Medicii-politicieni le cer românilor să nu se mai plângă de sistemul de sănătate: „În Vest aștepți cu lunile o programare”

La lansarea studiului STADA 2026 despre accesul românilor la sănătate, medicii-politicieni argumentează că sistemul autohton oferă acces mai rapid decât în Vest și invocă timpi lungi de așteptare în țări dezvoltate.

Medicii-politicieni le cer românilor să nu se mai plângă de sistemul de sănătate: „În Vest aștepți cu lunile o programare”

La conferința de lansare a studiului STADA 2026 despre accesul românilor la sistemul de sănătate, medicii-politicieni le cer românilor să nu se mai plângă de sistemul de sănătate, argumentând că în Vest aștepți cu lunile o programare.

Evenimentul a avut loc la conferința de lansare a studiului STADA 2026 despre accesul românilor la sistemul de sănătate.

Aproape șapte din zece români consideră că accesul la servicii medicale accesibile reprezintă cea mai mare provocare a sistemului de sănătate. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la cheltuielile plătite direct din buzunarul pacientului. În fața acestor cifre din Raportul de Sănătate STADA 2026, decidenții politici de profesie medici prezenți la lansarea studiului susțin însă că sistemul autohton este funcțional și oferă, în multe cazuri, un acces mai rapid decât sistemele publice din Vest, invocând probleme de informare și de filtrare a cazurilor.

Medicii din teren menționează că vara se întorc românii din Vest să-și facă investigații, dar lipsește filtrul medicului de familie.

România se află pe primul loc în Europa în privința percepției că accesul la serviciile medicale este dificil, arată datele STADA Health Report 2026, un studiu online independent și reprezentativ realizat de compania de cercetare Human8 în perioada februarie–martie 2026, pe eșantioane de 500 până la 2.000 de respondenți din fiecare dintre cele 20 de țări analizate (printre care Germania, Franța, Italia, Spania, Regatul Unit, Austria, Elveția, Polonia, Ungaria și România).

Potrivit cifrelor din raport, pentru 68% dintre respondenții români, accesul la servicii medicale accesibile rămâne principala problemă a sistemului. În plus, doar 29% dintre români consideră că sistemul medical românesc este comparabil sau mai bun decât alte sisteme de sănătate, iar numai 24% cred că acesta beneficiază de suport digital suficient. De asemenea, 100% dintre cei intervievați au indicat accesul la sistemul de sănătate drept un criteriu esențial în cazul în care ar decide să se mute într-o altă țară.

Percepția asupra dificultăților de acces împinge pacienții români spre o autonomie forțată: 96% declară că practică automedicația, iar 74% utilizează deja instrumente bazate pe inteligență artificială pentru a obține informații medicale sau pentru a înțelege un diagnostic – cea mai ridicată valoare din toate cele 20 de piețe analizate, comparativ cu media europeană de 55%. În paralel, participarea la controalele preventive este cea mai redusă din studiu (41%), deși 84% ar accepta testarea genetică pentru identificarea riscurilor viitoare de boală.

Mihai Fugarevici, Country Manager STADA România, a declarat că rezultatele arată apariția unui pacient mai autonom și mai implicat în propriile decizii de sănătate, însă această autonomie nu trebuie interpretată ca o retragere din relația cu profesioniștii din sănătate. Românii caută soluții concrete: acces mai rapid la servicii, diagnostic mai rapid și reducerea erorilor medicale.

Mihai Fugarevici a atras atenția asupra unei diferențe între percepție și realitatea europeană a timpilor de așteptare, menționând că în alte state programarea la un medic specialist poate dura trei, patru sau chiar cinci luni.

Alexandru Rafila a susținut la dezbatere că accesul este mai bun decât în Marea Britanie, dar românii plătesc 26% din buzunar.

Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, președintele Comisiei de Sănătate și familie din Camera Deputaților și fost ministru al Sănătății, a susținut că percepția publică negativă este alimentată de lipsa de informare privind funcționarea pachetului de bază și a listelor de așteptare, dar a recunoscut existența unei poveri financiare reale pentru pacienți.

Alexandru Rafila a declarat: „Accesul la servicii de sănătate, eu vă asigur că e mai bun decât în Marea Britanie, de exemplu, în momentul de față, dar percepția publică nu este că e mai bun accesul în serviciile de sănătate în România. Probabil că de asta, corelând cu o altă întrebare, nu mai merge lumea, nu mai emigrează în Marea Britanie, că accesul la servicii de sănătate acolo nu este cel mai bun în momentul de față”.

Rafila a confirmat că românii plătesc din buzunar 26% din cheltuielile din sănătate, out-of-pocket, și că România se află pe primul loc, de departe, în Uniunea Europeană la acest indicator. El a menționat că românii plătesc pentru servicii medicale și medicamente o sumă considerabilă care le pune în pericol independența financiară a familiei.

În privința deficitului de medici, Rafila a nuanțat situația geografică, arătând că în București există de trei ori media Uniunii Europene ca număr de specialiști la 1.000 de locuitori.

Problemele reale rămân în mediul rural și în urbanul mic, unde soluția ține și de implicarea autorităților locale pentru a atrage personal medical.

Prof. univ. dr. Carmen Orban, senator și medic cu experiență în managementul spitalicesc, președintele Subcomisiei pentru populație și dezvoltare a Senatului României, a adus exemple concrete de pacienți din Canada și Suedia care au așteptat luni bune sau au venit să se opereze în România.

Carmen Orban i-a dat dreptate lui Alexandru Rafila și a arătat că sistemele publice de stat din țări mult mai dezvoltate au timpi de așteptare mult mai mari decât România.

Carmen Orban a relatat cazul unui pacient cu cancer vezical confirmat histopatologic în Canada, programat la primul consult abia după opt luni.

A fost dat exemplul unui pacient din Suedia cu politraumatism și compresie medulară pe coloană, programat abia peste trei săptămâni pentru transfer într-un centru chirurgical, adus cu avionul și operat în România. În România, accesul pentru o proteză de șold sau de genunchi este aproape instantaneu – maxim o lună – față de listele de așteptare care pot fi și peste cinci ani în alte țări.

Concluzia medicului-senator este că sistemul românesc nu ar trebui blamat și că este un sistem de sănătate funcțional.

Libertatea a ridicat problema specialităților deficitare din România, precum cardiologia, unde listele de așteptare se întind pe luni de zile sau chiar ani.

Conf. univ. dr. Florian Berghea, președintele Comisiei de Inteligență Artificială din cadrul Colegiului Medicilor din România, a oferit un indicator empiric al diferențelor de acces față de Europa de Vest și a punctat disfuncționalitățile interne ale circuitului pacientului.

Florian Berghea a explicat că vara mulți conaționali revin din țările vestice pentru consultații pentru că nu apucă să aibă acces acolo, ceea ce reprezintă un marker clar al diferențelor de acces.

Medicul a subliniat că supraaglomerarea din România este cauzată și de lipsa triajului și a filtrului medical, iar prezentarea direct în camera de gardă pentru patologii rezolvabile la medicul de familie duce la suprasolicitarea altor servicii.

Sistemele de programare și prioritizare bazate pe inteligență artificială ar putea ajuta la redirecționarea pacienților din zonele supraaglomerate către cele cu deficit de utilizare.

Prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România, a subliniat că 85% dintre români continuă să se bazeze pe medici și pe consultațiile față în față, iar 56% ar prefera un plan de tratament generat cu ajutorul AI doar dacă este validat de un medic.

Cătălina Poiană a punctat că relația medic-pacient nu poate fi înlocuită și este singura care poate asigura o îngrijire corectă și adecvată.

Surse:
Categorii:
Entități:
Etichete: