NATO avertizează: Europa riscă să rămână fără combustibil pentru avioane într-un posibil conflict major

Forțele NATO ar putea fi afectate de o penurie severă de combustibil pentru avioane într-un eventual conflict major în Europa, avertizează un studiu elaborat de un centru din cadrul blocului și citat de Politico. Tranziția către energiile curate și reducerea capacităților de rafinare a petrolului au creat vulnerabilități semnificative pentru securitatea colectivă.

Publicat în septembrie, rapportul analizează un scenariu în care un conflict major implică statele europene membre NATO, trupe de întărire din America de Nord și Rusia. Studiul estimează că, în următorul deceniu, necesarul de combustibil al aeronavelor Alianței ar putea depăși rezervele disponibile.

Avertismentul vine într-un context geopolitic tensionat, în care războiul hibrid și campaniile de sabotaj atribuite Rusiei au alimentat temerile privind o confruntare directă cu Moscova. Deși statele membre alocă sume de miliarde de euro pentru achiziția de aeronave, tancuri, rachete și drone, autorii cercetării subliniază că lipsa combustibilului ar putea deveni principalul obstacol în calea unei rezistențe eficiente.

„Din perspectiva pregătirii militare, accesul la combustibil este de o importanță majoră. NATO are nevoie de surse de energie sigure pentru a asigura descurajarea și apărarea”, a declarat un oficial militar de rang înalt. Acesta a precizat că, de multe ori, necesitățile de apărare colectivă impun ca armata să aibă prioritate în asigurarea furnizărilor.

Tranziția energetică are un impact direct asupra capacităților militare. Cercetătorii atribuie parțial cauza deficitului politicilor de decarbonizare adoptate de UE și de țările aliate. Aceste măsuri au stimulat dezvoltarea energiilor regenerabile, dar au accelerat și închiderea rafinăriilor de petrol de care se bazează armatele pentru constituirea stocurilor strategice.

Conform datelor Furnizorilor Europeni de Combustibili (FuelsEurope) și ale Comisiei Europene, aproximativ un sfert din rafinăriile de petrol din continent și-au încetat activitatea din 2009. Această reducere a eliminat milioane de barili pe zi din capacitatea regională de producție. Europa mai dispune astăzi de aproximativ 70 de rafinării funcționale, o cifră care a scăzut cu 10% față de acum două decenii.

Un purtător de cuvânt al Centrului de Excelență NATO pentru Securitate Energetică a subliniat că „urgenta acestui raport și aspectele prezentate sunt, fără îndoială, motivate de contextul geopolitic actual”. Raportul, deși reflectă concluziile centrului și nu o poziție oficială a Alianței, a fost distribuit la nivel înalt în cadrul structurii NATO.

Datele statistice confirmă tendința descendentă a capacităților de rafinare. După închiderea unor unități semnificative începând cu 2009, continentul european rămâne cu un număr restrâns de instalații operaționale capabile să producă combustibil pentru aviație, ceea ce creează dependențe și vulnerabilități logistice în perioade de criză.

Interpelat cu privire la posibilele soluții pentru creșterea capacității de rafinare a NATO, un oficial european de rang înalt din domeniul securității a răspuns că este „o întrebare bună”, dar a recunoscut că aceasta rămâne fără un răspuns clar în momentul de față, evidențiind lacuna strategică.

Aceeași reticență a fost remarcată și de alt oficial european. La întrebarea ce măsuri concrete pot fi luate pentru a spori capacitatea industrială de rafinare a blocului, răspunsul a indicat faptul că mecanismele actuale nu oferă încă soluții rapide sau suficiente pentru a acoperi nevoile defensive.

Politico notează un demers coordonat de la Bruxelles pentru a consolida capacitatea de rafinare a Uniunii, o capacitate care s-a redus cu 10% în ultimii 20 de ani. Această scădere structurală a infrastructurii industriale afectează indirect securitatea apărării, după cum a semnalat și comisarul european pentru energie.

Implicațiile pentru sectorul apărării au fost ridicate în discuțiile europene. Dan Jørgensen, comisarul european pentru energie, a semnalat luna trecută că scăderea capacității de rafinare nu este doar o problemă economică, ci are consecințe directe asupra pregătirii militare și a stocurilor strategice.

Modelul de simulare al studiului pleacă de la ipoteza în care conflictul începe prin activarea Articolului 5 al Tratatului NATO, ca urmare a unui atac al Rusiei împotriva unui stat membru. Scenariole proiectate includ o desfășurare semnificativă de forțe nord-americane pe continentul european.

Studiul provine de la Centrul de Excelență NATO pentru Securitate Energetică, cu sediul la Vilnius, Lituania. Această entitate furnizează date strategice și operaționale statelor membre. Deși nu reprezintă politica oficială a Alianței, concluziile sale sunt luate în considerare în planificarea defensivă a părților interesate.

Autorii avertizează că „sistemul își atinge limitele” în cel mai pesimist scenariu plauzibil. Începând cu jumătatea anilor 2030, nicio măsură de restricționare a consumului civil nu va putea echilibra balanța fără intervenții majore. Chiar și cu rechiziționarea totală a stocurilor civile, ar rămâne un deficit de 4,7 milioane de tone de combustibil pentru aviație.

Perspectiva pe termen lung este și mai sumbră. Potrivit autorilor, acest deficit de combustibil ar putea ajunge la 50 de milioane de tone până în anul 2050, dacă nu se iau măsuri urgente de adaptare a infrastructurii energetice.

Articolul 5 din Tratatul NATO este fundamentul alianței, stipulând că un atac armat împotriva unuia sau mai multor state membre este considerat un atac împotriva tuturor. Activarea acestui articol ar impune tuturor țărilor membre să își asume angajamente de apărare, inclusiv logistica militară intensă.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a reiterat îngrijorările exprimate în raport în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite de la New York. El a recunoscut public că lipsa suficientelor rafinării constituie o problemă gravă pentru Alianță în eventualitatea unui război cu Rusia.

Studiul identifică că potențiala criză poate fi atenuată dacă NATO adoptă schimbări urgente. Soluțiile propuse includ menținerea capacităților existente de rafinare, extinderea rezervelor strategice, diversificarea surselor de import și accelerarea producției de combustibili alternativi pentru aviație. Optimizarea consumului printr-o eficiență sporită este, de asemenea, necesară.

Un studiu realizat sub egida Alianței avertizează că reducerea capacităților de rafinare de pe continent ar putea genera, începând din 2035, un deficit care nu ar putea fi acoperit nici prin preluarea integrală a combustibilului destinat sectorului civil. Documentul, publicat în septembrie de Centrul de Excelență NATO pentru Securitatea Energetică, analizează un scenariu de război în Europa în următorul deceniu, în care ar fi activat Articolul 5 al Alianței, iar statele nord-americane ar trimite forțe importante pentru consolidarea apărării europene. Potrivit cercetătorilor, într-o asemenea situație, necesarul de combustibil al aviației militare ar putea depăși capacitatea de aprovizionare a statelor europene membre NATO. Problema ar putea afecta desfășurarea și susținerea operațiunilor militare pe termen lung, chiar dacă statele continuă să investească masiv în avioane de luptă, rachete, tancuri și drone. Un oficial militar de rang înalt din cadrul NATO a subliniat că accesul la combustibil este esențial pentru pregătirea și capacitatea de apărare a Alianței. În anumite circumstanțe, a explicat acesta, necesitățile apărării colective ar putea impune acordarea priorității consumului militar. Reducerea capacităților de rafinare, o vulnerabilitate strategică Cercetătorii indică drept una dintre principalele cauze ale riscului diminuarea capacităților europene de rafinare a petrolului. Politicile de decarbonizare și tranziția către surse regenerabile au fost însoțite de închiderea unor rafinării, ceea ce a redus capacitatea continentului de a produce combustibili pentru piața internă. Datele FuelsEurope și ale Comisiei Europene arată că aproximativ un sfert dintre rafinăriile europene au fost închise începând din 2009. În prezent, continentul mai dispune de aproximativ 70 de rafinării operaționale. Reducerea capacităților de procesare poate afecta aprovizionarea cu motorină și kerosen, inclusiv pentru forțele armate. În eventualitatea unui conflict, cererea militară ar crește semnificativ, în timp ce importurile ar putea deveni mai dificile din cauza perturbării lanțurilor internaționale de aprovizionare. Raportul a fost distribuit la niveluri înalte în cadrul NATO și în rândul statelor membre, a declarat un reprezentant al Centrului de Excelență pentru Securitatea Energetică. Acesta a apreciat că actualul context geopolitic explică atât urgența avertismentelor, cât și scenariile analizate. Deficit de 4,7 milioane de tone începând din 2035 Scenariul analizat de cercetătorii NATO indică faptul că sistemul european de aprovizionare cu combustibil ar putea ajunge la limită în cazul unui conflict major, declanșat prin activarea Articolului 5 și însoțit de desfășurarea unor forțe nord-americane importante. Autorii studiului avertizează că, într-un scenariu nefavorabil, dar realist, restricțiile impuse consumului civil nu ar mai fi suficiente pentru echilibrarea sistemului începând de la mijlocul anilor 2030. Mai mult, chiar dacă întreaga cantitate de combustibil pentru avioane destinată sectorului civil ar fi preluată pentru nevoile armatei, deficitul ar persista. Potrivit estimărilor prezentate în raport, începând din 2035 ar putea lipsi 4,7 milioane de tone de combustibil pentru aviație, chiar și în condițiile rechiziționării complete a rezervelor destinate sectorului civil. Dezechilibrul ar putea deveni și mai grav în deceniile următoare, ajungând la aproximativ 50 de milioane de tone până în 2050. Ce măsuri ar putea preveni criza Cercetătorii consideră că riscul poate fi redus printr-un set de măsuri adoptate din timp de statele membre. Printre recomandări se numără menținerea capacităților de rafinare existente, extinderea rezervelor strategice de combustibil și diversificarea surselor de import. Raportul indică, de asemenea, dezvoltarea combustibililor alternativi pentru aviație și utilizarea mai eficientă a resurselor disponibile în sectorul militar. Producția europeană de carburanți alternativi ar putea contribui la reducerea dependenței de importurile de țiței și de lanțurile internaționale de aprovizionare. Un reprezentant al Centrului de Excelență NATO pentru Securitatea Energetică a descris această evoluție drept o posibilă sursă suplimentară de combustibil, produsă chiar pe continent. Îngrijorările privind capacitatea Europei de a-și asigura necesarul energetic în cazul unui război au fost exprimate și de secretarul general al NATO, Mark Rutte. Acesta a recunoscut, în marja Adunării Generale a ONU de la New York, că Alianța este preocupată de numărul insuficient de rafinării disponibile în eventualitatea unui conflict cu Rusia.

