Merz vrea să lege bugetul UE de finanțarea Ucrainei. Fico acuză „șantaj”, iar Magyar contestă legătura

Cancelarul german Friedrich Merz a condiționat aprobarea viitorului buget al Uniunii Europene de obținerea unui acord privind un nou împrumut de 45 de miliarde de euro pentru Ucraina, o miză majoră în negocierile multilaterale. Merz a subliniat clar că împărțirea sarcinilor trebuie să respecte principiul securității europene indivizibile: „Sprijinirea Ucrainei este o chestiune de securitate europeană indivizibilă și la fel trebuie să fie și împărțirea sarcinilor pentru acest sprijin”, scrie el, condamnând distribuția inegală a responsabilității financiare și militare. Prin refuzul de a participa la împrumuturile comune, statele coeziunii creează un precedent periculos pentru gestionarea crizelor viitoare, unde coeziunea financiară va fi testată la extrem. Cancelarul german Friedrich Merz a condiționat încheierea unui acord privind viitorul buget al Uniunii Europene de acordarea unui nou sprijin financiar pentru Ucraina, reunind astfel două subiecte sensibile din punct de vedere politic, care au scos la iveală diviziuni profunde între statele membre, relatează Euronews, citând o scrisoare pe care liderul de la Berlin i-a adresat președintelui Consiliului European, Antonio Costa, în ajunul summitului informal de la Dublin. Refuzul acestora de a participa a provocat nemulțumirea statelor așa-numitului grup „frugal”. „Grupul statelor preocupate de coeziune nu poate să aibă și tortul, și să-l mănânce”, a declarat un diplomat. „La Bruxelles nu există un copac din care cresc banii, așa că trebuie să facem alegeri politice”, a insistat acesta.

Într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, António Costa, Merz a subliniat caracterul sacru al acestui sprijin: „Sprijinirea Ucrainei este o chestiune de securitate europeană indivizibilă”. Cancelarul german a argumentat că angajamentul colectiv, fără excepții, este esențial pentru soluționarea crizei și pentru discutarea altor aspecte cu implicații financiare. Germania rămâne cel mai mare donator bilateral către Ucraina, deși efortul german este susținut de o serie de state nordice și nord-estice care împărtășesc nemulțumirile cancelarului și doresc o abordare unitară a finanțării ucrainene în cadrul negocierilor bugetare multilaterale. Irlanda, prin vocea lui Simon Harris, se află în centrul procesului de mediere, având în vedere președinția sa rotativă și poziția sa de stat membru atât economic important, cât și puternic pro-european, dar pragmatic în gestionarea resurselor fiscale. Ucraina se confruntă cu un deficit de finanțare de 70 de miliarde de euro pentru bugetul anului 2027, provocat de atacurile aeriene neîntrerupte ale Rusiei. UE a promis să acopere două treimi din acest deficit, aproximativ 45 de miliarde de euro, printr-un mecanism care urmează să fie definit.

Propunerea vizează acoperirea a două treimi din deficitul bugetar al Kievului pentru 2027, estimat la 70 de miliarde de euro din cauza atacurilor rusești, cu o sumă de 45 de miliarde de euro preluată de UE printr-un instrument de împrumut comun. Aceste fonduri se vor adăuga unui împrumut anterior de 90 de miliarde de euro, garantat de 24 de state membre, cu excepția Ungariei, Slovaciei și Cehiei, care au obținut derogări pentru a evita plata dobânzilor. Tensiunile politice se accentuează între cele două tabere: pe de o parte, „prietenii coeziunii” încearcă să mențină un nivel ridicat al cheltuielilor sociale și agricole, pe de altă parte, grupul frugalo-ră, format în mare parte din statele nordice și din Germania, cere reduceri generalizate și solidaritate forțată în cazul Ucrainei. Așteptările piețelor financiare sunt ridicate, prețul împrumuturilor suverane al statelor germane fiind influențat direct de perspectiva unei consolidări a zonarei euro și de capacitatea Berlinului de a mobiliza un consens. „Un angajament colectiv prin care toți, fără excepție, vom contribui în mod echitabil la acoperirea acestui deficit reprezintă o condiție esențială pentru soluționarea acestei probleme și pentru discutarea oricăror alte chestiuni, în special a celor cu implicații financiare”, a transmis Merz într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, António Costa, consultată de Euronews.

Cancelarul a cerut ca negocierile pentru bugetul pe șapte ani să garanteze „o soluție susținută de toate statele membre” care să asigure o perspectivă de finanțare multianuală pentru Ucraina începând cu 2028, inclusiv plata dobânzilor acumulate, dorind să evite situația precedentă în care sprijinul a fost distribuit inegal. Comisia Europeană urmează să prezinte statelor membre posibile variante de împrumut comun înaintea unui summit extraordinar programat la sfârșitul lunii, încercând să medieze conflictul dintre necesitatea urgentă de a finanța Kievul și rezistența politică a statelor membre care se opun cheltuielilor neplanificate. Conflictul actual evidențiază o fractură structurală adâncă între viziunea germană asupra securității colective și prioritățile economice naționale ale statelor membre care se simt marginalizate în decizia europeană. Merz a argumentat că negocierile în curs privind bugetul pe șapte ani al Uniunii trebuie să garanteze „o soluție susținută de toate statele membre, care să asigure Ucrainei o perspectivă de finanțare solidă și multianuală începând din 2028, inclusiv pentru obligațiile aferent dobânzilor deja acumulate”.

