Nazare stabilește trei priorități pentru bugetul 2027: fonduri UE, SAFE și consolidare fiscală

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, s-a aflat la Bruxelles pentru a participa la reuniunile Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN) și la reuniunea Eurogrup, scrie Agerpres.

Titularul portofoliului de la Finanțe s-a întâlnit luni cu comisarul european pentru economie și productivitate, Valdis Dombrovskis, pentru a discuta perspectivele finanțelor publice ale României, cererile de plată nr. 5 și nr. 6 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), finanțarea prin instrumentul SAFE și provocările bugetare ale anului viitor.

„Discuția a fost una constructivă, inclusiv în ceea ce privește credibilitatea încadrării României în ținta de deficit programată pentru acest an. Progresele realizate în consolidarea fiscal-bugetară sunt importante, dar trebuie susținute prin consecvență, disciplină financiară și o gestionare atentă a riscurilor din ultimele luni ale anului”, a transmis Nazare pe pagina sa de Facebook.

Potrivit ministrului, încasarea fondurilor europene aferente PNRR este esențială pentru finanțarea investițiilor și respectarea țintei de deficit. În acest context, prioritatea imediată este finalizarea procesului de evaluare a cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 și valorificarea la maximum a finanțării europene disponibile.

„România a mobilizat resurse bugetare foarte importante pentru investițiile din PNRR, inclusiv pentru plăți deja efectuate. În contrapartidă, trebuie să asigurăm încasarea fondurilor europene programate, în baza îndeplinirii și validării jaloanelor și țintelor asumate. Există o legătură directă între realizarea reformelor, finanțarea europeană a investițiilor și echilibrul execuției bugetare. Orice sumă europeană neîncasată, pentru care statul a angajat deja cheltuieli, creează presiuni suplimentare asupra resurselor bugetare și a necesarului de finanțare. De aceea, este esențială mobilizarea tuturor ministerelor și instituțiilor responsabile, în sprijinul demersurilor coordonate de colegii de la MIPE. Răspunsurile la solicitările de clarificare ale Comisiei Europene trebuie să fie complete, documentate și transmise la timp”, a subliniat Alexandru Nazare.

Ministrul a reamintit că miza nu este doar absorbția fondurilor europene, ci și protejarea investițiilor publice fără a compromite obiectivele de consolidare fiscală.

Nazare și comisarul Dombrovskis au analizat stadiul primei cereri de plată transmise de România în cadrul instrumentului SAFE, în valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro. Ministrul consideră realistă perspectiva încasării sumei, sub rezerva finalizării etapelor de evaluare și aprobare.

„Am abordat cu comisarul Dombrovskis stadiul primei cereri de plată transmisă de România în cadrul instrumentului SAFE, precum și perspectiva disponibilizării acestor resurse până la sfârșitul anului. Din dialogul avut, această perspectivă este realistă, sub rezerva finalizării etapelor de evaluare și aprobare. Instrumentul SAFE reprezintă o oportunitate importantă pentru România de a finanța investițiile strategice în apărare, infrastructură și capacități industriale, prin împrumuturi europene în condiții avantajoase”, a precizat Nazare.

Din perspectiva Ministerului Finanțelor, este esențială corelarea calendarului investițiilor și al plăților cu disponibilitatea efectivă a finanțării europene, astfel încât să se limiteze presiunea asupra finanțării de pe piețe și să se asigure predictibilitatea necesară derulării programelor.

Șeful de la Finanțe a arătat că anul 2027 va aduce provocări bugetare importante, precum menținerea investițiilor, finanțarea serviciilor publice sau pensiile, care trebuie evaluate și asumate încă din etapa de pregătire a bugetului. El a subliniat că bugetul anului viitor nu poate fi construit prin simpla însumare a solicitărilor de cheltuieli și este nevoie de o evaluare realistă a veniturilor.

„Trebuie să acomodăm simultan mai multe presiuni: necesitatea menținerii unui nivel ridicat al investițiilor publice, costurile de funcționare și finanțare a serviciilor publice, evoluția cheltuielilor de personal și a pensiilor, precum și creșterea necesarului de finanțare pentru apărare și implementarea programelor SAFE. În același timp, trebuie să ținem cont de schimbarea structurii finanțărilor europene odată cu închiderea PNRR și de necesitatea asigurării resurselor pentru continuarea investițiilor care depășesc acest calendar. Nu putem construi bugetul pentru 2027 prin simpla însumare a solicitărilor de cheltuieli. Avem nevoie de o evaluare realistă a veniturilor, a obligațiilor existente și a spațiului fiscal disponibil, dar și de decizii privind prioritizarea cheltuielilor și măsurile care trebuie adoptate înainte de aprobarea bugetului”, a mai precizat Alexandru Nazare.

