeași zi, HS Dignity, sub pavilion Guinea-Bissau, a fost atacată și s-a scufundat lângă Krapets, aproape de granița bulgaro-română. Cinci marinari au fost salvați, 11 au fost dați dispăruți. Bulgaria a declanșat operațiuni de căutare-salvare și a cerut asistență internațională. Premierul bulgar Rumen Radev a condamnat atacurile și a cerut explicații ambasadorului Rusiei, fără atribuire oficială definitivă. NATO a anunțat adaptarea prezenței militare pe flancul estic; secretarul general Mark Rutte a spus că Alianța va analiza măsurile necesare pentru securitatea regională.

Pe 14 octombrie, atacurile s-au apropiat de litoralul românesc. Petrolierul Yara J, sub pavilion Comore, a fost lovit de o dronă la 8-10 mile marine sud-est de Sulina, în apele teritoriale românești. Nava a fost avariată, echipajul salvat. A doua zi, 15 octombrie, Wine Trader, sub pavilion San Marino, a fost atacat la circa 13 mile marine sud-est de canalul Sulina, în afara apelor teritoriale românești, dar în imediata vecinătate. Nava a luat foc, șapte membri ai echipajului au fost declarați dispăruți, cinci salvați, doi răniți. Atacurile au generat îngrijorare la București, având în vedere rolul Sulinei în exporturile ucrainene prin Izmail și Reni. Potrivit Reuters din 15 octombrie, o sursă militară NATO a declarat că dronele care au provocat incendiile erau de origine rusă. Președintele Nicușor Dan a confirmat atacurile fără atribuire publică explicită.

Pe 23 octombrie, cargoul Khoryv, sub pavilion Comore, a fost lovit de o dronă la circa 13 mile marine de Constanța, în afara apelor teritoriale, dar în zona economică exclusivă a României. Nava transporta minereu și produse petroliere, a luat foc, s-a răsturnat și s-a scufundat. La bord erau 13 marinari ucraineni și azeri: nouă salvați, un corp recuperat, trei dispăruți. Președintele Nicușor Dan a condamnat atacul ca parte a escaladării agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Operațiunile de căutare-salvare s-au desfășurat în condiții dificile. Analiza firmei Ambrey din 23 octombrie a considerat foarte probabilă responsabilitatea forțelor ruse; compania a notat escalele navei în porturile din Delta Dunării în 2026, precizând că este o evaluare de securitate, nu o concluzie oficială.

Pe 28 octombrie, portcontainerul Contship Jet, sub pavilion liberian, a fost lovit de trei drone maritime în zona economică exclusivă a Bulgariei, lângă Capul Kaliakra. Nava venea din Haifa, Israel, spre Constanța, s-a scufundat, dar toți cei 18 membri ai echipajului au fost salvați, inclusiv patru cetățeni ucraineni. Atacul a arătat extinderea riscului și asupra navelor de containere. Cronologia Reuters din 15 noiembrie include Contship Jet printre navele scufundate în seria de atacuri lângă România și Bulgaria.

Începutul lui noiembrie nu a redus riscurile. Pe 13 noiembrie, cargoul Larissa 1, sub pavilion Palau, a fost lovit în drum spre canalul Sulina; o macara de marfă a fost avariată, fără victime, potrivit Ministerului Apărării Naționale și Seatrade Maritime. În seara de 14 noiembrie, trei nave comerciale au fost lovite lângă gurile Dunării: petrolierul chimic Evia Petrol V, sub pavilion grec, vrachierul Marsol și petrolierul Ali Najafov, ambele sub pavilion Saint Kitts și Nevis. Două nave au fost lovite în apele teritoriale românești, la patru-cinci mile marine sud-est de canalul Sulina. Incendii au izbucnit la Evia Petrol V și Marsol, stinse de echipaje, cu avarii la punte, macara și cală de marfă. La Ali Najafov a izbucnit și a fost stins un incendiu. Nu au fost victime. Premierul Luca Niculescu a spus că avioanele de luptă românești au fost ridicate de două ori după detectarea țintelor aeriene, calificând incidentele inacceptabile și legate de deteriorarea securității cauzată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. România nu a atribuit oficial proveniența dronelor, dar a cerut cooperare mai strânsă pentru supraveghere maritimă și apărare antiaeriană. Franța a dislocat temporar o aeronavă de patrulare maritimă în România, iar autoritățile române au solicitat sprijin suplimentar pentru supraveghere și echipamente antidronă.

În zona economică exclusivă a Bulgariei, cargoul Betul8, sub pavilion somalez, s-a scufundat după ce a fost lovit de o dronă maritimă. Nava transporta 3.000 de tone de grâu din România spre Egipt. Cei 12 marinari turci au fost salvați de nave militare și un elicopter bulgar, fără victime sau poluare. Incidentul a însemnat pierderea navei și a încărcăturii. Potrivit Diaplous citat de Reuters, Betul8 este a 17-a navă atacată în largul României și Bulgariei de la mijlocul lui iulie, arătând o deteriorare persistentă a condițiilor de navigație în vestul Mării Negre.

Datele pentru toamnă sunt incomplete și diferă privind numărul dispăruților. Informațiile Reuters, Euronews și documentul ucrainean la ONU indică pentru incidentele documentate cel puțin șapte marinari morți și peste 30 dispăruți. Persoanele dispărute nu pot fi considerate automat decedate, însă recuperarea tuturor rămâne incertă. Pentru întregul conflict, registrul War Risk Watch consemna la 15 noiembrie 2026, pentru Marea Neagră, 52 de morți, 35 dispăruți și 125 răniți în 159 de incidente cu 171 de nave, după 24 februarie 2022. Conform aceleiași evidențe, 11 nave au fost scufundate.

Pagubele depășesc pierderea navelor: salvare, reparații, recuperare epave, despăgubiri pentru echipaje, întreruperi de contracte și pierderi de încărcătură. Nu există un bilanț financiar consolidat pentru toamna aceasta. O consecință economică majoră este afectarea exporturilor agricole ucrainene. Ucraina este furnizor important de cereale și uleiuri vegetale. Atacurile au mutat rutele spre porturile dunărene și infrastructura românească, iar Canalul Sulina este esențial pentru Izmail și Reni. Analiza Reuters din 23 septembrie arăta zeci de nave așteptând peste două săptămâni pentru intrarea pe Sulina; timpul de transport al cerealelor spre Egipt ajunsese la peste o lună față de circa 12 zile anterior, iar tarifele urcaseră la circa 100 USD/tonă față de 30 USD în iulie. În septembrie, exporturile prin porturile dunărene ucrainene au fost estimate la circa 930.000 de tone de cereale, față de 1,78 milioane de tone în septembrie anul precedent. Securitatea se suprapune peste dificultățile logistice; armatorii pot evita rute, cere prime de risc mai mari sau accepta doar contracte care acoperă costurile suplimentare. Marea Neagră rămâne o legătură comercială între Europa, Asia și Orientul Mijlociu, dar în toamna lui 2026 traversarea ei a devenit o operațiune cu riscuri ce nu se mai evaluează doar în termeni de distanță, timp și costuri.

Categorii:
Etichete:

Vezi sursa originală