Moțiunea simplă a AUR împotriva lui Alexandru Nazare și discrepanța dintre deficitele bugetare

Senatul a dezbătut și votat, miercuri, 11 noiembrie, moțiunea simplă depusă de grupul AUR împotriva ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Inițiativa politică, intitulată „Bugetul statului la ora adevărului. Același ministru, două contabilități: una pentru români, alta pentru Bruxelles”, a fost susținută de 30 de senatori AUR și patru neafiliați, fiind semnată de 34 de parlamentari.

Senatul din România a dezbătut și votat, miercuri, 11 noiembrie, de la ora 10:00, moțiunea simplă depusă de grupul AUR împotriva ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare.

Inițiativa politică, intitulată „Bugetul statului la ora adevărului. Același ministru, două contabilități: una pentru români, alta pentru Bruxelles”, este motivată de critica adusă modului în care Ministerul Finanțelor comunică datele privind situația bugetară. Semnatari fiind 30 de senatori AUR și patru parlamentari neafiliați, AUR susține că, deși guvernele se schimbă, problemele legate de transparența bugetară rămân nerezolvate.

Textul moțiunii acuză faptul că „transparenţa bugetară continuă să fie o promisiune recurentă a fiecărui nou guvern o obligaţie încălcată pe care fiecare o lasă succesorului”.

Deficitul bugetar rămâne centrul criticilor aduse ministrului Nazare.

Semnatarii moțiunii susțin că ministrul Finanțelor a anunțat reducerea deficitului la 3,81% din PIB, în primele nouă luni ale anului, fără să prezinte și estimarea calculată conform metodologiei europene ESA.

„În timp ce se laudă cu reducerea deficitului bugetar la 3,81% din PIB în primele 9 luni, omite să prezinte estimarea deficitului calculat potrivit metodologiei European System of Accounts (ESA). Altfel spus, românii primesc cifrele convenabile, calculate pe metodologia bazată pe fluxurile de numerar, în timp ce indicatorul în baza căruia este evaluată situaţia fiscală a României la Bruxelles rămâne inaccesibil publicului”, mai notează AUR în document.

Cele două metodologii folosesc reguli diferite pentru înregistrarea veniturilor și cheltuielilor statului. AUR consideră că prezentarea ambilor indicatori ar permite o evaluare mai clară a situației bugetare.

Moțiunea simplă a fost supusă votului senatorilor după încheierea dezbaterilor de miercuri.

Senatul din România va dezbate și vota miercuri, 11 noiembrie, de la ora 10.00, moțiunea simplă inițiată de AUR împotriva ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, transmit Mediafax. Moțiunea, intitulată „Bugetul statului la ora adevărului. Acelaşi ministru, două contabilităţi: una pentru români, alta pentru Bruxelles”, va fi supusă votului conform ordinei de zi a Senatului.

Initiativa este motivată de „prezentarea selectivă a situației finanțelor publice” și cere „publicarea periodică a estimărilor deficitului bugetar calculate potrivit metodologiei europene ESA, alături de datele privind deficitul în numerar”. În textul moțiunii, AUR notează că „romanii primesc cifrele convenabile, calculate pe metodologia bazată pe fluxurile de numerar, in timp ce indicatorul in baza careia este evaluata situatia fiscala a României la Bruxelles rămâne inaccesibil publicului din țară”.

Reprezentanții formațiunii susțin că prezentarea deficitului în numerar, fara o estimare actualizată a deficitului ESA, nu ar oferi cetățenilor o imagine completă asupra situației bugetare. „O factură neplătită la timp nu înseamnă cifre mai bune la deficit, iar amânarea unei plăti nu echivalează cu eliminarea ei. Transparența bugetară nu trebuie să se oprească acolo unde încep cifrele incomode”, au transmis inițiatorii demersului.

În textul moțiunii, AUR subliniază că Alexandru Nazare a fost ministru al Finanțelor atât în Guvernul Bolojan, care a fost demis in urma unei mțiuni de cenzură susținute inclusiv de PSD – cât și in cel condus de Luca Niculescu. „Partidul care a demis un guvern pentru politica sa economică îl menține la conducerea finanțelor publice tocmai pe omul responsabil de elaborarea și aplicarea politicilor fiscale”, se mai arată in textul moțiunii.

„Solicitam ministrului Finantelor modificarea practicii actuale de raportare a executiei bugetare, astfel incât, cel puțin o data pe trimestru, Ministerul Finantelor sa publice, alaturi de deficitul bugetar calculat potrivit metodologiei bazată pe fluxurile de numerar, si estimarea actualizată a deficitului bugetar conform metodologiei ESA”, se menționează în textul moțiunii.

Potrivit regulamentului Senatului, moțiunea simplă poate fi inițiată de cel puțin o părtime din numărul senatorilor. Cu toate acestea, dacă moțiunea este adoptată de senatori, nu înseamnă automat că ministrul este demis și nici nu îl obligă să demisioneze.

Senatorul AUR Petrișor Peiu a susținut, în plenul Senatului, că „adevărul despre bugetul României nu este proprietatea Guvernului”, într-un discurs adresat ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare.

Senatul a început, miercuri, dezbaterea moțiunii simple depuse de AUR împotriva ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Moțiunea, intitulată „Bugetul statului la ora adevărului. Acelaşi ministru, două contabilităţi: una pentru români, alta pentru Bruxelles”, a fost susținută de 30 de senatori AUR și patru parlamentari neafiliați. Textul a fost citit în plen de liderul grupului senatoral, Petrișor Peiu Bursa.ro. AUR solicită Ministerului Finanțelor să publice trimestrial, alături de deficitul cash, și o estimare a deficitului calculat după metodologia europeană ESA 2010. Inițiativa se bazează pe discrepanța dintre deficitul de aproximativ 41 de miliarde de lei (cash) și cel de peste 69 de miliarde de lei (ESA) pentru primul semestru al anului 2026 Bursa.ro.

Guvernul condus de Luca Niculescu se confruntă, miercuri, cu primul test important în Parlament: o moțiune simplă depusă de AUR împotriva ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. inițiativa politică acuză conducerea ministerului de selectivitate în prezentarea datelor privind deficitul bugetar. Dezbaterea și votul moțiunii au loc la ora 10.00 în Senat. În timp ce debaterile se concentrează pe execuția bugetară curentă, instituțiile pregătesc deja calculele pentru bugetul anului 2027, iar deficiențele financiare actuale exercită o presiune semnificativă asupra noului executiv.

Moțiunea, intitulată „Bugetul statului la ora adevărului. Același ministru, două contabilități: una pentru români, alta pentru Bruxelles”, acuză guvernul de prezentarea selectivă a situației finanțelor publice. Inițiatorii sesizează o discrepanță de peste 28 de miliarde de lei între deficitul calculat în numerar (aproximativ 41 de miliarde de lei) și cel raportat conform metodologiei europene ESA pentru primul semestru al anului 2026 (peste 69 de miliarde de lei). Pe lângă contestarea transparenței financiare, moțiunea pune accent pe continuarea în funcție a lui Nazare după demisia Guvernului Bolojan, condus de Ilie Bolojan și demis prin votul de cenzură care a inclus și sprijinul PSD. Ulterior, acest partid a votat învestirea Guvernului Niculescu, în care Nazare și-a menținut portofoliul.

Contextul politic este amplificat de avertismentele lansate marți seară de președintele României, Klaus Iohannis Antena 3, care a subliniat riscurile la care se expune țara în cazul nerespectării angajamentelor de reducere a deficitului bugetar. Klaus Iohannis a explicat că o scădere a ratingului de țară ar putea genera împrumuturi mai costisitoare, creșterea ratelor dobânzilor pentru populație și afaceri, falimentarea unor companii și un spor al șomajului. Președintele a avertizat că, în cel mai pesimist scenariu, România ar putea fi nevoită să ceară din nou asistență Fondului Monetar Internațional, cu condiții dure. Șeful statului a ilustrat amploarea provocărilor bugetare prin cifrele estimate pentru 2026: venituri de 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei, ceea ce indică un deficit total de 150 de miliarde de lei. Președintele a comparat această sumă cu valoarea întregului Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe cinci ani (incluzând granturi și împrumuturi), precum și cu necesarul de finanțare pentru construcția a 2.500 de kilometri de autostradă sau a 45 de spitale regionale.

Din totalul deficitului estimat, 60 de miliarde de lei sunt reprezentați exclusiv de dobânzile pe care statul este obligat să le plătească pentru datoriile acumul anterior. Potrivit comparatiei oferite de președinte, aceste 60 de miliarde ar putea finanța construirea a 1.000 de kilometri de autostradă sau a 18 spitale regionale.

Senatul României a dezbătut și votat, miercuri, 11 noiembrie, moțiunea simplă inițiată de AUR împotriva ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Documentul, intitulat „Bugetul statului la ora adevărului. Acelaşi ministru, două contabilităţi: una pentru români, alta pentru Bruxelles”, a fost depus în plen de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, fiind semnat de 34 de parlamentari.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a luat cuvântul în plenul Senatului în cursul dezbaterilor privind moțiunea simplă a AUR, având ora 10:30, moment la care a prezentat răspunsurile oficialului la acuzațiile formatei. Gândul „Aceasta este, de fapt, metoda națională, numită cash, care înregistrează banii în momentul în care intră efectiv în Trezorerie sau ies din ea”, a explicat Nazare, reamintind că pe baza acestei metodologii se publică execuția bugetară curentă. Gândul „A doua metodologie este ESA 2010, care înregistrează veniturile și cheltuielile în momentul în care ia naștere obligația, indiferent de ziua în care se face plata. Pe baza ei se judecă procedura de deficit excesiv și se compară între ele statele membre”, a adăugat ministrul, apărându-se de acuzațiile că ar exista „două contabilități” incompatibile. Gândul Dezbaterea a început, la ora 10:20, cu citirea textului moțiunii simple de către liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu. Gândul Formațiunea politică a susținut că inițiativa a fost declanșată de „prezentarea selectivă a situației finanțelor publice” și a cerut publicarea periodică a estimărilor deficitului bugetar calculate potrivit metodologiei europene ESA, alături de datele privind deficitul în numerar. Gândul Prezentând argumentele, AUR a subliniat că prezentarea deficitului în numerar fără o estimare actualizată a deficitului ESA nu ar oferi cetățenilor o imagine completă asupra situației bugetare. Gândul În textul moțiunii, formațiunea subliniază că Alexandru Nazare a fost ministru al Finanțelor atât în Guvernul Bolojan, care a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură susținute inclusiv de PSD, cât și în cel condus de Luca Niculescu. Gândul Potrivit regulamentului Senatului, moțiunea simplă poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul senatorilor, însă, dacă este adoptată, nu înseamnă automat că ministrul este demis și nici nu îl obligă să demisioneze. Gândul

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat, în plenul Senatului, că „nu există o cifră pentru români şi alta pentru Bruxelles”, respingând acuzațiile AUR că guvernul ar avea „două contabilități”. Nazare a argumentat că statul român are o singură execuție bugetară, dar două moduri de a o citi: metodologia națională (cash) și cea europeană (ESA 2010).

Ministrul Finanțelor a reamintit regulile celor două sisteme: cash, care înregistrează banii la intrarea sau ieșirea din Trezorerie, și ESA 2010, stabilită prin Regulamentul UE 549/2013, care înregistrează veniturile și cheltuielile în momentul apariției obligației, indiferent de ziua plății. Acesta din urmă este cel folosit pentru procedura de deficit excesiv și pentru compararea statelor membre.

Alexandru Nazare a subliniat că deficitul României scade atât pe metoda națională, cât și pe cea europeană, fie în fiecare trimestru față de același trimestru din anul anterior, fie în fiecare an încheiat. Ministrul a menționat că există un dialog constant cu Eurostat, care nu a ridicat obiecții privind trecerea datelor, și a asigurat că toate cifrele sunt publice în limba română.

Nazare a precizat că titlul moțiunii („Acelaşi ministru, două contabilităţi”) creează confuzii. A afirmat că a prezentat aceleași cifre, calculate după aceleași reguli, în ambele guverne (Bolojan și Niculescu), iar datele au fost confirmate consecuent de instituții publice ale căror credibilitate nu poate fi pusă la îndoială.

Pentru a oferi un suport concret afirmațiilor sale, ministerul a făcut trimitere la datele recente publicate de Eurostat, care arată o reducere semnificativă a deficitului. Comunicatul de presă al MF, valabil în același context, detaliază că deficitul a scăzut de la 9,2% din PIB în 2024 la 7,8% în 2025, România având cea mai mare reducere a deficitului din UE.

În plus, pe perioada de nouă luni a anului 2026, execuția bugetară în sistem național (cash) a arătat un deficit de 3,82% din PIB, comparativ cu 5,35% în aceeași perioadă a anului trecut. Aceasta indică o încadrare în ținta de 6,2% din PIB asumată pentru întregul an 2026, lăsând un spațiu de aproximativ 2,4 puncte procentuale pentru trimestrul IV.

Deși ministerul insistă pe îmbunătățiri, datele Eurostat și comunicatele oficiale subliniază că România rămâne statul membru cu cel mai ridicat deficit bugetar (7,8% din PIB în 2025), fiind urmată de Polonia și Belgia. Autoritățile recunosc necesitatea continuării consolidării fiscale și a identificării cheltuielilor care pot fi eliminate, în special prin eventuala modificare a deficitului de dobânzi.

Miercuri, 11 noiembrie 2026, Senatul României a dezbătut și votat moțiunea simplă depusă de grupul AUR împotriva ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Inițiativa a fost prezentată în plen de liderul grupului senatoral, Petrișor Peiu, fiind susținută de 34 de parlamentari.

Moțiunea este titulată „Bugetul statului la ora adevărului. Același ministru, două contabilități: una pentru români, alta pentru Bruxelles”. Inițiatorii acuză guvernul de prezentarea selectivă a situației finanțelor publice, susținând că cetățenii primesc doar cifrele convenabile calculate pe metodologia cash, în timp ce indicatorul esențial pentru evaluarea fiscală de la Bruxelles (ESA) rămâne inaccesibil.

Discrepanța evidențiată în moțiune ridică peste 28 de miliarde de lei între deficitul bugetar raportat prin sistemul national (aproximativ 41 de miliarde de lei) și cel calculat conform metodologiei europene ESA pentru primul semestru al anului 2026 (peste 69 de miliarde de lei). AUR solicită Ministerului Finanțelor să modifice practica de raportare, publicând trimestrial, alături de deficitul cash, și estimarea actualizată a deficitului ESA, însoțită de explicații privind diferențele de calcul.

Moțiunea subliniază și aspectul politic al continuității administrative: Alexandru Nazare își menține portofoliul în Guvernul Niculescu, deși fusese ministru al Finanțelor în Guvernul Bolojan, care a fost demis prin moțiune de cenzură, cu sprijinul PSD. „Partidul care a demis un Guvern pentru politica sa economică îl menține la conducerea finanțelor publice tocmai pe omul responsabil de elaborarea și aplicarea politicilor fiscale”, se arată în document.

Moțiunea simplă depusă de grupul AUR împotriva ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost respinsă de Senat. Votul s-a desfășurat prin secret electronic, rezultatul fiind 21 de voturi „pentru”, 46 „contra”, 13 abțineri și 14 senatori care nu au votat.

Partidul PSD nu va vota moțiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, motivând decizia prin dorința de a asigura stabilitatea și bunăstarea țării, nu o „întoarcere în haos” AGERPRES. Senatorul PSD Eugen Dogariu a declarat în plen că partidele au trăit șase luni de incertitudine politică și socială, prețul fiind plătit de cetățeni, și că nu doresc să devină complicii unei destabilizări AGERPRES. Dogariu a criticat AUR pentru un mod de politică „ipocrit”, îndreptat spre scandal și destabilizare, notând că formațiunea nu a participat la voturile din sală în perioda guvernării Bolojan, preferând să se joace cu cifrele bugetare abia acum, când moțiunea este adresată Guvernului Niculescu AGERPRES. Protecția legală a conținutului AGERPRES este menționată conform dispozițiilor legale incidente, interzicându-se copierea, reproducerea sau exploataarea neautorizată a informațiilor transmise pe site, cu excepția preluării în limita a 500 de semne, conform legislației aplicabile AGERPRES.

Senatul din România a respins miercuri, 11 noiembrie 2026, moțiunea simplă depusă de grupul AUR împotriva ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, avansând că guvernul prezintă selectiv situația finanțelor publice prin utilizarea unei singure metodologii de raportare.

Alexandru Nazare a respins acuzațiile AUR conform cărora ar exista o divergență de interpretare a datelor bugetare, spunând că titlul moțiunii formulează o acuzație gravă ce vizează încrederea în cifrele statului. Ministrul Finanțelor a argumentat că cele două sisteme, cash și ESA 2010, sunt prevăzute de lege și utilizate de toate statele membre ale UE. Metoda națională (cash) înregistrează banii la intrarea sau ieșirea efectivă din Trezorerie și este folosită pentru plata salariilor și pensiilor, în timp ce metodologia europeană (ESA 2010), stabilită prin Regulamentul UE 549/2013, înregistrează veniturile și cheltuielile la nașterea obligației, indiferent de data plății, fiind utilizată pentru evaluarea procedurii de deficit excesiv și compararea statelor membre. Nazare a subliniat că deficitul României scade atât pe metodologia națională, cât și pe cea europeană, fie în fiecare trimestru față de același trimestru al anului trecut, fie în fiecare an încheiat. „Nu există o cifră pentru români și alta pentru Bruxelles. Există o singură execuție bugetară citită în două calendare și amândouă aceste calendare arată aceeași direcție”, a concluzionat ministrul.

În plen, liderul grupului senatoral al AUR, Petrișor Peiu, a accusat partidele pro-europene că uită principiile de transparență și responsabilitate bugetară atunci când este vorba de publicarea cifrelor neplăcute. „Nu poți invoca valorile europene în discursurile oficiale și, în același timp, să refuzi cetățenilor accesul la o imagine completă a finanțelor țării construită potrivit Sistemului European de Conturi”, a afirmat senatorul AUR. Peiu a reiterat solicitarea AUR ca Ministerul Finanțelor să modifice practica de raportare, publicând trimestrial, alături de deficitul cash, și o estimare actualizată a deficitului conform metodologiei ESA, pentru a oferi cetățenilor o imagine completă a situației bugetare. „Nu cerem inventarea unor indicatori noi. Cerem ca românii să aibă acces la aceleași repere statistice în baza cărora este evaluată situația finanțelor publice în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Cerem ca transparența să devină obligație asumată, iar dacă Ministrul Finanțelor consideră ca această solicitare este excesivă îi reamintim că adevărul despre bugetul României nu este proprietatea Guvernului, ci dreptul celor care îl finanțează”, a adăugat liderul AUR în dezbaterea din Senat.

Președintele Institutului Național de Statistică, Doru Lozanov, a precizat că deficitul bugetar înregistrat la nivel lunar se încadrează strict în prognoza emisă pentru prima jumătate a anului, fără ca datele să sugereze posibile depășiri.

Senatul României a dezbătut și a votat, miercuri, 11 noiembrie 2026, moțiunea simplă depusă de grupul AUR împotriva ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Inițiativa politică, intitulată „Bugetul statului la ora adevărului. Acelaşi ministru, două contabilităţi: una pentru români, alta pentru Bruxelles”, a vizat discrepanța dintre datele bugetare publicate la nivel național și cele reportate la Bruxelles, prin sistemul european ESA 2010. Încă de la startul dezbaterilor, ministrul Nazare a respins acuzațiile formei de guvernământ opozant, afirmând că deficitul scade atât pe metodologia națională (cash), cât și pe cea europeană.

Rezultatul votului prin secret electronic a fost următorul: 21 de senatori au votat „pentru”, 46 au votat „împotrivă”, s-au abținut 13 parlamentari, iar 14 nu au participat la scrutin. Moțiunea a fost, astfel, respinsă de Camara Superioară, PSD optând pentru alăturarea majorității legislative.

În apărarea activității executive, Alexandru Nazare a explicat că statul român dispune de o singură execuție bugetară, dar de două moduri de a o citi, ambele fiind publice și cerute de legislația în vigoare. Ministrul a subliniat că nu există o „cifră pentru români și alta pentru Bruxelles”, defăimând titlul moțiunii ca fiind un instrument de scandal și afirmând că ambele calendare financiare indică aceeași direcție de scădere a deficitului.

În plen, senatorul PSD Eugen Dogariu a atacat ferm moțiunea, caracterizând-o drept un demers „ipocrit, îndreptat doar spre scandal”. El a argumentat că PSD nu își va exercita votul pentru această inițiativă, deoarece prioritiza stabilitatea și bunăstarea țării, refuzând orice backdrop care ar putea duce la „întoarcerea în haos” și incertitudine socială.

Pe de altă parte, liderul grupului senatoral AUR, Petrișor Peiu, a susținut că România se îndreaptă spre o recesiune în 2026, concomitant cu înregistrarea celei mai mari inflații din Uniunea Europeană. Senatorul AUR a reiterat că transparența bugetară nu trebuie să se oprească la „cifrele convenabile” și a cerut ca cetățenii să aibă acces la aceleași repere statistice în baza cărora este evaluată situația fiscală a țării la Bruxelles.

De asemenea, senatorul PNL Gabriela Horga a intervionat în dezbatere, spunând că partidul PSD îl atacă pe ministrul Finanțelor cu ajutorul AUR. Moțiunea a fost, în final, respinsă.

Moțiunea simplă a fost depusă săptămâna trecută și este semnată de 30 de parlamentari AUR și 4 neafiliați.

AUR arată în moțiunea simplă că Guvernul Bolojan a acuzat guvernul Ciolacu că ascunde adevăratul dezastru al dezechilibrului bugetar iar Guvernul Ciolacu a preluat această deprindere de la predecesorul său, Guvernul Ciucă, care s-a inspirat, la rândul său, din activitatea guvernelor precedente. Iar Alexandru Nazare, noul şi în acelaşi timp vechiul ministru al Finanţelor este hotărât să ducă această tradiţie mai departe.

Se schimbă guvernele, se ajustează discursurile, dar reflexul de a administra informaţia servită populaţiei în locul problemelor rămâne acelaşi. În România de astăzi, transparenţa bugetară continuă să fie o promisiune recurentă a fiecărui nou guvern o obligaţie încălcată pe care fiecare o lasă succesorului, arată iniţiatorii moţiunii simple.

AUR precizează că îi reproşează ministrului Finantelor prezentarea selectivă a situaţiei finanţelor publice.

În timp ce se laudă cu reducerea deficitului bugetar la 3,81% din PIB în primele 9 luni, omite să prezinte estimarea deficitului calculat potrivit metodologiei European System of Accounts (ESA). Altfel spus, românii primesc cifrele convenabile, calculate pe metodologia bazată pe fluxurile de numerar, în timp ce indicatorul în baza căruia este evaluată situaţia fiscală a României la Bruxelles rămâne inaccesibil publicului, spune AUR în textul moţiunii.

Actualizare: Moțiunea AUR împotriva ministrului Finanțelor a fost respinsă în Camera Superioară

După respingerea moțiunii în Senatul României, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a mulțumit senatorilor pentru votul de respingere și a reiterat că ideea existenței unei „duble contabilități” este falsă.

Alexandru Nazare a anunțat intenția de a prezenta public un raport privind situația economică a țării, considerat „corect, echilibrat și echidistant”. Ministrul a precizat că, deși datele de la ministeri nu sunt încă complete, raportul va fi finalizat „cât mai repede”, probabil până la finalul lunii.