În aceste condiții, ministrul de resort apreciază că trebuie închise din timp discuțiile privind evoluția cheltuielilor de personal, politica salarială și pensiile, pentru ca aceste decizii să fie reflectate într-un cadru bugetar predictibil și sustenabil.

Creșterea cheltuielilor pentru apărare și utilizarea instrumentului SAFE trebuie integrate într-o planificare multianuală riguroasă, care să reflecte atât calendarul investițiilor, cât și impactul asupra deficitului, datoriei publice și necesarului de finanțare.

„Obiectivul este să continuăm reducerea deficitului fără să sacrificăm investițiile care susțin dezvoltarea economică și fără să afectăm sustenabilitatea finanțării serviciilor publice esențiale. Aceasta presupune nu doar disciplină bugetară, ci și reforme, prioritizare și o mai bună eficiență a fiecărui leu cheltuit. Consolidarea fiscală trebuie să rămână credibilă inclusiv în fața partenerilor europeni, a investitorilor și a agențiilor de rating. Consecvența în reducerea deficitului este fundamentală pentru protejarea ratingului de țară, menținerea accesului la finanțare și crearea condițiilor pentru reducerea costurilor de împrumut ale statului și ale economiei private. România are nevoie de un buget pentru 2027 care să răspundă presiunilor reale, dar care să nu creeze noi dezechilibre. Un buget al responsabilității, al investițiilor și al continuării consolidării fiscal-bugetare. Acesta este angajamentul pe care îl susținem în dialogul cu partenerii europeni și pe care trebuie să îl transpunem în deciziile bugetare din perioada următoare”, a subliniat ministrul Finanțelor.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a identificat la Bruxelles trei direcții strategice pentru negocierile cu Comisia Europeană: accelerarea încasării fondurilor europene din PNRR, activarea finanțării prin programul SAFE pentru apărare și infrastructură, și pregătirea bugetului 2027 bazat pe consolidare fiscală.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a pus accent pe fondurile europene, programul SAFE și reducerea deficitului în centrul construirii bugetului pentru 2027, urmând o întâlnire cu comisarul european pentru economie și productivitate, Valdis Dombrovskis, la Bruxelles.

Acasă, pregătirea bugetului de anul viitor se va desfășura într-un context de cheltuieli mai mari pentru investiții, servicii publice și apărare, concomitent cu schimbarea structurii finanțărilor odată cu închiderea PNRR. Ministrul a enumerat menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice, costurile serviciilor, evoluția cheltuielilor de personal și pensiilor, precum și necesarul suplimentar de finanțare pentru apărare și programele SAFE.

Potrivit lui Nazare, bugetul nu poate fi alcătuit prin simpla însumare a solicitărilor de cheltuieli, ci necesită o evaluare realistă a veniturilor și a spațiului fiscal disponibil, urmată de prioritizarea cheltuielilor. Este esențial ca discuțiile privind politica salarială, pensiile și creșterea cheltuielilor pentru apărare să fie clarificate din timp și integrate într-o planificare multianuală care să țină cont de impactul asupra deficitului și datoriei publice.

Consolidarea fiscală trebuie să rămână credibilă pentru partenerii europeni și agențiile de rating. „România are nevoie de un buget pentru 2027 care să răspundă presiunilor reale, dar care să nu creeze noi dezechilibre. Un buget al responsabilității, al investițiilor și al continuării consolidării fiscal-bugetare”, a transmis Alexandru Nazare. Forbes Romania

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat la Bruxelles prioritățile pentru finalul anului 2026 și pregătirea bugetului pe 2027, evidențiind că o sumă de 1,2 miliarde de euro ar putea intra la buget în acest an. Cele trei direcții strategice discutate includ: fondurile europene, finanțarea prin programul SAFER (Safe European Fund for Resilience and Cohesion) și continuarea reducerii deficitului bugetar. Anul 2027 va aduce provocări bugetare majore, necesitând o abordare bazată pe consolidare fiscală și gestionarea riscurilor din ultimele luni ale anului în curs. Consolidarea fiscal-bugetară continuă să fie un pilon central în strategia Guvernului român, garantând accesul la finanțare internă și externă în condiții avantajoase și protejând ratingul de credit al României.