Inițial, Bruxellesul estimase costul anual la 3 miliarde de euro, dar creșterea costurilor de împrumut a modificat calculul. Merz intenționează să accélereze calendarul discuțiilor, incluzând tema ca prioritate la summitul informal de la Dublin, deși acest subiect nu figura inițial pe ordinea de zi. Semnalul diplomatic al lui Merz, prin intermediul scrisorii către Costă, a fost reinterpretat de critici săi, în special Fico, ca un efort de coerciție financiară. Totuși, pentru cancelarul german, asigurarea unei finanțări solide și predictibile până în 2028 reprezintă singura modalitate de a stabiliza frontul estic al Europei fără a suprasolicita bugetele naționale izolat. Cele 45 de miliarde de euro pe care UE intenționează să le acorde Kievului în 2027 se vor adăuga împrumutului existent de 90 de miliarde de euro, susținut prin împrumuturi comune contractate de 24 de țări, excepție fiind Ungaria, Slovacia și Cehia. Având în vedere amploarea deficitului, o nouă rundă de împrumuturi comune a devenit rapid principală opțiune. Comisia Europeană urmează să prezinte statelor membre posibile variante înaintea unui summit extraordinar programat la sfârșitul lunii.

Poziția rigoroasă a Germaniei este susținută de alte țări „frugale” sau „moderniste” – Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia – care doresă combinarea bugetului UE cu ajutorul pentru Ucraina într-un singur pachet, opunându-se grupului „Prietenilor Coeziunii”, care se opune reducerilor de cheltuieli. Obiectivul de bază al lui Merz este de a transforma un act politic voluntar într-o obligație legală și financiară integrată în structura proprie a UE, prevenind astfel repetarea dinamicii în care doar câteva state majore suportă povara. În scrisoarea sa, Merz îi solicită lui António Costa să accélereze calendarul discuțiilor și să includă subiectul printre prioritățile summitului informal din această săptămână, de la Dublin. Tema nu figura inițial pe agenda reuniunii.

Slovacia, Ungaria și Cehia anunță intenția de a se scuti din nou de datoria comună pentru sprijinirea Kievului, iar Bulgaria, un critic vocal al livrărilor de arme, este așteptată să le urmeze exemplul. Refuzul acestor state, care fac parte din grupul de coeziune, a înfuriat statelor frugale, un diplomat declarând că „nu există un copac din care cresc banii la Bruxelles”. Statele opozante văd în propunerea germană o tentativă de a folosi fondurile structurale ale UE ca pârghie pentru a impune o politică externă specifică, un atac la suveranitatea lor financiară pe care Fico l-a etichetat ca șantaj. Cancelarul german și-a exprimat în mod explicit regretul față de faptul că sprijinul financiar și militar acordat țării afectate de război „este distribuit inegal și suportat în principal de doar câteva state membre”. „Sprijinirea Ucrainei este o chestiune care ține de securitatea noastră europeană indivizibilă, iar împărțirea responsabilității pentru acest sprijin trebuie să respecte același principiu”, a scris Merz.

Premierul slovac Robert Fico a calificat demersul cancelarlui german drept „șantaj clasic” și l-a respins ferm la o întâlnire cu omologul său ceh, Andrej Babiš. Deși vizita premierului maghiar Peter Magyar la Berlin a evidențiat o apropiere diplomatică, Magyar a transmis rezerve față de legarea bugetului european de alte chestiuni politice, considerând că abordarea condiționată nu este neapărat cea corectă. Structura bugetară propusă ar implica o creștere semnificativă a deficitului european sau o realocare masivă a fondurilor existente, amenințând să blocheze negocierea întregului pachet bugetar pe termen lung dacă opoziția Cehiei, Ungariei, Slovaciei și Bulgariei nu este cedată. Germania este cel mai mare donator bilateral al Ucrainei. Alți susținători importanți, precum Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, împărtășesc nemulțumirile lui Merz și doresc reunirea negocierilor privind bugetul UE și sprijinul pentru Ucraina într-un singur pachet.

Simon Harris, ministrul de finanțe al Irlandei, care deține președinția rotativă a UE, a preluat discursul frugalo-ră, afirmând că este greu să se poarte o conversație serioasă despre viitorul buget european fără a include finanțarea Ucrainei, calificând subiectul drept „securitate europeană”. Diplomații europeni avertizează că, fără un compromis clar, summitul de la Dublin riscă să se încheie fără un acord, paralizând acțiunea comunitară pentru anul fiscal următor și creând o vacanță juridică în finanțarea frontului estic. Toate aceste țări fac parte din grupul așa-numitelor state „frugale” sau „modernizatoare”, care susțin reduceri generalizate ale cheltuielilor prevăzute în proiectul de buget. Această poziție le-a plasat pe un curs de confruntare cu grupul „Prietenii coeziunii”, care încearcă să mențină finanțarea adecvată a politicii de coeziune și a politicii agricole comune.

Mecanismul propus nu prevede rambursarea capitalului împrumutat până când Rusia nu va accepta plata reparațiilor de război, însă plățile dobânzilor vor deveni scadente începând cu anul viitor. Această inițiativă marchează o schimbare strategică a Berlinului, care nu mai dorește să repete formula din 2023, când un împrumut similar a fost convenit cu derogări majore pentru opozanții direcți ai sancțiunilor împotriva Rusiei. Impactul economic al acestei dispute se extinde dincolo de buget, afectând potențial cooperarea economică și nivelul de încredere între partenerii occidentali care susțin Ucrainea și ceilalți membri ai Uniunii. Cehia, Ungaria și Slovacia transmit că vor solicita din nou exceptarea de la participarea la împrumuturile comune destinate sprijinirii Kievului. Bulgaria, o critică vocală a livrărilor de armament, este așteptată să adopte aceeași poziție. Cele patru țări fac parte din grupul statelor preocupate de politica de coeziune.