Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a anunțat la DC News că programul de comasare voluntară a localităților se bazează pe o analiză care identifică 429 de unități administrativ-teritoriale cu mai puțin de 1.500 de locuitori. Propunerea oferă reducere cu 50% a impozitelor pe clădiri și pe terenurile intravilane pentru proprietarii din localitățile care aleg să se comaseze prin referendum.
Alexandru Stoica a explicat că pragul de 1.500 de locuitori este prescris de Legea nr. 351/2001, acest criteriu fiind utilizat de Ministerul Dezvoltării de mai mulți ani. Discussiile privind reforma administrativă au debutat în campania electorală din 2024, utilizând datele demografice din anul anterior.
Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a explicat la DC News că programul de comasare voluntară a localităților vizează 429 de unități administrativ-teritoriale cu populație sub 1.500 de locuitori, prilejuind reducerea cu 50% a impozitelor pe clădiri și terenurile intravilane pentru localnicii care votăază favorabil comasarea prin referendum. Primarul comunei Cucuteni, Pamfilică Brânză, a manifestat rezerve cu privire la comasare, considerând că dispariția identității administrative a municipiului ar afecta negativ comunitatea, într-un context în care Cucuteni este perceput ca un „brand de țară” datorită muzeului și vestigiilor istorice. Alexandru Stoica a respins obiecțiile primarului Brânză, subliniind că vestigiile și satele rămân pe loc și că comasarea urmărește extinderea serviciilor publice de calitate, precum asistența medicală sau aprovizionarea cu apă, disponibile în unitățile mai mari, către cele cu populație redusă.
Răspunzând întrebării lui Bogdan Chirieac privind de ce nu s-a ridicat pragul de comasare la 3.200 de locuitori, ministrul a menționat că este o schimbare complexă în administrație, însă decizia privind eventualele extinderi viitoare revine partidelor și va necesita o discuție amplă, inclusiv cu coautornul Programului de Guvernare, Cătălin Benea. Alexandru Stoica a confirmat că noul primar va trebui să candideze la alegerile din 2028 în urma comasării, programul fiind conceput inițial pentru unitățile sub 1.500 de locuitori, pentru a permite o gestionare clară în programul de guvernare actual.
Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a clarificat la DCNews TV criteriile din spatele pragului de 1.500 de locuitori pentru comasarea voluntară a localităților, respingând acuzațiile că această limită ar fi fost setată artificial pentru a proteja comuna sa natală, Pănătău, unde tatăl său este primar. Comasarea voluntară vizează unitățile cu sub 1.500 de locuitori, iar mecanismul urmează să intre în vigoare începând cu alegerile locale din 2028, când noul primar ales va trebui să candideze în urma procesului de reunire administrativă. „Eu am mers pe comasarea voluntară până în 1500 de locuitori, pentru că aici am putut să gestionez și aici am putut să vin eu să spun foarte clar și în programul de guvernare ce putem să facem pentru oamenii aceștia”, a explicat ministrol Alexandru Stoica, adăugând că deciziile privind pragurile superioare, cum ar fi 3.000 sau 4.000 de locuitori, vor constitui obiectul unor discuții ulterioare. Implementarea măsurii se va desfășura în două etape distincte: prima etapă, până la 1 martie 2027, va permite comasarea voluntară, în timp ce etapa a doua va implica o comasare prin asumare de către Guvern. Analistul politic Bogdan Chirieac a argumentat că restructurarea ar putea schimba dinamica politică locală, observând că în localitățile mici, unde primarii stau mult timp la conducere și cunosc votanții, este mai greu să schimbi percepția, în timp ce comasarea ar obliga la o nouă competitivitate. „Da, de aceea am gândit și programul, ca să pot să îi conving și să vadă avantajele acestei comasări voluntare”, a afirmat Alexandru Stoica, subliniind nevoia de a educa comunitățile privind beneficiile reunirii. Stoica a negat că pragul de 1.500 de locuitori ar fi fost stabilit pentru a-i proteja tatăl, primarul din Pănătău, precizând că decizia se bazează pe sustenabilitatea finanțiară a primăriilor mici, care nu mai pot beneficia de mentenanța investițiilor sau de fondurile necesare funcționării. Jurnalista Anca Murgoci a adus în discuție criticile publice, amintind că Stoica s-a născut la Pănătău, o localitate cu aproximativ 2.000 de locuitori, situație care a generat suspiciuni privind conflictul de interese în stabilirea pragului. Răspunând acuzațiilor, ministrul a spus: „Pragurile acestea nu le-am făcut eu. Au fost de la minister calculate și și-au făcut ele toate analizele, dar vedem. Și Pănătău o să facă parte dintr-o reformă administrativă, dintr-o reașezare, că nu ținem cont.” Alexandru Stoica a argumentat că multe primării mici nu își mai pot întreține investițiile, punând accent pe faptul că nu are sens să se facă cheltuieli dacă nu există capacități pentru mentenanța ulterioară. Ministrul a justificat reforma prin dorința de a crea avantaje egale pentru locuitorii localităților mici, comparabil cu cele disponibile în orașe, menționând că dezvoltarea rapidă din România necesită o coordonare și o structura administrativă capabilă să susțină programele naționale implementate. „Au fost programe naționale care au venit și au ajutat. Dar degeaba le-am făcut dacă nu avem și o coordonare, să putem să le întreținem, această mentenanță pe care noi trebuie să o facem de acum încolo”, a punctat Stoica. Proiectul prevede că, în prima fază, cele 429 de localități cu sub 1.500 de locuitori pot vota comasarea, dar se deschide posibilitatea și pentru unitățile cu 2.000 sau 3.000 de locuitori să participe voluntar la acest proces. Privind spre etapa obligatorie, ministrul a avertizat că „despre asumarea obligatorie o să vorbim și vedem atunci așezarea județelor”, subliniind necesitatea unei analize mai profunde și a implicării unui număr mai mare de factori interesați înainte de a transforma comasarea într-o măsură impusă. Ministrul a confirmat că, în paralel cu comasarea voluntară pentru unitățile cu sub 1.500 de locuitori, există flexibilitate pentru localitățile mai mari, cum ar fi cele cu 2.000 sau 3.000 de locuitori, să opteze pentru această opțiune dacă doresc. Strategia Guvernului pentru comasarea obligatorie va fi conturată ulterior, dependent de o analiză detaliată a structurei județene și de consultarea factorilor de decizie și a comunităților afectate.