Politico citează un studiu realizat sub egida NATO care avertizează că reducerea capacităților de rafinare a petrolului în Europa, în contextul tranziției energetice, ar putea afecta grav capacitatea Alianței de a susține operațiuni militare pe termen lung. Documentul, publicat în septembrie, modelează un scenariu de conflict în următorul deceniu, în care statele europene membre ar fi asistate de forțe nord-americane, iar necesarul de combustibil al aviației ar putea depăși resursele disponibile.

Contextul securității este marcat de războiul hibrid și de sabotaje atribuite Rusiei. Deși membrii NATO alocă miliarde pentru echipamente militare, lipsa combustibilului rămâne o vulnerabilitate critică. Un oficial militar de rang înalt a subliniat importanța sursei de energie fiabile pentru descurajare și apărare, menționând că nevoile apărării colective pot impune prioritate armatei. Un purtător de cuvânt al Centrului de Excelență NATO pentru Securitatea Energetică a explicat că urgența simulărilor este motivată de actualul context geopolitic.

Cercetătorii identifică politicile de decarbonizare ale UE și ale aliaților ca factori ai închiderii rafinăriilor esențiale rezervelor militare. Datele FuelsEurope și ale Comisiei Europene arată că aproximativ un sfert din rafinăriile europene au fost închise din 2009, Europa mai având aproximativ 70 de rafinării funcționale. Un oficial european de rang înalt a declarat că extinderea capacității de rafinare rămâne o întrebare fără un răspuns clar, deși situația nu justifică abandonarea tranziției verzi.

Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a avertizat luna trecută că scăderea capacității de rafinare cu 10% în ultimii 20 de ani are efecte directe asupra securității și apărării, Bruxelles-ul inițiind demersuri pentru consolidarea acestor capacități.

Studiul analizează scenariul activării Articolului 5 al NATO. Cercetătorii avertizează că începând cu mijlocul anilor 2030, nicio restricție a consumului civil nu va putea echilibra sistemul fără intervenții majore. Chiar și cu rechiziționarea integrală a stocurilor civile, ar exista un deficit de 4,7 milioane de tone de combustibil pentru avioane începând din 2035, deficit care ar putea ajunge la 50 de milioane de tone până în 2050.

Autorii raportează măsuri urgente, incluzând menținerea capacităților de rafinare, extinderea rezervelor strategice, diversificarea importurilor și accelerarea producerii carburanților alternativi. Un reprezentant al Centrului a evidențiat că dezvoltarea locală a combustibililor alternativi reduce dependența de lanțurile internaționale de aprovizionare cu țiteei. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a exprimat public îngrijorarea privind numărul insuficient de rafinării în eventualitatea unui conflict cu Rusia, la Adunarea Generală a ONU.