În contextul dezbaterilor din Senat, liderul grupului senatoral AUR, Petrişor Peiu, a susținut că țara se confruntă cu o recesiune, conform datelor Comisiei Naționale de Strategii și Prognoză, și că România plătește cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană. Președintele Klaus Iohannis a avertizat anterior că nerespectarea angajamentelor de reducere a deficitului expune țara la riscul solicitării unui nou împrumut de la FMI, cu condiții dure Bursa.ro. Petrişor Peiu a contrastat deficitul anunțat de Guvern, de 8,65% pe cash, cu cel real de 9,3%, anunțat de Eurostat și Institutul Național de Statistică, considerând că aceasta explică utilizarea termenului „gaură la buget”. Liderul AUR a acuzat guvernanții de lipsă de onestitate și de incapacitatea de a recunoaște boala sistemului, comparând ascunderea acestor date cu strategia președintelis Consiliului General al Municipiului București, Nicușor Dan. Moțiunea simplă inițiată de AUR împotriva ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost respinsă miercuri, 11 noiembrie, de plenul Senatului, cu 21 de voturi „pentru”, 46 „împotrivă” și 13 abțineri. Demersul solicitau publicarea trimestrială a estimării deficitului ESA, alături de deficitul cash, pentru o transparență completă a finanțelor publice.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a respins miercuri, la dezbaterea din Senat, acuzațiile AUR privind existența unei „duble contabilități” în România, afirmând că statul are o singură execuție bugetară, citită în două calendare diferite, ambele cerute de lege și publice.

Nazare a precisat rolul celor două metodologii: cash înregistrează fluxul real de bani (încasări și plăți), fiind utilizată pentru plata salariilor și pensiilor, în timp ce ESA 2010, stabilită prin Regulamentul UE 549/2013, înregistrează veniturile și cheltuielile la apariția obligației, fiind cel utilizat pentru evaluarea procedurii de deficit excesiv și compararea statelor membre.

Ministrul a subliniat că deficitul României scade atât pe metodologia națională, cât și pe cea europeană, atât trimestru față de același trimestru din anul precedent, cât și anual, infirmând ideea unor cifre disparate pentru interior și exterior.

Alexandru Nazare a reiterat că nu există o „cifră pentru români și alta pentru Bruxelles”, adăugând că există un dialog constant cu Eurostat, care nu a ridicat obiecții privind prelucrarea datelor, iar toate cifrele sunt disponibile publicului în limba română.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat, miercuri, 11 noiembrie, în plenul Senatului, că responsabilitatea în privința deficitelor bugetare este fundamentală pentru păstrarea suveranității economice a României, argumentând că doar prin gestionarea riguroasă a datoriilor țara își poate menține libertatea de a hotărī propriul buget AGERPRES. „Dobânzile de astăzi, nu trebuie să uităm, sunt deficitele de ieri”, a subliniat Nazare, arătând că obligațiile dobânzii au crescut de la 18 miliarde de lei în 2021, în timpul primului său mandat, la 59 de miliarde de lei la zece luni de la data actuală AGERPRES. Ministrul a explicat că singura modalitate de a opri această spirală este de a fi responsabili față de deficite, proces care duce la „câștigarea libertății de decizie economică”, permițând Parlamentului și Guvernului să decidă alocarea fondurilor, nu creditorii sau agențiile de rating AGERPRES.

Tot în cadrul intervenției sale, Nazare a făcut o distincție între cheltuielile de capital finanțate din bugetul național, care au scăzut cu 11,6%, și investițiile totale, care au crescut cu 30% datorită fondurilor europene AGERPRES. El a calificat fondurile naționale ca fiind „cele mai scumpe” datorită costului ridicat al împrumuturilor, în timp ce cele europene sunt „mai ieftine sau chiar gratuite” prin granturi AGERPRES. Ministrul a încheiat intervenția invitând colegii să poarte un dialog constructiv privind bugetul pentru 2027, comparând gestionarea finanțelor publice cu politica externă, un domeniu în care deși există dezbateri, se apără unitar credibilitatea țării, esențială pentru rata dobânzilor și pentru economia familiilor și companiilor românești AGERPRES.

După dezbaterile din Senat privind moțiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, acesta a respins acuzațiile de „dublă contabilitate”. Ministrul a argumentat că ideea existenței unei cifre pentru români și alteia pentru Bruxelles este falsă, explicând faptul că sunt două metodologii diferite de raportare, ambele publice.

Alexandru Nazare a detaliat cele două sisteme: metodologia națională (cash), care înregistrează banii la intrarea sau ieșirea efectivă din Trezorerie și este folosită pentru plata salariilor, pensiilor și facturilor, și metodologia europeană (ESA 2010). Acea din urmă înregistrează veniturile și cheltuielile în momentul nașterii obligației, indiferent de data plății, fiind utilizată pentru evaluarea procedurii de deficit excesiv și compararea statelor membre.

„Deficitul României scade pe metodologia românească și scade pe metodologia europeană. Scade în fiecare trimestru față de trimestrul corespunzător al anului trecut și scade în fiecare an încheiat. Nu există o cifră pentru români și alta pentru Bruxelles. Există o singură execuție bugetară citite în ambele calendare și ambele calendare arată aceeași direcție”, a afirmat ministrul.

Nazare a menționat că ambele metodologii sunt tratate cu seriozitate și că dorește să evite confuziile care pot atrage interpretări incorecte, subliniind importanța unei interpretări corecte a datelor privind deficitul țării, acest indicator reprezentând un semnal relevant pentru investitori, piețele internaționale, dar și pentru familii și firme.

Față de solicitările legitime ale PSD privind situația economică a țării, Nazare a promis publicarea unui raport echidistant. Acesta va asamblează datele de la toți ordonatorii principali de credite și va fi lansat „cât mai repede”, după ce vor primi toate răspunsurile necesare din partea ministerelor.

În ceea ce privește discuțiile privind reintroducerea TVA de 9% pentru alimente, ministrul a precizat că fiecare măsură cu impact bugetar trebuie cântărită atent pentru a menține echilibrul bugetar și a evita derapajele.

Moțiunea AUR, intitulată „Bugetul statului la ora adevărului. Acelaşi ministru, două contabilităţi: una pentru români, alta pentru Bruxelles”, a fost depusă în plen de liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu.

Moțiunea simplă a fost respinsă de Senat, cu 21 de voturi „pentru”, 46 „împotrivă”, 13 abțineri și 14 senatori care nu au votat, dintre cei 94 de parlamentari prezenți.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost prezent la dezbaterea moțiunii simple depuse de AUR în Senat. Moțiunea este intitulată „Bugetul statului la ora adevărului. Același ministru, două contabilități: una pentru români, alta pentru Bruxelles” și acuză prezentarea selectivă a situației finanțelor publice.

