NATO reafirmă angajamentul pentru o pace „justă și durabilă” în Ucraina, confirmând pregătirile pentru negocierile de la Abu Dhabi

Alianța Nord-Atlantică (NATO) a reafirmat, vineri, angajamentul pentru obținerea unei „păci juste și durabile” în Ucraina, confirmând pregătirile pentru următoarea rundă de negocieri între Moscova și Kiev, programată pentru 10-11 noiembrie la Abu Dhabi. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, după o reuniune desfășurată joi la Bruxelles, la care au participat reprezentanți ai NATO, ai Ucrainei, ai Uniunii Europene și ai altor state europene, cu scopul de a „înregistra progrese către o încheiere justă și durabilă a războiului” [Agerpres].

Discuțiile de la Abu Dhabi reprezintă o tentativă de a încheia conflictul care durează de aproape patru ani și nouă luni, context în care președintele american Donald Trump a promit un acord „foarte mare” cu Rusia privind Ucraina, adăugând că acesta „ar putea îngloba toată Europa” [Agerpres]. Jared Kushner, ginerele președintelui Trump și negociator american special, a precisat pe platforma X că demersul vizează crearea unei „arhitecturi europene a securității mai largă”, capabilă să creeze condițiile pentru o pace durabilă. Expresia este un element-cheie în limbajul diplomatic al Kremlinului; președintele rus Vladimir Putin a amintit-o în octombrie, specificând că discuțiile vor trata garanțiile de securitate pentru Ucraina și Rusia în cadrul unui acord final [Agerpres].

Țările europene manifestă îngrijorare că o astfel de arhitectură ar putea slăbi rolul NATO. Încercând să disipeze temerile, Kushner, care a participat la reuniunea de la Bruxelles printr-o conexiune video, a reafirmat că Alianța Nord-Atlantică rămâne „în centrul apărării colective europene” și a subliniat că noua inițiativă se va baza pe instituțiile și angajamentele existente. Kushner a enumerat cinci obiective principale: consultări permanente, canale de criză fiabile, transparență militară sporită, măsuri reciproce de reducere a escaladării și un cadru solid pentru stabilitatea pe termen lung [Agerpres].

Cu toate acestea, un diplomat european de rang înalt a avertizat că Europa se află în fața „două luni dificile” înainte de preluarea mandatului de către noul Congres american, cu majoritate democratică rezultată din alegerile de interimat. Diplomatul a exprimat îngrijorarea că președintele Trump ar putea încerca să ofere Rusiei concesii semnificative la un „preț scăzut”, sugerând o posibilă tensiune între prioritățile administrației Trump și poziția partenerilor euro-atlantici [Agerpres].

Kremlinul a anunțat, vineri, că nu cunoaște încă propunerile privind „un plan de pace în Ucraina, care va afecta întreaga Europă”, prezentat mai devreme de președintele american Donald Trump, fără a oferi detalii specifice.

„Va fi o înțelegere mare. Foarte mare. Nu va afecta doar Ucraina. Aș spune chiar că ar putea afecta întreaga Europă. Va fi o înțelegere mare și frumoasă și toată lumea va fi absolut încântat”, a declarat Trump, vineri, după întâlnirea avută la Washington cu emisarul rus Kirill Dmitriev.

Kremlinul a adoptat un ton similar în ceea ce privește consultările desfășurate la Bruxelles între SUA și alte țări europene.

„În ceea ce privește unele idei ale europenilor, nu le-am primit, nu le cunoaștem”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, la conferința sa de presă zilnică.

Peskov a admis că, fiind vorba despre „viitorul sistem de securitate” al continentului european, „desigur, fără europeni, această chestiune va fi la un moment dat imposibil” de abordat.

„Prin urmare, este nevoie de discuții cu europenii (...) Dar, așa cum vedem cu toții, deocamdată ei nu sunt capabili nici măcar să decidă cine poate vorbi în numele lor”, a spus Peskov.

Înainte de aceasta, Donald Trump s-a întâlnit joi la Washington cu emisarul rus Kirill Dmitriev. El a declarat după întâlnire că va fi încheiat „un mare acord, care va acoperi mai mult decât Ucraina”.

Deși Moscova susține că nu cunoaște acordul respectiv, președintele rus Vladimir Putin s-a arătat anterior dispus să discute despre garanțiile de securitate pentru ambele părți la negocierile tripartite Rusia-Ucraina-SUA care vor avea loc marțea viitoare la Abu Dhabi.

La rândul său, ginerele și emisarul lui Trump, Jared Kushner, a explicat că SUA și mai multe țări europene au avut consultări la Bruxelles despre „necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să poată pune bazele unei păci durabile”.

După ce a invocat „cei peste 30 de ani de neîncredere” între Washington și Moscova după destrămarea Uniunii Sovietice și la „consecințele devastatoare” ale războiului din Ucraina, oficialul a subliniat că obiectivul din prezent este „de a aborda preocupările de securitate ale tuturor părților, de a reduce riscul unui conflict viitor și de a crea un mediu de securitate mai stabil și previzibil”.

În acest scop, Washingtonul explorează opțiuni precum o mai mare transparență militară, măsuri reciproce pentru diminuarea riscurilor de escaladare și instituirea unui sistem de comunicare fiabil în situații de criză. Totuși, a precizat emisarul lui Trump, orice acord trebuie „să respecte deplin suveranitatea, integritatea teritorială și capacitatea de decizie independentă a fiecărei țări, ceea ce include dreptul de a-și alege alianțele, astfel încât nicio țară să nu aibă drept de veto asupra alegerilor suverane ale alteia”.

Prin urmare, a insistat el, NATO, alianța pe care Moscova o acuză că este responsabilă pentru conflictul din Ucraina ca urmare a extinderii către Est, va rămâne piatra de temelie a apărării colective europene.

Jared Kushner a mai menționat că Washingtonul va avea consultări cu liderii europeni asupra rezultatelor negocierilor de la Abu Dhabi, astfel încât, dacă se vor înregistra progrese la aceste discuții, în viitor europenii să poată participa într-un format multilateral.

Presa internațională amintește că, în decembrie 2021, înaintea invaziei, Rusia a transmis statelor occidentale și în special Statelor Unite un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est și garanții că Ucraina și Georgia nu vor adera la NATO. Occidentul a respins aceste pretenții, iar Putin a ordonat invazia din 24 februarie 2022.

„Crearea structurii corecte va fi critică pentru oprirea acestui război și pentru tranziția de la conflict la condițiile care fac posibilă o pace durabilă. Este o muncă dificilă, detaliată. Nu există soluții ușoare. Dar oportunitatea de a ajuta la oprirea acestui război devastator și la construirea unei fundații pentru o Europă mai pașnică, securizată și prosperă în generațiile viitoare face ca această provocare să merite efortul”, a concluzionat Kushner.

Trump ar fi trebuit să se întâlnească la Abu Dhabi cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, dar nu a mers din cauza temerilor legate de asigurarea securității.

Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat: „În ceea ce privește unele idei ale europenilor, nu le-am primit, nu le cunoaștem. Este nevoie de discuții cu europenii (…) Dar, așa cum vedem cu toții, deocamdată ei nu sunt capabili nici măcar să decidă cine poate vorbi în numeles lor”.

Kremlinul a declarat că nu a primit și nu cunoaște propunerile privind o nouă arhitectură de securitate pentru Europa, discutate de Statele Unite cu mai multe țări europene la Bruxelles, după întâlnirea președintelui american Donald Trump cu emisarul rus Kirill Dmitriev la Washington, relatează agenția EFE, citată de Agerpres. „În ceea ce privește unele idei ale europenilor, nu le-am primit, nu le cunoaștem”, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, la conferința sa de presă zilnică.

El a recunoscut că europenii trebuie să participe la discuțiile privind viitorul sistem de securitate al continentului: „Fără europeni, această chestiune va fi la un moment dat imposibil” de abordat, a afirmat Peskov, adăugând însă că statele europene nu au reușit încă să stabilească cine le poate reprezenta în aceste negocieri. Moscova observă, în opinia sa, „o indecizie prelungită și o lipsă de voință” din partea capitalelor europene.

După întâlnirea de joi cu Kirill Dmitriev, Donald Trump a anticipat încheierea unui „mare acord”, care ar urma să depășească problema Ucrainei și să vizeze inclusiv securitatea întregii Europe. Președintele american nu a oferit detalii despre conținutul înțelegerii, conform sursei.

Jared Kushner, ginerele și emisarul lui Trump, a explicat ulterior că Statele Unite și mai multe țări europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate mai ample, care să ofere bazele unei păci durabile, conform sursei. El a amintit de peste 30 de ani de neîncredere acumulați după destrămarea Uniunii Sovietice și de consecințele războiului din Ucraina. Obiectivul discuțiilor este abordarea preocupărilor de securitate ale tuturor părților, reducerea riscului unor noi confruntări și crearea unui mediu mai stabil și mai previzibil, potrivit publicației.

Printre opțiunile analizate de Washington se numără creșterea transparenței militare, măsuri reciproce pentru diminuarea riscului de escaladare și instituirea unor canale de comunicare fiabile în situații de criză, conform sursei. Kushner a subliniat că orice acord trebuie să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a fiecărui stat, precum și dreptul acestuia de a-și alege independent alianțele. Astfel, nicio țară nu ar trebui să aibă drept de veto asupra deciziilor suverane ale alteia, potrivit publicației.

