Ministrul Justiției, Radu Marinescu: 134 de parchete mici din România vor fi comasate și desființate

Ministrul Justiției a anunțat restructurarea parchetelor, care va reduce numărul unităților de la 175 la 41, generând economii de 80 de milioane de lei, prin proiect de lege sau ordonanță de urgență.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu: 134 de parchete mici din România vor fi comasate și desființate
ACTUALIZARE Radu Marinescu: Comasarea a 134 de parchete mici în România va duce la reducerea structurii de la 175 la 41 de unități

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat comasarea a 134 de parchete mici din România cu unitățile mai mari, situate în reședințele de județ. Măsura vizează eficientizarea activității de urmărire penală și realizarea de economii la bugetul Ministerului Public, ducând la desființarea a 134 de posturi de prim-procuror și a 134 de posturi de grefier-șef.

Conform declarațiilor ministrului, în România vor rămâne active doar 41 de unități de parchet din cele 175 existente actualmente, care acoperă judecătorii, tribunale, curți de apel și Înalta Curte de Casație și Justiție.

Proiectul de reorganizare nu vizează unitățile de parchet de pe lângă judecătoriile din București.

„Măsura va duce la economii de aproape 80 de milioane de lei și la eficientizarea activității de urmărire penală”, a declarat ministrul.

Acesta a explicat că, în fiecare județ, va exista un singur parchet, iar în localitățile cu judecătorii vor exista sedii secundare permanente.

„În fiecare județ, ele devin un singur parchet. Sediul principal este în reședința de județ, iar în celelalte localități cu judecătorie funcționează sedii secundare permanente. Cele 175 de parchete de pe lângă judecătoriile din județe se reduc la 41

Proiectul Ministerului Justiției prevede că „procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel poate propune redistribuirea posturilor vacante pe o regiune de 3–4 județe. Ulterior, procurorul general al PÎCCJ poate face același lucru la nivel național”.

Potrivit lui Marinescu, astfel, procurorii se pot specializa și „asta înseamnă mai puține erori și întârzieri, o practică mai unitară și soluții mai solide în fața instanței”.

Economia estimată este de peste șase milioane de lei pe lună, adică aproape 74 de milioane de lei pe an, a adăugat ministrul.

Potrivit Ministerului Justiției, din 175 de parchete de pe lângă judecătorii, 108 au cel mult 5 posturi de procuror, iar între 2018 și 2026, 12 parchete au funcționat fără niciun procuror.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat că toate unitățile de parchet mici, aferente judecătoriilor, vor fi desființate și comasate cu unitățile mai mari din reședințele de județ. Măsura, vestică pentru eficientizarea activității de urmărire penală și realizarea de economii la Ministerul Public, vizează reducerea structurii de la 175 de unități la doar 41 de parchete rămase în România.

Prevederile vor duce la economii estimate la 80 de milioane de lei și implică eliminarea sute de posturi de conducere și a personalului administrativ, o inițiativă susținută de secția de procurori a CSM și de PICCJ. Inițiativa va fi promovată fie printr-un proiect de lege, fie printr-o ordonanță de urgență.

Structura parchetelor se va restrânge semnificativ, rămânând active doar 41 de unități de parchet din totalul actual de 175, care acoperă judecătorii, tribunale, curți de apel și Înalta Curte de Casație și Justiție.

Radu Marinescu a justificat măsurile prin necesitatea generării unor economii de 80 de milioane de lei și a eficientizării activității, o reformă sprijinită de CSM și PICCJ. Instrumentul legislativ va fi fie un proiect de lege, fie o ordonanță de urgență.

Implementarea restructurării parchetelor în România va avea loc fie printr-un proiect de lege, fie prin ordonanță de urgență, conform declaratiilor ministrului Justitiei, Radu Marinescu.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat comasarea a 134 de parchete mici din România, care vor fi integrate în unitățile mai mari din reședințele de județ. Radu Marinescu a revenit în funcție luna trecătoare, după un mandat anterior în perioada decembrie 2024 – mai 2026. Foto: Hepta. Măsura vizează eficientizarea activității procurorilor și realizarea de economii la bugetul Ministerului Public. După restructurare, în România vor rămâne active doar 41 de parchete din cele 175 existente actualmente, care acoperă judecătorii, tribunale, curți de apel și Înalta Curte de Casație și Justiție. „Măsura va duce la economii de aproape 80 de milioane de lei și la eficientizarea activității de urmărire penală”, a declarat ministrul. Inițiativa, susținută de secția de procurori a CSM și de PICCJ, va duce la dispariția sute de posturi de conducere și a personalului administrativ. Radu Marinescu a anunțat că reforma va fi implementată fie prin proiect de lege, fie prin ordonanță de urgență. Proiectul nu vizează unitățile de parchet de pe lângă judecătoriile din București. „În fiecare județ, ele devin un singur parchet. Sediul principal este în reședința de județ, iar în celelalte localități cu judecătorie funcționează sedii secundare permanente. Cele 175 de parchete de pe lângă judecătoriile din județe se reduc la 41”, a explicat ministrul. Proiectul Ministerului Justiției prevede că procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel poate propune redistribuirea posturilor vacante pe o regiune de 3–4 județe, iar procurorul general al PÎCCJ poate face același lucru la nivel național. Marinescu susține că reformarea parchetelor va aduce beneficii pentru urmărirea penală. Procurorii se pot specializa, ceea ce înseamnă mai puține erori și întârzieri, o practică mai unitară și soluții mai solide în fața instanței. Comasarea parchetelor mici va duce la desființarea a 134 de posturi de prim-procuror și 134 de posturi de grefier-șef. Economia estimată este de peste șase milioane de lei pe lună, adică aproape 74 de milioane de lei pe an. Din 175 de parchete, 108 au cel mult 5 posturi de procuror, iar între 2018 și 2026, 12 parchete au funcționat fără niciun procuror. Radu Marinescu a discutatspre starea Justiției, cererile societății civile de modificare a Legilor Justiției, solicitările Parchetului European și plata unor drepturi salariale de 5 miliarde de lei. Ministrul a precizat că este puțin probabil ca plățiile să înceapă în 2026. null

Surse:
Categorii:
Entități:
Etichete: