Nationalizarea tăcută a economiei românești. Tot mai mulți antreprenori și companii locale cumpără filialele unor multinaționale

Libertatea inventariază mari ieșiri de multinaționale din România și achizițiile făcute de afaceriști și companii locale, plus comentariul profesorului Cristian Păun că fenomenul poate fi un regres dacă firmele nu se internaționalizează și se listează.

Nationalizarea tăcută a economiei românești. Tot mai mulți antreprenori și companii locale cumpără filialele unor multinaționale

În timp ce dezbaterile publice se concentrează pe naționalizări politice, o altă mișcare are loc pe tăcute: tot mai mulți oameni de afaceri și companii românești cumpără în România filialele unor multinaționale care ies de pe piață. Trendul este vizibil în retail, energie și sectorul bancar.

În retail alimentar, frații Adrian și Dragoș Pavăl, proprietarii lanțului Dedeman, au cumpărat afacerea Carrefour din România, tranzacție de 820 de milioane de euro aprobată în iunie de Consiliul Concurenței. Portofoliul preluat include fostele rețele Billa și Cora, Bringo, Supeco, Carrefour Market și Carrefour Express. De asemenea, grupul a preluat rețeaua de bricolaj din Grecia a grupului german Praktiker, redenumită Dedeman.

Tot în retail, lanțul Annabella, deținut de Dan și Dorina Mutu, a cumpărat anul trecut 82 de magazine Profi și cinci Mega Image de la Ahold Delhaize și a trecut de 100 de unități, ajungând ulterior peste 200 de magazine față de 54 în 2018, cu activitate concentrată în Oltenia. Pe sens invers, grupul Schwarz a preluat anul trecut lanțul românesc La Cocoș, iar Dan Ostahie a cumpărat la finalul lui 2024 rețeaua Brico Depot, cu 31 de magazine în 24 de orașe, operațiuni de distribuție și sediul central din București.

În energie, preluarea a 19 benzinării Gazprom a revenit oamenilor de afaceri Iulian Stanciu și Adrian Crețoiu, după ce MOL anunțase inițial interesul. Cei doi controlează Foraj Sonde Videle, care a achiziționat în primăvară holdingul britanic Raffles Energy, deținător al Raffles Energy SRL și Zenith Resources SRL, cu participații la proiecte de gaze naturale alături de Romgaz. Foraj Sonde este controlată de Adrian Crețoiu 45% și Iulian Stanciu 33%, conform Economica.net.

Romgaz este implicat în Neptun Deep după preluarea pachetului de 50% vândut de Exxon în 2022 pentru un miliard de dolari, potrivit Economica.net. Cealaltă jumătate a zăcământului este deținută de Petrom. Perimetrul are rezerve estimate la 100 de miliarde de metri cubi și ar putea dubla extracția anuală a României la 16 miliarde de metri cubi, făcând țara cel mai mare producător de gaze din UE.

Companiile de stat din energie au făcut achiziții proprii. Hidroelectrica a cumpărat în 2021 parcul eolian Crucea de 108 MW de la STEAG pentru 130 de milioane de euro. Electrica a anunțat în 2025 preluarea unui parc eolian la Crucea, Constanța, de 138 MW instalați, cu valoare totală de 253 de milioane de euro, potrivit ȘtirilorProTV, și a mai preluat în 2021 un parc fotovoltaic de 77,5 MW lângă Oradea de la Monsson. Societatea pentru Administrarea Participațiilor Statului S.A. a cumpărat două parcuri eoliene și două fotovoltaice de circa 30 MW, conform Economedia.

În banking, Banca Transilvania a cumpărat succesiv Volksbank 2014, Bancpost 2017, Idea Bank 2021 și OTP Bank 2024, ultima cu 347 de milioane de euro. Eximbank, deținută de stat, a cumpărat Banca Românească în 2019 pentru 310 de milioane de euro. Ulterior, băncile străine au revenit ca cumpărători: UniCredit a preluat Alpha Bank în 2024, Intesa a preluat First Bank în 2025, iar Raiffeisen a anunțat achiziția Garanti BBVA în 2026.

În telecomunicații, RCS-RDS, redenumit Digi, a cumpărat în 2024 active din România ale Telekom, în timp ce Vodafone a preluat partea majoritară, rețeaua de magazine, infrastructura tehnică, angajații și baza de clienți, iar Digi a preluat cartele pre-paid, licențe de spectru și parte din portofoliul de turnuri, tranzacție de 40 de milioane de euro. Orange a preluat divizia de telefonie fixă a Telekom, fostul Romtelecom.

Profesorul de economie Cristian Păun spune că acumularea de capital permite achizițiile, însă aceste afaceri fac parte din lanțuri globale care se restrâng. El subliniază nevoia de internaționalizare și listare pentru transparență și acces la capital, menționând că vânzarea filialelor către investitori individuali limitează creșterea, iar proiectul Neptun Deep îl îngrijorează fără prezența unui jucător precum Exxon.

Categorii:
Etichete:

Vezi sursa originală