Kremlinul a confirmat că nu cunoaște cu exactitate propunerea președintelui Trump privind un plan de pace în Ucraina, care ar putea afecta întreaga Europă, potrivit sursei.[Gândul]

Vineri, după întâlnirea de la Washington cu emisarul rus Kirill Dmitriev, Donald Trump a susținut că va fi încheiat un acord „mare și frumos”, care nu se va limita la Ucraina, ci „ar putea afecta întreaga Europă”. „Oamenii vor fi absolut încântați”, a declarat liderul american, fără a oferi însă detalii concrete despre conținutul înțelegerii.[Gândul]

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a recunoscut necesitatea implicării europenilor în dezbaterea privind viitorul sistem de securitate al continentului. „Desigur, fără europeni, această chestiune va fi la un moment dat imposibil”, a afirmat Peskov, evidențiind totodată dificultatea găsii unui partner credibil pentru dialog.[Gândul] Totuși, Peskov a exprimat o notă de scepticism privind unitatea europeană, declarând: „În ceea ce privește unele idei ale europenilor, nu le-am primit, nu le cunoaștem... deocamdată ei nu sunt capabili nici măcar să decidă cine poate vorbi în numele lor”. Moskva observă în capitalile europene „o indecizie prelungită și o lipsă de voință”, susține sursa.[Gândul]

În contextul acestor dezvoltări politice, Kirill Dmitriev a avut, cu o zi înainte, o întâlnire la Casa Albă cu Melania Trump. Prima Doamnă a SUA a comentat public rolul său de mediator în procesul de la Oleșki, unde s-a stabilit un armistițiu temporar, permițând deminarea zonei și stabilirea rutelor de evacuare pentru civili.[Gândul]

Următorul pas în procesul de negociere îl vor reprezenta discuțiile directe dintre delegațiile ucrainene și ruse, mediate de Statele Unite, programate pentru 10 și 11 noiembrie 2026 la Abu Dhabi.[Gândul]

Şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas, a declarit vineri, la Varşovia, că Preşedintele rus Vladimir Putin nu are drept de veto în chestiunile legate de securitatea europeană și că Ucraina trebuie să fie pe deplin integrată în arhitectura de securitate a Europei. La conferința de presă comună cu ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, și cu ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbihă, Kallas a explicat: „Avem deja o arhitectură de securitate europeană. NATO și Uniunea Europeană au, fiecare, rolul lor. Trebuie să ne asigurăm că Ucraina este integrată în această arhitectură”. Kallas a adăugat că UE trebuie să joace un rol esențial în elaborarea oricărui acord de pace și a subliniat că actele de sabotaj rusești împotriva Europei trebuie să înceteze imediat. Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a afirmat că nicio soluție la conflict nu ar trebui impusă Kievului fără acordul acestuia și a pus accent pe „ordinea corectă a etapelor”. El a subliniat că trebuie mai întâi o încetare a focului, urmată de discuții despre o pace durabilă, și abia apoi să se dea drumul la restabilirea funcționării arhitecturii de securitate europene și, eventual, la reintroducerea regimurilor de control al armamentului. Potrivit șefului diplomației poloneze, este imposibil să se ajungă la un acord pentru oprirea războiului din Ucraina fără participarea Kievului și a Europei. Sikorski a declarat că o înțelegere privind viitorul Ucrainei și al Europei, făcută „peste capetele” acestora, ar fi nu doar nechibzuită, ci imposibilă, deoarece Europa și Ucraina au capacitatea de a acționa în nume propriu.

Ucraina trebuie să fie inclusă pe deplin în arhitectura de securitate europeană, iar Președintele Rusiei Vladimir Putin să nu aibă drept de veto în chestiunile legate de această securitate, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas, la o conferință de presă comună ținută vineri la Varșovia, cu ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, și cu omologul său ucrainean, Andrii Sîbih. Kallas a reamintit că aliații lucrează activ pentru o „pace justă și durabilă”, proces care a inclus și o întâlnire la Bruxelles cu reprezentanți ai NATO, ai Ucrainei, ai UE și ai altor state europene. Kallas a subliniat rolul UE în elaborarea oricăror acorduri de pace, avertizând în același timp că actele de sabotaj rusești împotriva Europei trebuie să înceteze. Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a pus accent pe „ordinea corectă a etapelor”: o încetare a focului, urmată de negocierile pentru o pace durabilă, și abia apoi restabilirea funcționării arhitecturii de securitate europene. Sikorski a calificat drept „nechibzuită” și „imposibilă” orice înțelegere privind viitorul Ucrainei și al Europei făcută „peste capetele” acestora, deoarece Europa și Ucraina pot acționa în nume propriu.

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat vineri, la Varșovia, că Președintele rus Vladimir Putin nu are drept de veto în chestiunile legate de securitatea europeană și că Ucraina trebuie să fie pe deplin integrată în arhitectura de securitate a Europei. La conferința de presă comună cu ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, și cu ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbih, Kallas a explicat: „Avem deja o arhitectură de securitate europeană. NATO și Uniunea Europeană au, fiecare, rolul lor. Trebuie să ne asigurăm că Ucraina este integrată în această arhitectură”. Kallas a adăugat că UE trebuie să joace un rol esențial în elaborarea oricărui acord de pace și a subliniat că actele de sabotaj rusești împotriva Europei trebuie să înceteze imediat [Bursa]. Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a afirmat că nicio soluție la conflict nu ar trebui impusă Kievului fără acordul acestuia și a pus accent pe „ordinea corectă a etapelor”. El a subliniat că trebuie mai întâi o încetare a focului, urmată de discuții despre o pace durabilă, și abia apoi să se dea drumul la restabilirea funcționării arhitecturii de securitate europene și, eventual, la reintroducerea regimurilor de control al armamentului. Potrivit șefului diplomației poloneze, este imposibil să se ajungă la un acord pentru oprirea războiului din Ucraina fără participarea Kievului și a Europei. Sikorski a declarat că o înțelegere privind viitorul Ucrainei și al Europei, făcută „peste capetele” acestora, ar fi nu doar nechibzuită, ci imposibilă, deoarece Europa și Ucraina au capacitatea de a acționa în nume propriu.

Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a afirmat vineri, la Varșovia, că Ucraina trebuie integrată pe deplin în arhitectura de securitate europeană, subliniind că Președintele rus Vladimir Putin nu are drept de veto în chestiunile legate de securitatea continentului. Kallas a precizat că există deja o arhitectură europeană de securitate, cu roluri distincte pentru NATO și Uniunea Europeană, și a avertizat că actele de sabotaj rusești împotriva Europei trebuie să înceteze imediat. La conferința de presă comună au fost prezenți și ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, și ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbih.

Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a insistat că nicio soluție la conflict nu trebuie impusă Kievului fără acordul acestuia, punând accent pe „ordinea corectă a etapelor”: mai întâi un armistițiu, urmat de negocierile pentru o pace durabilă, iar abia apoi restabilirea funcționării arhitecturii de securitate europene și posibilele discuții despre regimurile de control al armamentului. Sikorski a calificat drept nechibzuită și imposibilă orice înțelegere privind viitorul Ucrainei și al Europei făcută „peste capetele” acestora, argumentând că Europa și Ucraina au capacitatea de a acționa în nume propriu.

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbih, a declarat la rândul său că „Rusia nu este și nu poate fi garantul securității Europei” și că trebuie să se vorbească despre protejarea europeană împotriva Rusiei, nu despre discuții privind sferile de influență cu rușii. Kallas a menționat că orice acord pentru oprirea războiului necesită ca Uniunea Europeană să fie parte la acesta, pentru a fi pus în aplicare. Liderii europeni și Kievul au avertizat împotriva dezvoltării unei noi „arhitecturi de securitate” pe la spatele lor, temerile fiind alimentate de declarațiile președintelui american Donald Trump, care a anunțat un „mare acord” cu Rusia privind Ucraina, care ar putea cuprinde întreaga Europă.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că propunerea de nouă arhitectură de securitate în Europa, inițiată de președintele american Donald Trump, ar putea fi periculoasă.

Oficialii europeni se tem că Statele Unite ar putea încheia un acord separat cu Rusia, un scenariu care ar putea submina NATO și restaura sfera de influență a Moscovei în Europa.

Kievul și aliații săi avertizează împotriva oricărei „arhitecturi de securitate” dezvoltată în afara consultărilor comune, în contextul anunțului președintelui american Donald Trump privind un „mare acord” privind Ucraina care ar putea viza „întreaga Europă”.

„Avem deja o arhitectură europeană de securitate”, a declarat Kallas la Varșovia, reamintind rolurile distincte ale UE și NATO. Kallas a insi stat că „trebuie să ne asigurăm că Ucraina este integrată în această arhitectură”, în fața presei, alături de miniștrii de externe ai Poloniei, Radosław Sikorski, și Ucrainei, Andrii Sîbiga. Șefa diplomației UE a subliniat necesitatea implicării Europei în soluționarea conflictului, înainte de discuțiile de pace dintre Moscova și Kiev, programate pentru 10-11 noiembrie la Abu Dhabi. „Orice acord, pentru a fi pus în aplicare, va necesita ca Uniunea Europeană să fie parte la acesta”, a insistat Kallas, reafirmând că aliații lucrează pentru o „pace justă și durabilă”. Purtătoarea de cuvânt a NATO a confirmat că este necesară „multă muncă” înainte de any solution, într-un context de pregătire intensă pentru negocierile tripartite. Discuțiile de la Abu Dhabi, sub mediere americană, urmăresc găsirea unei soluții la conflictul început în februarie 2022. Trump a promit un acord „foarte mare” cu Rusia, care ar putea „cuprinde întreaga Europă”, selon la source.

Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a insistat asupra „ordinii corecte a etapelor” pentru rezolvarea conflictului. „Mai întâi un armistițiu, apoi negocieri pentru o pace durabilă și abia apoi eventuale discuții despre cum să se restabilească funcționarea arhitecturii de securitate europene”, a detaliat șeful diplomației poloneze. Andrii Sîbiga a declarat că „Rusia nu este și nu poate fi garantul securității Europei” și că trebuie discutat despre protecția europeană împotriva Rusiei, nu despre sfere de influență. Kievul și diverse state europene exprimă temeri că Washingtonul ar putea exercita presiuni pentru un acord favorabil Rusiei. Jared Kushner, negociatorul american, a clarificat că scopul este crearea unei „arhitecturi europene de securitate mai ample” pentru condiții de pace durabilă. Expresia este frecventă în discursul Kremlinului, Vladimir Putin amintind în octombrie că discuțiile vor viza garanțiile de securitate pentru Ucraina și Rusia. Kremlinul a precizat vineri că nu cunoaște propunerile americane și consideră că europenii nu au decis încă cine îi poate reprezenta în negocieri. Țările europene se tem că noua arhitectură ar putea slăbi rolul NATO. Kushner a reafirmat că Alianța Nord-Atlantică va rămâne centrală pentru apărarea colectivă europeană, bazându-se pe instituțiile existente. Obiectivul propus de Washington include măsuri concrete pentru siguranța tuturor părților, reducerea riscului de conflict și crearea unui mediu predictibil. Sikorski a avertizat că orice acord „încheiat pe la spatele nostru” ar fi „nedrept” și „imprudent”. Kallas a subliniat că securitatea Europei necesită o presiune continuă asupra agresorului, pentru a garanta că Rusia nu mai poate ataca.

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a reiterat la Varșovia necesitatea integrării Ukrainei în arhitectura de securitate europeană, alături de ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, și de omologul său ucrainean, Andrii Sîbih. Kallas a subliniat că UE și NATO au roluri distincte în structura de securitate existentă. Kallas a avertizat că actele de sabotaj rusești împotriva Europei trebuie să înceteze imediat și a insistat că Uniunea Europeană trebuie să joace un rol esențial în elaborarea oricărui acord de pace viitor.

Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a cerut o încetare a focului înainte de începerea discuțiilor de pace și a spus că nicio soluție nu ar trebui impusă Kievului fără acordul acestuia. Sikorski a detaiit „ordinea corectă a etapelor” pentru rezolvarea conflictului: mai întâi un armistițiu, urmat de negocieri pentru o pace durabilă, iar abia apoi restabilirea funcționării arhitecturii de securitate europene și eventuale discuții despre regimurile de control al armamentului. Potrivit șefului diplomației poloneze, este imposibil să se ajungă la un acord pentru oprirea războiului din Ucraina fără participarea Kievului și a Europei. Sikorski a calificat drept nechibzuită și imposibilă orice înțelegere privind viitorul Ucrainei și al Europei făcută „peste capetele acestora”, argumentând că Europa și Ucraina au capacitatea de a acționa în nume propriu.

Europa s-a opus ferm oricărei încercări a SUA de a reconfigura arhitectura continentală de securitate în cadrul unui potențial acord cu Rusia, insistând asupra implicării directe a europeanilor în deciziile care îi afectează siguranța. Reacția a intervenit după declarațiile lui Donald Trump, care a prezis un acord „foarte mare” cu Moscova care ar implica nu doar Ucraina, ci „întreaga Europă”. Jared Kushner, reprezentantul special al SUA, a confirmat că Washingtonul lucrează la o arhitectură de securitate europeană mai amplă, înainte de discuțiile mediate de SUA la Abu Dhabi. Kushner și trimisul special american Steve Witkoff au intensificat eforturile de implicare a Kyivului, Moscovei și a capitalor europene selectate înainte de negocierile tripartite de la Abu Dhabi. Aceste demersuri diplomatice sunt însoțite de propuneri de acorduri economice și de investiții între SUA și Rusia, în speranța facilitării unui compromis politic. Un al doilea oficial european a dezvăluit că comentariile americane privind implicarea Europei într-o negocare mai largă cu Rusia au avut și rolul de a demonstra existența unor progrese în etapa premergătoare negociărilor de la Abu Dhabi. Kirill Dmitriev și o delegație ucraineană au fost invitați la Casa Albă de Melania Trump, prima doamnă a SUA, care a jucat un rol de mediator în stabilirea unui armistițiu local la Oleshki. Acest acord temporar a permis deminarea zonei și deschiderea rutelor de evacuare pentru civili. Oficialii implicați în acest acord de la Oleshki, precum și reprezentanții ruși și ucraineni, și-au exprimat speranța extinderi acestui tip de înțelegere la alte zone de conflict din Ucraina. Persoanele implicate în eforturile de la culise pentru încheierea păcii consideră improbabil ca negocierile de la Abu Dhabi să ducă la un armistițiu semnificativ. Această lipsă de optimism este fundamentată pe direcționarea lui Vladimir Putin către recuperarea avantajului tactic prin campanii aeriene brutale, vizând infrastructura energetică ucraineană. Moscova percepe schimbarea accentului de la problemele teritoriale la garanțiile de securitate ca pe o metodă de prelungire a negocierilor, timp în care își consolidează poziția militară și epuizează resursele adversarului. Președintele rus își justifică loviturile aeriene considerându-le replică la atacurile cu drona ale Ucrainei contra rafinăriilor și depozitelor comerciale din Rusia. Putin atribuie Kievului responsabilitatea colapsului precedentele încetiniri ale focului. O sursă a transmis o poziție directă a lui Putin: „Voi distruge toată infrastructura voastră până veți accepta”. Se estimează că, până la sfârșitul anului viitor, Ucraina rămâne fără punți, porturi, căi ferate, stații energetice și infrastructură energetică. Vladimir Putin a impus cedarea rămășițelor Donbasului estic drept condiție preliminară pentru orice încetare a focului. De asemenea, acesta preconizea concesii teritoriale suplimentare din partea Ucrainei în schimbul garanțiilor de securitate oferite ulterior de țările NATO. Capitalele europene solicită un input sporit în negocierile conduse de SUA, care au înregistrat progrese limitate de la revenirea lui Trump la putere. Diviziunile interne rămân vizibile asupra modului în care Europa trebuie să procedeze sau despre cine ar trebui să o reprezinte. Liderii Finlande și Norvegiei au avut apeluri telefonice cu Vladimir Putin în săptămâna precedentă. Aceste canaluri de comunicare paralele indică efortul diversificat al puterilor occidentale de a-și menține influența directă. Liderii UE urmează să discute formarea unei abordări mai coerente a discuțiilor de pace într-un summit programat în săptămâna următoare. Premiera italiană, Giorgia Meloni, a criticat vineri eforturile „dezechilibrate, necoordonate” ale europeanilor, avertizând că aceștia riscă să condamne continentul la irelevanță în procesul negocial. Negocierile sunt descrise de oficialii europeni drept „structurale, haotice” și „sarite”, fără un document sau un proiect de acord negociat efectiv. Această improvizație este semnalată ca principal factor de risc al eșecului. Kushner a detaliat pe platforma X o listă de cinci obiective principale pentru viitoarea arhitectură de securitate: consultări permanente, canale de criză, transparență militară sporită, măsuri reciproce de reducere a escaladării și un cadru solid pentru stabilitate pe termen lung. El a reafirmat că suveranitatea fiecărei națiuni și dreptul de a alege alianțe nu vor avea drept de veto din partea altei țări, iar NATO va rămâne centrală. NDR TV citează confirmarea oficială a poziției UE prin purtătoarea de cuvânt a Comisiei, care a precizat că deși Trump a menționat un acord iminent, „este nevoie de multă muncă” înainte de atingerea păcii și că UE va decide singură asupra propriilor probleme de securitate. Kallas a subliniat că orice acord implementat va necesita co-gestionarea europeană.

UE și Ucraina resping planul de pace al lui Donald Trump creat fără participarea lor. Ce spun liderii europeni înaintea discuțiilor de pace de la Abu Dhabi de săptămâna viitoare „Avem deja o arhitectură europeană de securitate”, a precizat șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas. Mai mult, „trebuie să ne asigurăm că Ucraina este integrată în această arhitectură”, a menționat Kallas în conferința de presă ținută alături de ministrul de externe polonez Radoslaw Sikorski și ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha [Gândul]. Informatii nerelevante sticlei de stirip. „Orice acord, pentru a fi pus în aplicare, va necesita ca Uniunea Europeană să fie parte la acesta”, a insistat Kaja Kallas. Acest anunț a fost făcut în contextul în care reprezentanți ai Moscovei și Kievului urmează să se întâlnească pe 10 și 11 noiembrie la Abu Dhabi sub medierea Statelor Unite pentru a discuta soluționarea războiului. Cu această ocazie, președintele american Donald Trump a promis un acord „foarte mare” cu Rusia privind Ucraina care „ar putea cuprinde întreaga Europă”. Cu toate acestea, înainte de orice, lucrurile trebuie făcute în ordinea concretă, a precizat vineri ministrul de externe polonez, Sikorski. „Mai întâi un armistițiu, apoi negocieri pentru o pace durabilă și abia apoi eventuale discuții despre cum să se restabilească funcționarea arhitecturii de securitate europene”, a spus Radoslaw Sikorski în conferința de presă [Gândul]. „Rusia nu este și nu poate fi garantul securității Europei”, a afirmat la rândul său ministrul ucrainean de externe. „Trebuie să vorbim despre protejarea noastră împotriva Rusiei, nu despre discutarea sferelor de influență din Europa cu rușii”, a subliniat Sibiha vineri [Gândul]. Kievul și mai multe țări europene se tem că Washingtonul ar putea fi tentat să exercite presiuni pentru a obține un acord care să răspundă în mare măsură cerințelor rusești. Unul dintre negociatorii americani, Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, a clarificat remarcile președintelui SUA, afirmând că obiectivul este realizarea „unei arhitecturi europene de securitate mai ample, capabile să contribuie la crearea condițiilor pentru o pace durabilă”. Însă expresia „arhitectură europeană de securitate” este unul dintre elementele-cheie din discursul Kremlinului de ani de zile. Președintele rus Vladimir Putin a reiterat acest lucru pe 22 octombrie, în timpul unui interviu la televiziunea de stat. „Scopul acestor discuții va fi abordarea problemei garanțiilor de securitate atât pentru Ucraina, cât și pentru Rusia (…) în cadrul unui acord final” pentru securitatea europeană, a declarat el. Liderii europeni se opun unui posibil acord între Statele Unite și Rusia care ar putea schimba arhitectura de securitate a continentului. Reacțiile vin după ce președintele american Donald Trump a sugerat că Washingtonul ar putea negocia cu Moscova o înțelegere care să depășească problema războiului din Ucraina și să vizeze întreaga Europă. Oficialii europeni avertizează că viitorul continentului nu poate fi decis fără participarea statelor direct afectate, scrie Euronews. Declarațiile lui Donald Trump au provocat îngrijorare în rândul aliaților europeni ai Statelor Unite, care se tem că Washingtonul ar putea accepta un acord de securitate favorabil cerințelor formulate de Vladimir Putin. Președintele american a descris posibila înțelegere drept un acord de amploare, care ar putea include nu doar Ucraina, ci și întreaga arhitectură de securitate europeană. „Va fi foarte mare. Va implica mai mult decât Ucraina și aș putea spune chiar că ar putea implica întreaga Europă. Va fi un acord mare și frumos și toată lumea va fi încântată”, a declarat Donald Trump, fără să ofere detalii despre conținutul negocierilor. Afirmațiile au venit în contextul în care Jared Kushner, ginerele președintelui american, a anunțat că Washingtonul lucrează la un cadru de securitate european mai amplu, menit să creeze condițiile pentru o pace durabilă. Kaja Kallas: „Putin nu are drept de veto asupra securității europene” Propunerea Washingtonului a provocat reacții ferme din partea oficialilor europeni, care insistă că securitatea continentului nu poate fi negociată fără participarea Europei. „Avem deja o arhitectură europeană de securitate implementată. Problema rămâne că Rusia continuă să încalce tratatele care o susțin. NATO nu a reprezentat nicio amenințare pentru Rusia în 2021 și nu reprezintă nicio amenințare pentru Rusia în acest moment. Putin nu are drept de veto asupra securității europene”, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene, vineri, la Varșovia. Kallas a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să participe la orice înțelegere care ar urma să fie pusă în aplicare pe continent. Poziția a fost susținută și de ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, care a avertizat că un acord privind viitorul Ucrainei și al Europei, negociat fără participarea statelor europene, ar fi nu doar neînțelept, ci și imposibil de pus în practică. La rândul său, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a respins ideea că Moscova ar putea avea un rol în stabilirea viitoarei arhitecturi de securitate europene. „Trebuie să vorbim despre cum să ne protejăm împotriva Rusiei, nu despre cum să discutăm cu rușii despre sferele de influență din Europa”, a declarat șeful diplomației ucrainene. Trump susține că pacea este tot mai aproape în Ucraina: Este un acord amplu și excelent. Ar putea viza întreaga Europă Washingtonul pregătește noi negocieri de pace la Abu Dhabi Disputa diplomatică apare în contextul în care administrația Trump își intensifică eforturile pentru încheierea războiului din Ucraina. Reprezentanții americani se pregătesc pentru reluarea negocierilor dintre Kiev și Moscova, programate săptămâna viitoare la Abu Dhabi. La începutul acestei săptămâni, oficiali americani au participat la două zile de discuții la Bruxelles, alături de reprezentanți ai NATO, ai Uniunii Europene și ai principalelor puteri europene. Întâlnirile s-au concentrat pe garanțiile de securitate pentru Ucraina și pe viitorul arhitecturii de securitate a continentului. Jared Kushner, care a participat la discuții prin videoconferință, a explicat ulterior că Statele Unite încearcă să elaboreze un cadru care să răspundă preocupărilor de securitate ale tuturor părților și să creeze premisele unei păci durabile. Inițiativa americană a reaprins însă temerile europenilor privind ambițiile Moscovei de a modifica ordinea de securitate stabilită după Războiul Rece. Înaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei, lansată în februarie 2022, Rusia a cerut NATO schimbări fundamentale ale arhitecturii de securitate europene, inclusiv retragerea forțelor Alianței din statele care au aderat după 1997. Solicitările au fost respinse de NATO, care a invocat dreptul statelor suverane de a-și decide propriile aranjamente de securitate. Europa avertizează că nu poate fi exclusă de la negocieri Oficialii europeni insistă că orice acord care privește securitatea continentului trebuie negociat cu participarea directă a statelor afectate. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho, a declarat vineri că mai sunt numeroase etape de parcurs până la încheierea unui acord de pace și a subliniat că Uniunea Europeană își va decide propriile aranjamente de securitate. În același timp, NATO și-a reiterat angajamentul pentru identificarea unei soluții juste și durabile la conflictul din Ucraina. Jared Kushner a încercat să-i asigure pe partenerii europeni că nu vor fi excluși din procesul diplomatic. Potrivit acestuia, Washingtonul intenționează să se consulte îndeaproape cu aliații europeni în timpul negocierilor de la Abu Dhabi, iar eventualele progrese ar putea permite extinderea discuțiilor într-un format multilateral. Cu toate acestea, diferențele dintre pozițiile părților rămân majore. Ucraina solicită garanții de securitate care să prevină o nouă agresiune rusă, în timp ce Moscova continuă să urmărească limitarea prezenței și influenței NATO în Europa de Est. Statele europene se opun oricărei înțelegeri care ar putea submina NATO, ar limita suveranitatea Ucrainei sau ar permite Rusiei să influențeze deciziile de securitate ale altor țări. În acest context, negocierile de la Abu Dhabi reprezintă un test important pentru Washington, care încearcă să obțină un acord de pace fără să adâncească divergențele cu aliații europeni.

NATO și-a reafirmat vineri angajamentul pentru obținerea unei „păci juste și durabile” în Ucraina, în contextul pregătirilor pentru următoarea rundă de negocieri tripartite programată pentru 10-11 noiembrie la Abu Dhabi. Dezvoltările recente includ negocieri secrete la Casa Albă privind viitorul arhitecturii de securitate în Europa și avertismentele Kijovului privind un nou atac rusesc asupra infrastructurii energetice. Liderii europeni pregătesc deja scenarii postbelice, inclusiv posibila desfășurare a a 2.800 de soldați în Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat asupra unei situații alarmante, anunțând informații conforme cu planificarea unui nou atac rusesc care vizează infrastructura energetică, podurile peste Nipru și infrastructura civilă din Ucraina.

Consiliul țărilor de la Marea Baltică s-a reunit la Varșovia, unde ministrul polonez de externe l-a primit pe șeful diplomației UE, Kaja Kallas, și pe omologul său ucrainean, Andrii Sîbih, cu scopul de a stabili o poziție fermă și comună înaintea negocierilor de la Abu Dhabi.

Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a detaliat „ordinea corectă a etapelor” pentru rezolvarea conflictului: mai întâi un armistițiu, urmat de discuții privind o pace durabilă și, abia după aceea, potențiale discuții despre restabilirea funcționării securității europene și reinstaurarea sistemelor de control al armelor.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat într-un interviu pentru Bloomberg că războiul din Ucraina se va încheia printr-un acord de pace care implică compromisuri din ambele părți.

Arhitectura europeană de securitate propusă de Trump a stârnit scepticismul capitalelor europene, care tem că acest acord ar putea marginaliza continentul.

Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a insistat la Varșovia că „nu există un loc pentru Putin în arhitectura europeană”, reconfirmând poziția UE că aliații nu au voie de veto asupra securității europene și că Rusia continuă să încalce tratatele. Oficialii europeni au exprimat îngrijorare față de noua apropiere a lui Trump de Rusia, într-un context în care Statele Unite intensifică presiunea asupra Ucrainei pentru a relansa negocierile de pace blocate. Politico a identificat douăzeci și trei de diplomați europeni și de la NATO care nu au fost consultați în prealabil cu privire la planurile americane, critici la adresa opacității negociatorilor.

Donald Trump a susținut după întâlnirea cu Kirill Dmitriev că viitoarea înțelegere cu Rusia ar fi „mare și frumoasă”, precizând că va implica mai mult decât Ucraina, ci „întreaga Europă”. Jared Kushner a susținut în postarea sa pe X că obiectivul principal este dezvoltarea unui mediu securitate stabil și predictibil, menit să răspundă preocupărilor securitate a tuturor părților.

Trimisul special american Jared Kushner a enumerat cinci obiective ale proiectului său: consultări permanente, comunicări sigure în situații de criză, transparență militară crescută, măsuri reciproce de reducere a riscului de escaladare și un cadru stabilit pe termen lung. Diplomații NATO exprimă scepticismul privind acest mecanism, considerați de oficialii europeni că Moscova va folosi aceste discuții pentru a-și legitima propriile argumente. Oficialii europeni avertizează că, deși intențiile pare să fie coerente, realitatea politică sugerează că discuțiile ar putea ascunde motive mai complexe.

Björn Seibert, consilierul principal al președintelui Comisiei Europene, a informat ambasadorii UE cu privire la temele discutată în urma întâlnirii consilierilor de securitate națională. Diplomații UE admit dispoziția implicării la Kiev și în restul Europei, dar subliniază incredere redusă în ruși și pericolul unui rezultat nefavorabil pentru Kiev. Oficialii europeni susțin ca arhitectura de securitate europeană nu ar trebui discutată în timp ce se desfășoară un conflict armat.

Președintele lituanian Gitanas Nausėda a reiterat necesitatea ca Europa să aibă un loc la masa negociărilor privind viitoarea arhitectură de securitate europeană. În contextul pregătirilor pentru întâlnirea trilaterală dintre SUA, Ucraina și Rusia la Abu Dhabi, la nivel lucrului s-au discutat arhitectura europeană de securitate. Premierul polonez Donald Tusk a avertizat privind intențiile reale ale Rusiei și importanța evitării oricărui acord care să le favorizeze interesele.

Cancelarul german Friedrich Merz, vorbind la o reuniune informală a liderilor UE la Dublin, a menționat un nou sentiment de urgență, subliniind importanța negocierilor pentru pace. Evoluțiile rapide de la Kiev și discuțiile pe tema europeană de securitate au determinat reprioritizarea unor reuniuni politice. Unii dintre alianții se tem că inițiativa americană ar putea fi legată de o viitoare revizuire a prezenței trupelor SUA în Europa. Un diplomat NATO a subliniat incertitudinea legată de viitorul arhitecturii europene de securitate, dacă va implica sau nu modificări importante în structurile actuale de apărare.

Discuțiile de la Bruxelles au vizat găsirea unei soluții juste și durabile pentru încheierea războiului din Ucraina. Declarația vine după ce Casa Albă a prezentat o propunere de cadru de securitate europeană, alături de garanții.

Kushner a prezentat detaliile inițiativei într-o postare pe rețelele sociale din 5 noiembrie. Cadrul propus include consultări permanente în materie de securitate, comunicări în situații de criză, o mai mare transparență militară.

Kushner a afirmat că inițiativa va respecta suveranitatea și integritatea teritorială a fiecărei țări. Anunțul a venit în urma întâlnirii pe care Trump a avut-o pe 5 noiembrie la Casa Albă cu trimisul special al președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev.

Trump a declarat că este convins că un „acord mare și frumos” ar putea fi pe cale să se încheie. Kushner a afirmat că consultările vor continua prin așa-numitul format „Shell Bay”. Rusia va participa, de asemenea, la negocierile de pace.

Reprezentanți oficiali ai Ucrainei și Federației Ruse au vizitat Casa Albă pentru a marca armistițiul de șase zile destinat evacuirii civililor. Experții au evidențiat rolul Rusiei în contextul viitorului NATO.

Legătura propusă între garanțiile de securitate ale Ucrainei și o arhitectură de securitate europeană mai amplă a stârnit întrebări despre amploarea și implicațiile inițiativei. Glen Howard a afirmat pentru RFE/RL că anunțul lui Kushner ar putea avea scopul de a asigura Ucrainei și aliaților europeni că Washingtonul nu le abandonează interesele.

Howard a afirmat că referirea la o arhitectură de securitate europeană mai amplă este deosebit de îngrijorătoare. El a menționat declarațiile consilierului de politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, care a cerut revenirea la poziția NATO dinainte de 1997. „De când are Rusia un cuvânt de spus în privința viitorului NATO și a desființării flancului estic?”, a întrebat Howard.

El a avertizat că chiar și punerea poziției NATO pe masa negocierilor ar putea crea un precedent pentru Rusia. Howard a comparat această potențială abordare cu Acordul de la München din 1938. El a sugerat că pregătirile franceze și britanice pentru posibile misiuni de menținere a păcii în Ucraina ar putea face parte dintr-o strategie mai amplă.

John Herbst și-a exprimat, de asemenea, puțin optimism cu privire la viitoarele discuții. Balticii se tem că ideile lui Trump legate de securitatea Europei le-ar putea face mai vulnerabile la „poftele” lui Putin. Kremlinul râde din nou de Europa, avertizând că Moscova nu este capabilă să se coordoneze.

Vineri, Kremlinul a acuzat Europa că se află în dificultate în a decide cine ar urma să o reprezinte în eventualele discuții viitoare. Întrebat despre rolul pe care l-ar putea juca Europa, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că aceasta ar trebui să fie implicată.

„În ceea ce privește eventualele idei ale europenilor, nu am primit niciuna. Nu avem cunoștință de vreuna”, a declarat Peskov reporterilor. „Într-un fel sau altul, discuția se va îndrepta către viitorul sistem de securitate din Europa atunci când vor avea loc negocieri privind garanțiile reciproce de securitate între Rusia și Ucraina, iar acest lucru va fi, desigur, imposibil de realizat fără europeni la un moment dat”, a adăugat el.

„Prin urmare, va fi necesară o discuție cu europenii. Dar, după cum putem observa, aceștia nu au reușit încă nici măcar să decidă cine poate vorbi în numele lor. Așadar, din partea lor, ceea ce observăm este o indecizie prelungită și o lipsă de voință.” Scris cu informații de la AFP și Reuters.

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat vineri că UE și NATO au deja o arhitectură de securitate europeană în vigoare și că este necesar ca Ucraina să fie integrată în această structură. Kallas a subliniat că Rusia continuă să încalce tratatele și că Putin nu are drept de veto asupra securității europene. Un diplomat al NATO a declarat că este incert ce a vrut să spună Kushner și că sentimentul general în Europa este că orice discuție cu Rusia privind viitoarea arhitectură va fi folosită de Moscova pentru a-și legitima argumentele. Consilierul principal al președintei Comisiei Europene, Björn Seibert, a informat vineri ambasadorii UE despre discuțiile dintre consilierii de securitate națională pe această temă. Unul dintre diplomați a remarcat disponibilitatea de a se implica, deși încrederea în ruși este redusă. Grupul din jurul lui Trump ar fi subestimat, potrivit diplomaților UE, cât de important este conflictul pentru Europa și cât de periculos ar fi un rezultat nefavorabil pentru Ucraina. Un înalt oficial european în domeniul securității a reaminit poziția de lungă durată conform căreia arhitectura de securitate europeană nu ar trebui discutată cât timp există un război. Președintele lituanian Gitanas Nausėda a reiterat vineri necesitatea ca Europa să aibă un loc la masa negocierilor privind pacea în Ucraina și viitoarea arhitectură de securitate europeană. Premierul polonez Donald Tusk a declarat că trebuie să fim realiști în privința negocierilor de pace și foarte atenți când vine vorba de intențiile reale ale Rusiei. Stefan Kornelius, purtătorul de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz, a declarat că a apărut un nou sentiment de urgență în ceea ce privește negocierile după alegerile intermediare din SUA și că problema va fi readusă în discuție la o reuniune informală a liderilor UE de la Dublin. Unii aliați se tem că SUA ar putea lega noua sa inițiativă de o viitoare revizuire a prezenței trupelor americane în Europa, considerată de un diplomat NATO „elefantul din cameră”.

Liderii europeni și Kievul au respins categoric proiectul administratiei Trump privind o nouă arhitectură de securitate europeană, considerat o încercare de a redefinea ordinea continentală în favoarea Rusiei și fără consultarea partenerilordirecți.

Amalgamul de declarații ale lui Trump și Jared Kushner a stârnit îngrijorări majore la Bruxelles și la Varșovia, oficialii temându-se că o astfel de înțelegere ar putea submina NATO și restaura sfera de influență a Moscovei.

Președintele american a caracterizat posibilitatea unui acord amplu ca fiind „foarte mare” și capabil să vizeze „întreaga Europă”, dincolo de problema Ucrainei.

„Va fi ceva foarte mare. Va implica mai mult decât Ucraina și aș putea chiar să spun că ar putea implica întreaga Europă. Va fi un acord mare și frumos și toată lumea va fi încântată”, a declarat Trump, fără a oferi detalii concrete despre conținutul acordului, informează Euronews [Euronews].

Contextul acestor declarații vizează eforturile reprezentantului special Jared Kushner de a define o arhitectură de securitate europeană mai largă, pe care Washingtonul o prezintă ca un pas necesar spre o pace durabilă.

Oficialii europeni resping ideea renovării mecanismelor de securitate fără participarea lor, insistând că structurile existente, NATO și UE, trebuie respectate.

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a explicat la Varșovia: „Avem deja o arhitectură europeană de securitate” și trebuie să ne asigurăm că Ucraina este integrată în această structură.