Nazare a argumentat că titlul moțiunii „formează o acuzație gravă” pentru că atinge încrederea în cifrele statului. El a explicat că nu există o dublă contabilitate, ci două Metodologii autorizate de lege, aplicate în toată UE: Metodologia națională (cash): înregistrează fluxul real de bani la încasare/plată; este folosită pentru plata salariilor, pensiilor și facturilor. Metodologia europeană (ESA 2010, Regulamentul UE 549/2013): înregistrează veniturile și cheltuielile la nașterea obligației; este baza pentru procedura de deficit excesiv și compararea țărilor membre. „Fiecare stat are, alături de raportarea europeană, propria execuţie bugetară naţională, iar diferenţele dintre ele sunt cunoscute şi explicate”, a precizat ministrul.

Ministrul a reiterat că „nu există o cifră pentru români și alta pentru Bruxelles”, ci o singură execuție bugetară citită în două calendare diferite, ambele arătând aceeași direcție.

Deficitul României scade atât pe metodologia națională, cât și pe cea europeană (fie trimestru față de același trimestru din anii precedenți, fie la nivel anual). Există un dialog constant cu Eurostat, care nu a ridicat obiecții privind modul în care datele trec prin contabilitatea națională în sistemul european. Toate cifrele sunt publice în limba română, pe site-ul Institutului Național de Statistică (INS) și al Ministerului Finanțelor. Exemple: pe site-ul INS, pe site-ul Eurostat în aceeași zi, la aceeași oră. Cifra de 69 de miliarde de lei menționată în moțiune provine chiar din datele publice ale ESA.

În 2025, deficitul cash a fost de 7,65% din PIB, iar deficitul ESA (confirmat de Eurostat) a fost de 7,8% — o diferență de 0,15 puncte procentuale.

Deficitul cash la primele nouă luni din 2026: 3,81% din PIB (față de 5,31% în aceeași perioadă din 2025, o scădere de aproximativ 24 miliarde RON). Deficitul ESA la primul semestru din 2026: 3,4% din PIB (față de 3,6% în 2025 și 3,7% în 2024). Deficitul ESA anual a scăzut de la peste 9% în PIB în 2024 la 7,8% în 2025.

Agențiile de rating au menținut România în categoria recomandată investițiilor, cu estimări pentru deficitul din 2026 între 5,8% și 6,2% din PIB, dar au păstrat perspectiva negativă, condiționată de acțiunile guvernului în lunile următoare.

Nazare a respins ideea „două contabilități”: Statul român are o singură execuție bugetară și două moduri de a o citi. Ambele sunt publice și cerute de lege.

Cifra ESA nu este calculată de ministrul Finanțelor, ci de INS, împreună cu MF, BNR și CNSP.

Metodologia este notificată de două ori pe an (1 aprilie și 1 octombrie) și publicată trimestrial. România aplică această metodă din 2007. Eurostat nu a avut constatări negative la ultima vizită din iunie 2026.

Datele au fost prezentate public într-un comunicat al MF din 22 aprilie, când Eurostat a validat deficitul ESA al României pe 2025 la 7,9% din PIB.

Cele două cifre se depărtează în cursul anului pentru că sunt date provizorii și se apropie la sfârșitul anului, din construcția metodologiilor. România este judecată pe date anuale definitive.

Diferența de 28 miliarde RON nu provine integral din facturi neplătite.

Mai mult de jumătate din suma de 28 miliarde RON provine de la venituri. Din partea de cheltuieli, un singur miliard poate fi atribuit stocului de facturi neplătite.

România se află la jumătatea drumului de consolidare fiscală, spre ținta de 3%.

Consolidarea spre 3% începe de la 9%. Jumătatea care mai urmează este mult mai grea, pentru că toleranța populației față de noi măsuri de ajustare este din ce în ce mai mică.

Moțiunea AUR a fost depusă de Petrișor Peiu, cu 30 de senatori AUR și 4 parlamentari neafiliați.

Moțiunea a fost respinsă de Plenul Senatului, cu 21 de voturi „pentru”, 46 „împotrivă” și 13 abțineri.

Moțiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului finanțelor, Alexandru Nazare, a fost respinsă miercuri, 11 noiembrie 2026, de Senat, cu 46 de voturi împotrivă, în timp ce 21 de senatori au votat pentru. Dezbaterea a fost marcată de acuzațiile AUR privind prezentarea selectivă a datelor bugetare, în timp ce Nazare a respins ideea „dublei contabilități”, susținând că deficitul României scade, indiferent de metodologia folosită.

Dezbaterea a fost marcată și de conflicte politice transversale. Senatorul PSD Eugen Dogariu a caracterizat inițiativa AUR drept o tentativă de provocare a scandalului politic, în timp ce senatoarea PNL Gabriela Horga a acuzat PSD că folosește moțiunea AUR pentru a-l ataca indirect pe ministrul finanțelor. Senatorul USR Ion-Narcis Mircescu a calificat demersul drept o diversiune politică.

Senatul a respins miercuri, 11 noiembrie 2026, moțiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, susținută de 21 de parlamentari. Inițiativa, intitulată „Bugetul statului la ora adevărului. Același ministru, două contabilități: una pentru români, alta pentru Bruxelles”, se baza pe discrepanța de peste 28 de miliarde de lei dintre deficitul bugetar național (cash) și cel calculat prin metodologia europeană ESA pentru primul semestru al anului 2026. Votul prin secret electronic a ieșit cu 46 de voturi „împotrivă”, 21 „pentru”, 13 abțineri și 14 absențe, cu PSD alăturându-se majorității legislative. Liderul senatorial al AUR, Petrișor Peiu, a acuzat pro-europenii de „ipocrizie” și de ocultarea transparenței bugetare, susținând că „adevărul despre bugetul României nu este proprietatea Guvernului”. Nazare a respins acuzațiile de „dublă contabilitate”, afirmând că există o singură execuție bugetară citită în două calendare (cash și ESA 2010), ambele publice și indicând o reducere a deficitului. Președintele Institutului Național de Statistică, Doru Lozanov, a precizat că deficitul lunar se încadrează strict în prognoze, fără indicii de depășiri. Dezbaterile au fost marcate de conflicte transversale, senatorul PSD Eugen Dogariu caracterizând moțiunea drept o tentativă de scandal și destabilizare, în timp ce PNL a acuzat PSD că folosește demersul AUR pentru a-l ataca indirect pe Nazare.