Kallas a subliniat că „Problema rămâne faptul că Rusia continuă să încalce tratatele pe care se bazează această arhitectură. NATO nu reprezenta o amenințare pentru Rusia în 2021 și nu reprezintă o amenințare nici în prezent. Putin nu are drept de veto asupra securității europene.”

Uniunea Europeană, conform Kallas, trebuie să fie parte la orice viitor acord pentru ca acesta să fie valid și pus în aplicare.

Polonia, prin ministrul de externe Radoslaw Sikorski, a aliniat poziția varșoviană la cea a Bruxellesului, avertizând că orice negociere „peste capetele noastre” este politc inacceptabilă și practic imposibilă.

„Un acord privind viitorul Ucrainei și al Europei, încheiat peste capetele noastre, nu ar fi doar o decizie neinspirată. Ar fi, de fapt, imposibil”, a declarat Sikorski.

Ucraina, reprezentată de ministrul de externe Andrii Sibiha, a respins categoric ideea Rusiei ca garant al securității europene.

„Trebuie să discutăm despre cum să ne protejăm de Rusia, nu să discutăm cu rușii despre sfere de influență în Europa”, a declarat Sibiha.

În cadrul reuniunii de la Varșovia cu Kallas și Sikorski, Sibiha a reiterat că viitorul Ucrainei nu poate fi decis fără participarea Kievului.

Administrația Trump intenționează să utilizeze această nouă arhitectură ca motor pentru încetarea războiului din Ucraina, consolidând dialogul cu ambele părți.

Statele Unite intenționează să repune pe rol negocierea directă dintre Moscova și Kiev, programată la Abu Dhabi, ca prim pas într-un proces multilateral.

După periodul marcat de blocaj diplomatic, SUA caută un cadru global care să aducă pacea, incluzând garanții de securitate pentru toate părțile implicate.

Discuțiile preliminare privind această arhitectură au avut loc recent la Bruxelles, atrăgând atenția principalilor actori europeni și ai NATO.

Agenda discuțiilor de la Bruxelles a inclus garanțiile de securitate pentru Ucraina și implicarea Rusiei într-un viitor aranjament european.

Jared Kushner a expus în postura de inițiator al acestui proces complex care include negocierea prin intermediari și consulatări video.

Kushner a susținut că obiectivul final este soluționarea problemelor de securitate comune și prevenirea viitoarelor conflicte.

Viziunea americană leagă viitorul militar al Ucrainei de reconstrucția completă a mecanismelor de apărare ale Europei.

Capitalele europene recurg la temeri că propunerea lui Trump ar putea fi un preambul al cedării unor avantaje Rusiei.

Ultimatumul prealabil al Rusiei din 2022, care cerea limitarea expansiunii NATO, constituie punctul de plecare al disputei actuale.

Opinia publică și oficialii europeni susțin că deciziile militare continentale trebuie să fie luate cu consentința directă a statelor implicate.

Acasă la Bruxelles, se insistează pe rolul UE în asigurarea echilibrului negocierilor cu SUA și Rusia.

Portavocea Comisiei Europene, Paula Pinho, a clarificat independența UE în stabilirea politicilor sale de securitate.

NATO și-a menținut linia de a susține o rezoluție politică ce implică parteneriatul occidental unit.

Efortul diplomatic al lui Kushner se concentrează pe includerea Europei, pentru a evita rupturi în Alianța Atlantica.

Consultările ulterioare din Abu Dhabi sunt concepute ca etape succesive, de la bilateral la multilateral.

Successul negocierilor de la Abu Dhabi va depinde de capacitatea SUA de a gestiona presiunile divergente ale Moscovei și Kievului.

Problema complexă include aspectele teritoriale, controlul armelor și mecanismele de verificare.

Cererea Ucrainei pentru securitate totală intră în collisione cu demand-ul Rusiei pentru limite NATO.

Europa rămâne gardiana suveranității statelor mici împotriva oricărei incursiuni imperiale.

Inițiativa americană se lovesște de pragul rigid al rezistenței politice din Europa centrală și de est.

Un viacul acord de securitate europeană nu va putea fi ratificat dacă exclude reprezentanții legitimi.

Spațiul diplomatic european este închis față de orice imposiție unilaterală.

Propunerea Administrației Trump privind o nouă arhitectură de securitate europeană a stârnit scepticism și îngrijorare la Bruxelles, diplomații temându-se că un astfel de acord ar putea marginaliza statele europene și consolida influența președintelui rus, Vladimir Putin. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a reagiot vineri la planul american, afirmând că „Avem deja o arhitectură de securitate europeană”, formată din rolurile distincte ale NATO și ale Uniunii Europene, și a insistat că este esențial ca Ucraina să fie inclusă în actualul sistem. Kallas a avertizat că Rusia continuă să încalce tratatele internaționale și a reafirmat claritatea: „Putin nu are drept de veto asupra securității europene” [Stirile Protv].

Publicația Politico a raportat joi, 6 noiembrie 2026, că o propunere a administrației Trump privind o nouă arhitectură de securitate pentru Europa, negociată cu Rusia, a stârnit un scepticism profund în capitalele europene. Alii din NATO au aflat de planurile Washingtonului cu întârziere, mulți diplomați exprimându-și rezerve față de intențiile inițiativei, notează publicația citată.

Propunerea administrației Trump privind o nouă arhitectură de securitate europeană cu Rusia a stârnit scepticism și îngrijorare în capitalele europene, diplomații temându-se că un astfel de acord ar putea marginaliza statele europene și consolida influența președintelui rus, Vladimir Putin [NordNews].

Țările europene au cerut ca Rusia să pună capăt războiului împotriva Ucrainei înainte de a începe discuțiile privind o nouă arhitectură de securitate a continentului, poziție care riscă să creeze tensiuni cu Statele Unite în privința strategiei de încheiere a conflictului, conform Bloomberg.

Oficialii europeni susțin ferm că cererile președintelui rus Vladimir Putin dinaintea războiului, care vizează reducerea prezenței NATO în Europa de Est, rămân inacceptabile.

Presiunea americană pentru obținerea unui acord a generat neliniști în capitalele europene. Ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a declarat că nu se dorește ca pacea să fie dorită mai mult de Europa decât de Vladimir Putin.

Inițiativa americană se confruntă și cu rezistența democratilor din Congresul SUA, care au obținut majoritatea în ambele camere la alegerile de interimat. Alături de republicani opuși, aceștia ar putea complica eforturile lui Trump de a satisface cerințele Rusiei.

Senatorul Michael Bennet a remarcat pe X că arhitectura de securitate europeană este deja reprezentată de NATO, identificându-l pe Vladimir Putin ca fiind principala amenințare la adresa continentului.

Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a respins ideea că negocierile ar viza doar teritoriul, afirmând că discursul oficial este de fapt despre „reconstrucția imperiului rus”.

Sikorski a mai observat că uneori se exercită mai multă presiune asupra victimei conflictului decât asupra agresorului.

Oficialii europeni subliniază cu fermitate că demand-urile președintelui rus, Vladimir Putin, formulate înainte de declanșarea războiului, care vizează reducerea prezenței NATO în Europa de Est, rămân inacceptabile, au confirmat surse anonime consultate de Digi24. Sursele citate de Digi24.au indicat că un obiectiv principal al cadrului actual de securitate este descurajarea agresiunii rusești împotriva Europei, adăugând că discuțiile despre noi mecanisme nu ar fi pertinente în timp ce Moscova continuă să ducă un război și să ignore acordurile existente. Demersul american riscă să tensioneze relațiile cu administrația Trump, care insistă ca subiectul 'arhitecturii de securitate' să fie inclus în parallel cu alte teme în negocierile de pace cu Rusia. Ultimele discuții tripartite la Abu Dhabi au fost programate pentru săptămâna viitoare, marcând prima sesiune oficială din luna februarie. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a susținut într-un comunicat oficial angajamentul SUA pentru suveranitatea europeană, rolul central al NATO și dreptul de autodeterminare al fiecărei națiuni în privința securității. Pe platforma X, Jared Kushner a precizat că Statele Unite caută să implementeze măsuri practice ce reflectă preocupările securitare ale tuturor părților impuse în conflict. Kushner a enumerat cinci piloni strategici ai noului cadru: consultări permanente în domeniul securității, comunicarea fiabilă în crize, creșterea transparenței militare, măsuri reciproce anti-escalare și un cadru de stabilitate pe termen lung. Miniștrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a avertizat că dorința disperată a Europei pentru pace nu trebuie să depășească determinarea președintelui Putin de a obține un acord favorabil. Inițiativa diplomatică a Washingtonului s-a confruntat cu rezistența fermă a democraților din Congresul SUA, care au preluat controlul ambelor Camere în alegerile de mijloc de mandat. Blocarea legislativă de la Washington ar putea să blocheze intențiile președintelui Trump de a satisface condițiile ridicate de Kremlin. Senatorul democrat Michael Bennet a subliniat pe X că NATO constituie actuala arhitectură de securitate a Europei și că Vladimir Putin rămâne cea mai mare amenințare la adresa continentului. Propunerea lui Kushner se suprapune cu mecanisme deja existente în OSCE, un organism fondat în anii '70 care reunește SUA, Rusia și o gamă vastă de țări europene. Detaliile referitoare la garanțiile de securitate concrete oferite Ucrainei și la sistemele de ajutor în eventualitatea unei noi agresiuni rusești rămân puncte sensibile ale viitorului tratat. Moscow se opune ferm oricărei prezențe militare occidentale pe teritoriul Ucrainei, o condiție pe care Kievul și aliații săi europeni o judecă vitală pentru deterrența viitoare. Alianii, inclusiv Statele Unite, analizează acordarea unor garanții similare cu Clauza 5 a Tratatului Atlanticului Nord. Viitoarele suporturi militare includ livrări de arme și capacități tehnice, rămânând totuși forțele proprii ale Kievului prima linie de apărare, deși Rusia a cerut anterior restricționarea volumului acestora. Sursa precizează că orice aranjament postbelic trebuie precedat de un armistițiu real și validat unanim de statele europene. Negocierile din Abu Dhabi ar trebui să redezbate mecanismele de executare și monitorizare ale unui viitor tratat de pace, alături de măsuri concrete de dezescaladare. Delegațiile europene ar trebui să fie prezente fizic în Abu Dhabi, dar implicarea activă în consiliere va fi condiționată de progresul concret înregistrat între Kiev și Moscova. Întrebările teritoriale au fost temporar lăsate la o parte, Putin reiterând cerința de anexare a întregului Donbas, fără a manifesta vreun semn de retrocedare a poziției. Guvernele europene consideră că Putin nu arată interes real pentru oprirea ostilităților și folosește bombardamentele deosebit de violente pentru a slăbia moralul Ucrainei, în timp ce frontul rămâne blocață. Radosław Sikorski a clarificat că Ministerul de Externe american consideră disputa ca fiind una legată de granițe, însă el a numit-o o încercare de a reconstrui Imperiul Rus, avertizând că este nedrept să se exercite mai multă presiune asupra victimului conflictului decât asupra agresorului.

Liderii statelor și guvernelor europene au respins categoric încercările Statelor Unite și ale Rusiei de a reconfigura arhitectura de securitate a continentului fără participarea directă a Europei, conform unui raport al Libertatea. Donald Trump a descris posibila înțelegere drept o tranzacție majoră ce ar urma să redefinească stabilitatea pe continent, fără a oferi detalii concrete despre conținutul acordului. „Va fi foarte mare. Va include mai mult decât Ucraina și aș putea chiar spune că ar putea afecta întreaga Europă. Va fi un acord mare, frumos, și toată lumea va fi încântată”, a declarat președintele american. Afirmațiile președintelui american au venit în paralel cu declarațiile trimisului său special, Jared Kushner, care a anunțat că Washingtonul elaborează o arhitectură europeană extinsă de securitate, menită să pună bazele unei păci durabile. Răspunsul reprezentanților europeni a fost imediat și fără echivoc, aceștia subliniind că ordinea de securitate a continentului este deja stabilită prin tratate internaționale și nu poate fi negociată peste capetele țărilor europene.

Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a transmis o poziție tranșantă vineri, la Varșovia, subliniind că problema reală o reprezintă încălcarea acordurilor de către Moscova. „Avem deja o arhitectură de securitate europeană. Problema este că Rusia încalcă în mod repetat tratatele pe care aceasta se bazează. NATO nu a reprezentat nicio amenințare pentru Rusia în 2021 și nici acum nu reprezintă o amenințare din partea NATO. Putin nu are drept de veto asupra securității Europei”, a declarat Kallas. Kallas a ținut să precizeze că nicio înțelegere nu va putea fi pusă în practică fără implicarea și acordul Uniunii Europene.

O poziție identică a fost exprimată și de ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, care a atras atenția că o reglementare negociată fără țările europene nu ar avea nicio șansă de aplicare. „O reglementare privind viitorul Ucrainei și al Europei luată peste capetele noastre nu ar fi doar neînțeleaptă. Este, în realitate, imposibilă”, a afirmat Sikorski.

La rândul său, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, a precizat clar după întrevederea avută la Varșovia cu Kallas că Moscova nu poate fi considerată un garant al stabilității și că prioritatea absolută trebuie să fie protejarea continentului în fața agresiunii armate a Kremlinului. „Trebuie să vorbim despre cum ne apărăm împotriva Rusiei, nu despre a negocia sfere de influență în Europa cu rușii”, a adăugat Sibiha. Sibiha a reconfirmat poziția Kievului potrivit căreia nicio decizie legată de securitatea Europei sau de viitorul Ucrainei nu poate fi luată fără participarea directă a părților afectate.

Disputa diplomatică se intensifică într-un moment în care administrația Trump își accelerează demersurile de a pune capăt ostilităților din Ucraina, oficialii de la Washington pregătind o nouă rundă de discuții între Kiev și Moscova, programată să aibă loc săptămâna viitoare la Abu Dhabi. Încercarea Washingtonului de a lega garanțiile de securitate post-conflict pentru Ucraina de relația strategică globală dintre Rusia și Occident readuce în prim-plan temerile privind pretențiile exprimate de Kremlin înainte de invazia din februarie 2022. Purtătoarea de cuvânt principală a Comisiei Europene, Paula Pinho, a amintit vineri că drumul până la un acord de pace necesită eforturi complexe și a subliniat că Uniunea Europeană va decide suveran asupra propriilor chestiuni de securitate.

Statele Unite par pregătite să includă prezența militară a NATO în Europa de Est printre subiectele negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit Adevarul.ro. Astfel, o cerere veche a lui Vladimir Putin, demilitarizarea flancului estic al alianței, ar putea ajunge la masa discuțiilor Adevărul.

Joi, 5 noiembrie, după o întâlnire privată la Casa Albă cu Kirill Dmitriev, emisarul economic al lui Putin, Donald Trump a spus că acordul viitor „va implica mai mult decât Ucraina“ și că „ar putea implica toată Europa“ Adevărul. „Va fi un acord mare și frumos, iar toată lumea va fi încântată“, a declarat el Adevărul.

Câteva ore mai târziu, ginerele său și emisar pentru pace, Jared Kushner, a explicat pe platforma X ce înseamnă asta: un nou cadru de securitate europeană, care să abordeze „preocupările de securitate ale tuturor părților“ și să se bazeze pe „măsuri reciproce de reducere a riscurilor de escaladare“ Adevărul. Kushner a promis și în rundele anterioare de negocieri o Europă pașnică „pentru generații întregi“, iar fiecare rundă s-a încheiat cu rachete rusești care continuau să cadă pe orașele ucrainene, notează TVP World Adevărul.

La Varșovia, Vilnius și Tallinn, oficialii nu împărtășesc optimismul lui Kushner. Pentru ei, „preocupările de securitate ale tuturor părților“ înseamnă obiecțiile Rusiei față de prezența trupelor aliate pe teritoriul lor. Polonia, care negociază în prezent o bază americană permanentă, are cel mai mult de pierdut Adevărul. După întâlnirea cu Steve Witkoff de la Sankt Petersburg, din 21 octombrie, Putin a spus a doua zi că emisarul american a subliniat necesitatea de a discuta „arhitectura securității europene în ansamblul ei“. „Și sunt de acord cu asta“, a adăugat liderul rus Adevărul.

Ce înțelege Moscova prin „arhitectură“ se știe din documentul publicat în decembrie 2021, cu câteva săptămâni înainte de invazia la scară largă. Rusia cerea atunci ca NATO să-și retragă forțele la pozițiile din 1997, înainte ca Polonia și statele baltice să adere la alianță. România a aderat la NATO în 2004, deci revenirea la poziționarea din 1997, cerută de Moscova, ar include și teritoriul nostru. Kremlinul urmărește retragerea infrastructurii și a forțelor aliate din România și limitarea capacităților de descurajare ale țării la Marea Neagră Adevărul. NATO și Washingtonul au respins propunerea în scris, la 26 ianuarie 2022. Fostul secretar general al alianței, Jens Stoltenberg, a spus atunci că NATO „nu poate și nu va face compromisuri în privința principiilor“ pe care se sprijină securitatea europeană Adevărul.

Cererea a revenit acum. Consilierul de politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov, ar fi cerut din nou revenirea la poziționarea dinaintea lui 1997 Adevărul. La 27 octombrie, Volodimir Zelenski a avertizat că Moscova vrea retragerea infrastructurii NATO din anumite părți ale alianței. „Cred că orice retragere, orice pas înapoi în materie de securitate este un semn de slăbiciune pentru alianță“, a spus el Adevărul.

Radosław Sikorski, ministrul polonez de externe, a făcut legătura explicit joi, avertizând că Rusia revine la „ultimatumurile din 2021“ Adevărul. O parte a explicației este hotărârea lui Trump de a obține un acord de pace, după eforturi repetate care au dus la puține progrese Adevărul.

Negocierile limitate la teritoriul ucrainean nu au dus nicăieri. De aceea, Witkoff și Kushner au extins acordul, adăugând relaxarea sancțiunilor, fonduri pentru reconstrucție și ordinea de securitate a Europei, în speranța că Putin va găsi ceva care să-l convingă să oprească războiul Adevărul. Problema este că un acord mai amplu îi permite Rusiei să formuleze cerințe față de state pe care nu le-a învins și cu care nu s-a războit Adevărul.

Există și un calcul strategic american mai larg. Pentagonul vrea ca țările europene să-și asume responsabilitatea principală pentru apărarea convențională, astfel încât SUA să își poată concentra resursele asupra altor priorități, în special China Adevărul. Din perspectiva Washingtonului, asta are logică, pentru că Europa are resursele economice necesare pentru a-și suporta o parte mult mai mare din costurile apărării Adevărul.