Senatorul PSD Eugen Dogariu a explicat în plen că formațiunea nu va vota moțiunea pentru că dorește să asigure stabilitatea și bunăstarea țării, nu să o trimită „înapoi în haos”. El a amintit de cei șase luni de incertitudine anterioară și de prețul plătit de români, accentuând că PSD nu va deveni „complicele unei destabilizări”.

Dogariu a criticat modul AUR de a face politică, descriindu-l ca fiind îndreptat spre scandal și ipocrizie. El a observat că, dacă exista o preocupare reală pentru adevărul bugetar, AUR ar fi fost prezent în sală când au fost votate guvernele anterioare și când Bolojan s-a jucat cu cifrele. Moțiunea de miercuri este pentru el o solicitare tardivă și îndreptată greșit.

Conform lui Dogariu, AUR „copiază” acum PSD, descoperind abia acum gaura din buget lăsată de Guvernul demis. Politicianul a subliniat că facturile contestate au fost puse în sertar în perioada Bolojan, nu acum. Afirmând că România are în sfârșit un guvern capabil de a asigura conducerea, Dogariu a trasat linia dintre PSD, care a venit să repare și să reconstruiască, și AUR, care trăiește din crize.

Social-democratul a evidențiat măsurile luate de noii miniștri PSD: deblocarea plăților, relansarea programelor, verificarea contractelor și începerea plății facturilor „lăsate în sertar”. El a remarcat că PSD a făcut o rectificare bugetară prioritară către spitale, medicamente, pensii și drepturile sociale, transferând povara de la cetățeni la stat, pe care guvernarea intenționează să îl strângă prin tăieri din indemnizații și reorganizări administrative, nu din salarii.

Inițiativa opoziției, intitulată „Bugetul statului la ora adevărului. Același ministru, două contabilități: una pentru români, alta pentru Bruxelles”, viza modul în care sunt prezentate datele privind deficitul bugetar al României. Moțiunea a fost inițiată de liderul grupului senatoral al AUR, Petrișor Peiu, și a fost semnată de 34 de parlamentari, incluzând 30 de senatori AUR și patru neafiliați. AUR acuză guvernul de lipsa de transparență în privința deficitului bugetar. Semnatarii documentului îl acuză pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, de prezentarea selectivă a situației finanțelor publice și de faptul că nu oferă cetățenilor o imagine completă asupra deficitului. O principală acuzație se referă la discrepanța dintre deficitul calculat în baza fluxurilor de numerar (cash) și cel determinat conform metodologiei europene ESA. Conform datelor citate de inițiatorii moțiunii, pentru primele șase luni ale anului 2026, deficitul raportat de Ministerul Finanțelor era de aproximativ 41 de miliarde de lei, în timp ce cel calculat conform metodologiei ESA depășea 69 de miliarde de lei.

Senatul României a respins miercuri, 11 noiembrie 2026, moțiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, cu 46 de voturi împotrivă, 21 pentru și 13 abțineri Libertatea. Inițiativa, semnată de 30 de parlamentari AUR și patru neafiliați, a fost intitulată „Bugetul statului la ora adevărului. Același ministru, două contabilități: una pentru români, alta pentru Bruxelles”.

Ministrul finanțelor a respins acuzațiile, explicând că cele două metodologii reprezintă moduri diferite de calcul al aceleiași situații bugetare. „Statul român n-are două contabilități, are o singură execuție bugetară și două moduri de a o citi”, a declarat Alexandru Nazare Libertatea.

Ministrul a subliniat că deficitul este în scădere atât conform metodologiei naționale, cât și celei europene, comparativ cu perioadele corespunzătoare ale anului precedent. Dezbaterile au fost marcate de critici transversale: senatorul PSD Eugen Dogariu a caracterizat inițiativa AUR drept o provocare la adresa scandalului politic, în timp ce senatoarea PNL Gabriela Horga a acuzat PSD că folosește moțiunea pentru a-l ataca indirect pe Nazare, iar senatorul USR Ion-Narcis Mircescu a calificat demersul drept o diversie Libertatea.

Inițiatorii AUR menționează că PSD a semnalat anterior restanțe ale bugetului, inclusiv 5 miliarde de lei la concedii medicale, 4,8 miliarde de lei facturi neplătite de Ministerul Dezvoltării, 5 miliarde de lei către magistrați și 4 miliarde de lei către Pfizer, sume care nu erau reflectate în execuția bugetară, deși acestea nu au făcut obiectul moțiunii. Profit.ro Raportul oficial al ministrului Finanțelor clarifică structura diferenței de 28 de miliarde de lei dintre deficitul cash și cel ESA pentru primele șase luni ale anului 2026, respingând ideea că întreaga sumă provine din facturi neplătite. Alexandru Nazare a explicat că mai mult de jumătate din diferență provine din venituri, iar din partea cheltuielilor, un singur miliard de lei poate fi atribuit stocului de facturi neachitate. Profit.ro Ministrul Finanțelor a subliniat că datele trimestriale sunt provizorii și se apropie de valorile definitive la sfârșitul anului din cauza construcției metodologiilor, nu din voința politică. România este evaluată pe baza datelor anuale definitive, iar compararea cifrelor provizorii cu cele finale este incorectă, deși monitorizarea lor este necesară pentru prudența fiscală. Profit.ro Ministerul Finanțelor a detaliat sursele discrepanței: unele venituri, precum impozitele pe proprietate, sunt încasate concentrat la începutul anului, dar sunt repartizate uniform în metodologia ESA, ceea ce creează diferențe de profil trimestrial. De asemenea, investețiile PNRR accelerate în primele luni ale anului 2026 au generat cheltuieli anticipate, explicând o parte semnificativă din evoluția deficitului ESA în Trimestrul II. Profit.ro Publicația Profit.ro, care a analizat răspunsul oficial al ministrului, a redat detaliile tehnice privind calculul deficitului ESA versus cash, evidențiind că stocul de facturi neplătite nu justifică total diferența, ci doar o fracțiune din aceasta, celălalt element major fiind diferențele de contabilizare a veniturilor și investițiilor. Profit.ro Deși PSD a semnalat anterior diverse restanțe, inclusiv cele către Ministerul Dezvoltării și Pfizer, ministrul Nazare nu a adresat în răspunsul său specific aceste eventuale restanțe menționate de inițiatorii moțiunii sau de partenerii de coaliție, concentrezându-se pe clarificarea metodologică generală. Profit.ro Analiza detaliată a datelor din documentele oficiale arată că execuția cash acoperă intervalul calendaristic strict al anului, în timp ce ESA atribuie veniturile lunii în care s-a născut obligația, ceea ce înseamnă că veniturile fiscale ale unui an corespund încasărilor din februarie până în ianuarie următor. Profit.ro Datele transmise de Institutul Național de Statistică relevă că valoarea lucrărilor înregistrate în contabilitatea de angajamente (accrual) este de același ordin de mărime cu plățile cash, neexistând dovezi ale unei acumulări masive de facturi neplătite care să justifice diferența totală. Profit.ro Caracterul atipic al anului 2026, cu finalizarea obligatorie a proiectelor PNRR până la 31 august, a dus la deplasarea unor cheltuieli ce ar fi aparținut trimestrelor III și IV în trimestrul II, încărcând deficitul ESA într-un interval mai scurt. Profit.ro Directorul ADEVĂRULUI, Vlad Stoicescu, a precizat că, deși seria trimestrială este provizorie, ea rămâne un indicator util al situației administrației publice, impunându-se prudență în interpretarea ei imediată. Profit.ro Restanțele menționate de PSD, cum ar fi cele 4,8 miliarde de lei pentru Ministerul Dezvoltării, au fost atribuite platformei de emitere a facturilor închisă pe 11 septembrie, un detaliu tehnic care diferențiază natura acestor datorii de deficitul ESA propriu-zis. Profit.ro Comunicatul Ministerului Finanțelor din octombrie, analizat în detaliu, explică faptul că diferențele de standarde comparativ cu cel național determină deficitul mai ridicat anunțat de Eurostat pentru primele două trimestre, fiind cauzat în mare măsură de investițiile accelerate. Profit.ro Distribuirea uniformă în timp a veniturilor fiscale în sistemul ESA, indiferent de momentul real al încasării, generează diferențe de profil între cele două grafice de execuție bugetară, explicând parțial discrepanța de 28 de miliarde. Profit.ro Seriile trimestriale publicate de Eurostat, deși statistici naționale, nu sunt indicatori ai execuției bugetare în sensul restrâns al lichidităților, ci descriu poziția administrației publice în raport cu economia fiecărui trimestru. Profit.ro Ministerul Finanțelor a explicat în octombrie diferențele dintre deficitul publicat de Eurostat și cel național, menționând că ajustările sezoniere și natura provizorie a datelor explică evoluția indicatorilor trimiși statisticilor europeni. Profit.ro Investițiile PNRR accelerate pentru finele lui august 2026 au jucat un rol major în disparitatea observată, transferând sarcina fiscală în trimestrele anterioare față de ciclul normal anual. Profit.ro Impozitele pe proprietate, încasate masiv la începutul anului, sunt diluate în ESA pe toată durata calendaristică, creând un decalaj temporal evident față de cash, care înregistrează banii real. Profit.ro AINS a transmis date care arată că valoarea lucrărilor înregistrate conform accrualului se potrivește cu plățile cash, eliminând ipoteza unei ascunderi masive a cheltuielilor prin facturi neplătite. Profit.ro Anul 2026 prezintă particularități de execuție a proiectelor publice, cu presiune maximă pe deficitul din Trimestrul II din cauza termenelor stabilite de UE pentru absorbția fondurilor. Profit.ro Metoda de atribuire a veniturilor fiscale din luna februarie până în ianuarie următor în conturile anului respectiv este specifică ESA și modifică radical profilul lunar comparativ cu cash. Profit.ro Provizoratul datelor nu anulează necesitatea monitorizării, dar necesită o interpretare echilibrată care să nu transforme fluctuații metodologice în crize politice. Profit.ro Sistemele statistice naționale și europene, deși conectate, răspund unor nevoi diferite de raportare, cerând o traducere complexă a fluxurilor financiare care nu poate fi simplificată la o simplă diferență numerică. Profit.ro

Moțiunea simplă inițiată de AUR împotriva ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost respinsă miercuri, 11 noiembrie 2026, în plenul Senatului, cu 46 de voturi „împotrivă”, 21 „pentru” și 13 abțineri. Inițiativa, depusă săptămâna trecută de liderul senatorului AUR, Petrișor Peiu, este semnată de 30 de parlamentari ai formațiunii și patru neafiliați. Textul moțiunii acuză ministrul Nazare de „administrarea informației servite populației în locul problemelor”, comparându-l cu predecesorii săi din guvernele Ciolacu și Ciucă, și subliniind că transparența bugetară rămâne „o promisiune recurentă a fiecărui nou guvern”. AUR reproșează guvernului prezentarea selectivă a situației finanțelor publice.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat, în plenul Senatului, că România a parcurs doar jumătate din drumul de consolidare fiscală necesar pentru a reduce deficitul bugetar de la 9% la pragul de 3% impus de regulile europene. Oficialul a subliniat că etapă următoare este mult mai grea, deoarece „toleranța populației față de noi măsuri de ajustare” este în scădere continuă, conform declarațiilor sale Forbes.

Nazare a menționat că dobânzile plătite de stat au crescut exponențial, ajungând la 59 de miliarde de lei în primele zece luni din 2026, față de 18 miliarde de lei în 2021, punând accentul pe dependența bugetului actual de împrumuturile acumulate („Dobânzile de astăzi sunt deficitele de ieri”). De asemenea, ministrul a explicat că, deși cheltuielile de capital naționale au scăzut cu 11,6%, investițiile totale au crescut cu 30%, datorită finanțării europene care este mai accesibilă. El a precizat că datele finale pentru deficitul cash și ESA vor fi disponibile în ianuarie și aprilie 2027 Forbes.