Totuși, este o diferență considerabilă între reducerea poverii militare a Americii și acceptarea unor restricții privind locurile în care NATO își poate staționa forțele Adevărul. Trupele americane de luptă de pe flancul estic oferă o descurajare considerabilă la un cost relativ redus, mai ales când țări precum Polonia sunt dispuse să plătească pentru infrastructură. Prezența lor face ca orice atac rusesc să poată implica forțe americane de la început Adevărul.

Renunțarea la ea ar fi o concesie substanțială făcută Moscovei și nu este deloc clar ce ar primi Washingtonul în schimb Adevărul. Includerea cerințelor Rusiei în negocieri nu înseamnă acceptarea lor. În plus, NATO nu este o alianță pe care SUA o pot negocia singure. Statele Unite decid unde își staționează propriile trupe, dar modificările aranjamentelor de apărare colectivă ar necesita acordul celorlalți membri, inclusiv al țărilor care au aderat după 1997, între care și România, și al aliaților europeni mai vechi, precum Marea Britanie, Franța și Germania Adevărul.

Controlul lui Trump asupra desfășurărilor de trupe americane este însă ceea ce face situația atât de incomodă pentru flancul estic Adevărul. Momentul este deosebit de dificil pentru Varșovia. Atât guvernul condus de Donald Tusk, cât și președintele Karol Nawrocki susțin înființarea unei baze militare americane permanente Adevărul.

Viceministrul apărării Paweł Zalewski a declarat săptămâna aceasta că Polonia a încheiat prima etapă a negocierilor și că o decizie ar putea fi luată în jurul lunilor decembrie sau ianuarie Adevărul. Între timp, Pentagonul își revizuiește desfășurările militare din Europa, iar negociatorii lui Trump discută cu Rusia o înțelegere mai largă privind securitatea europeană Adevărul.

Nu există dovezi că Washingtonul ar fi oferit baza poloneză sau ar fi acceptat cerințele Moscovei privind limitarea desfășurărilor NATO. Kushner promite explicit că NATO va rămâne esențială pentru apărarea Europei și că nicio țară nu va avea drept de veto asupra alegerilor de securitate ale alteia Adevărul. Aceste asigurări sunt importante, dar nu exclud neapărat concesii către Moscova. NATO ar putea rămâne intactă, iar fiecare țară și-ar păstra dreptul suveran de a face parte din alianță, în timp ce SUA ar limita desfășurarea propriilor forțe pe flancul estic Adevărul.

Aceasta este exact ceea ce cere Rusia de ani de zile:România, Polonia și statele baltice ar putea rămâne membre cu drepturi depline ale NATO, dar cu limitări semnificative ale prezenței militare a aliaților care ar trebui să le apere Adevărul. Discuțiile mediate de SUA cu Ucraina și Rusia, programate la Abu Dhabi săptămâna viitoare, vor arăta prima dată cât de departe poate merge această agendă extinsă. Guvernele europene au fost consultate, dar participarea lor directă la negocieri rămâne incertă Adevărul.

Se vorbește chiar despre o posibilă întâlnire între Trump, Xi Jinping și Putin la summitul APEC de la Shenzhen, pe 18 și 19 noiembrie. Dacă va avea loc, viitorul flancului estic al NATO ar putea fi discutat de trei oameni dintre care niciunul nu locuiește în apropierea lui Adevărul.

Propunerea neclară a administrației Trump pentru un nou aranjament de securitate la nivel european, cu participarea Rusiei, a fost primită cu scepticism de capitalele europene, care se tem că ar putea marginaliza continentul și l-ar încuraja pe Vladimir Putin Adevărul. „Avem deja o arhitectură de securitate europeană: NATO și Uniunea Europeană au roluri distincte“, a declarat vineri șefa diplomației UE, Kaja Kallas, ca reacție la planul american. „Trebuie să ne asigurăm că Ucraina este integrată în această arhitectură. Problema rămâne că Rusia continuă să încalce tratatele pe care se sprijină ea [...] Putin nu are drept de veto asupra securității europene.“ Adevărul.

Noua propunere americană evidențiază îngrijorarea tot mai mare provocată de apropierea recentă a lui Trump de Rusia, în timp ce el crește presiunea asupra Ucrainei, iar administrația sa încearcă să relanseze negocierile blocate de mult pentru încheierea războiului la scară largă purtat de Moscova împotriva Kievului Adevărul. Politico a vorbit cu 12 diplomați NATO, emisari ai UE și oficiali ai guvernelor europene, care au vorbit sub protecția anonimatului. Potrivit a trei diplomați ai alianței, aliații NATO nu au fost informați în prealabil despre planurile americane, iar mulți se îndoiesc de această idee Adevărul.

„Nu e foarte clar ce a vrut să spună Kushner“, a declarat un diplomat NATO. „Părerea generală în Europa este că orice discuție cu Rusia despre viitoarea arhitectură ar fi folosită de Moscova pentru a-și legitima argumentele [...] nu va fi acceptată de aliații europeni.“ Adevărul. Un înalt oficial european a adăugat: „La propriu, nu e nimic de reproșat, dar știm că se întâmplă altceva.“ Adevărul.

Consilierul principal al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Björn Seibert, a informat vineri ambasadorii UE, potrivit a doi diplomați europeni, după o discuție între consilierii pentru securitate națională pe această temă Adevărul. „Există disponibilitate de a participa, la Kiev și în restul Europei, deși încrederea în ruși este mică, dar UE nu blochează inițiativa“, a spus unul dintre diplomații UE după reuniune. Potrivit lui, „grupul din jurul lui Trump a subestimat cât de important este acest conflict pentru Europa și cât de periculos este pentru ea un rezultat negativ pentru Ucraina“ Adevărul.

„Este o poziție de lungă durată a noastră și a multor altora că arhitectura de securitate europeană nu trebuie discutată cât timp există un război“, a declarat un înalt oficial european pe probleme de securitate. „Și, evident, nu fără europeni.“ Adevărul. „Europa trebuie să aibă un loc la masa negocierilor de pace pentru Ucraina și privind viitoarea arhitectură de securitate europeană“, a afirmat vineri președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, după o reuniune a celor opt țări nordice și baltice Adevărul.

Săptămâna aceasta au avut loc la Bruxelles două runde de discuții la nivel de lucru privind un acord de pace pentru Ucraina, înaintea negocierilor mediate de SUA cu Ucraina și Rusia, programate la 10–11 noiembrie la Abu Dhabi Adevărul. „Trebuie să fim realiști în privința negocierilor de pace și foarte atenți la intențiile reale ale Rusiei“, a declarat premierul polonez Donald Tusk unui grup de jurnaliști, între care și de la Politico, mai devreme în această săptămână. „Iarna, Putin ar putea avea mai puține motive să încheie un acord.“ Adevărul.

Stefan Kornelius, purtătorul de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz, care a vorbit joi seara cu Trump, a spus că „a apărut un nou sentiment de urgență“ în negocieri după alegerile intermediare din SUA din această săptămână. El a adăugat că subiectul va reveni la o reuniune informală a liderilor UE la Dublin, săptămâna viitoare Adevărul. Reuniunea trebuia să se concentreze pe inteligența artificială, dar evoluțiile din Ucraina ar putea domina discuțiile, a spus un al treilea diplomat UE. „Lucrurile se mișcă destul de repede“, a spus acesta Adevărul.

Unii aliați se tem totuși că SUA ar putea lega noua inițiativă de revizuirea prezenței militare americane în Europa, așteptată în decembrie Adevărul. „Acesta este elefantul din cameră“, a spus un al doilea diplomat NATO. „Una este să discuți despre arhitectura de securitate europeană în condițiile unei poziționări «obișnuite» a SUA și alta este să discuți despre ea «așa cum va fi», iar nimeni nu știe cum va fi.“ Adevărul.

Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a respins vineri propunerile SUA și ale Rusiei privind o „nouă arhitectură de securitate” în Europa, susținând că este necesară doar restabilirea structurii existente. „Este foarte clar: Europa nu are nevoie de o nouă arhitectură de securitate, așa cum ar vrea să ne facă să credem Rusia, ci pur și simplu de restabilirea arhitecturii de securitate existente”, a declarat oficialul german, într-un comunicat difuzat la plecarea sa spre o reuniune a miniștrilor de externe ai G7 la Paris [Economica.net].

Wadephul a enumerat Acordurile de la Helsinki, Carta de la Paris și Memorandumul de la Budapesta ca fiind documentele fundamentale care constituie ordinea de securitate actuală, care vizează „securizarea tuturor frontierelor și a egalității suverane a tuturor statelor” [Economica.net].

Înainte de a pleca la Paris pentru reuniunea miniștrilor de externe ai G7, ministrul german a reamintit necesitatea ca Europa să aibă un cuvânt de spus în negocierea unui acord de pace, în contextul întâlnirii trilaterale programate marți la Abu Dhabi, între reprezentanții Kievului, Moscovei și Washingtonului [Economica.net].

Oficialul german s-a referit și la consultările organizate săptămâna trecută de Jared Kushner, ginerele și trimisul președintelui american Donald Trump, cu statele europene la Bruxelles, care visau la o „arhitectură de securitate europeană mai ample” pentru o pace durabilă [Economica.net].

Totodată, Wadephul a subliniat că „ceea ce este necesar acum sunt negocieri concrete, nu o nouă escaladare militară”, într-un context în care Kremlinul a exprimat scepticism față de propunerile americane, neavând încă detalii concrete despre acestea [Economica.net].