Ministrul a informat despre o discuție avută la Bruxelles cu comisarul european pentru economie și productivitate, Valdis Dombrovskis, privind perspectivele finanțelor publice, cererile de plată din PNRR, programul SAFE și provocările bugetare. Alexandru Nazare a calificat discuția drept constructivă, apreciază progresele în consolidarea fiscal-bugetară, dar subliniază necesitatea consecvenței, disciplinei financiare și gestionării riscurilor. Combinarea menținerii investițiilor publice, finanțarea serviciilor esențiale, creșterea cheltuielilor de personal și a pensiilor necesită o abordare multianuală complexă în vederea evitării unor noi dezechilibre financiare. Alexandru Nazare susține că România are nevoie de o gestionare rigidă a bugetului care să nu creeze noi dezechilibre, asigurând totodată un mediu predictibil pentru investiții.

Un obiectiv central îl constituie încasarea fondurilor europene aferente PNRR, esențială pentru finanțarea investițiilor și respectarea țintei de deficit. Prioritatea imediată este finalizarea evaluării cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 și valorificarea maximă a finanțării europene disponibile. Orice sumă europeană neîncasată, pentru care statul și-a angajat deja cheltuielile, creează presiuni suplimentare asupra resurselor bugetare, motiv pentru care este esențială mobilizarea tuturor ministerelor și răspunsuri complete la solicitările Comisiei Europene. Conform președintelui, reducerea deficitului bugetar continuă să fie un scop central, acesta neavând voie să pună în pericol proiectele de investiții care susțin dezvoltarea economică a României. Negocierile cu Comisia Europeană vizează optimizarea încasărilor și alocarea resurselor programului SAFE, care ajută România să își finanțeze strategia de apărare și infrastructură.

O altă prioritate este încasarea primei cereri de plată din programul SAFE, având o valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro, considerată realistă dacă se finalizează etapele de evaluare și aprobare. Ministerul Finanțelor pune accent pe corelarea calendarului investițiilor cu disponibilitatea efectivă a finanțării europene, pentru a limita presiunea pe piețele financiare și a asigura predictibilitatea programelor. Implementarea programului SAFE va contribui semnificativ la finanțarea strategiei naționale, integrându-se într-o planificare riguroasă care să țină cont de calendarul investițiilor și de impactul asupra deficitului. Prin strategii bine puse la punct, România speră să maximizeze valorizarea activelor prin fondurile europene, minimizând dependența de împrumuturi costisitoare pe piețele financiare globale.

În concluzie, Ministrul Finanțelor a reamintit că consolidarea fiscală trebuie să rămână credibilă pentru partenerii europeni și agențiile de rating. Programul SAFE oferă României oportunitatea de a finanța investiții strategice în apărare, infrastructură și capacități industriale, prin împrumuturi europene avantajoase. Ministerul Finanțelor va coordona toate eforturile pentru a asigura încasarea integrală a fondurilor europene programate și pentru a proteja investițiile publice fără a compromite obiectivele fiscale. Strategia Guvernului pune accent pe transparența deciziilor bugetare și pe corelarea lor cu obiectivele de creștere economică, menținând în același timp un profil fiscal respectabil.

Pregătirea bugetului pentru 2027 necesită evaluarea din timp a provocărilor bugetare, inclusiv menținerea investițiilor, costurile serviciilor publice și evoluția pensiilor. Soluția nu este construirea bugetului prin simpla însumare a solicitărilor, ci o evaluare realistă a veniturilor și o prioritizare strictă a cheltuielilor. Alexandru Nazare a cerut ca deciziile privind politica salarială, pensiile și creșterea cheltuielilor pentru apărare să fie clarificate și integrate într-o planificare multianuală care să țină cont de impactul asupra deficitului și datoriei publice. Eficiența în utilizarea resurselor și disciplină financiară rămân imperative pentru a menține credibilitatea Țării în fața partenerilor comunitari și a investitorilor. Realizarea unui buget care să reflecte această viziune va necesita eforturi coordonate la nivel național și dialog constant cu instituțiile financiare internaționale.

Obiectivul final al ministrului este reducerea deficitului fără a afecta investițiile, printr-o disciplină bugetară alături de reforme și o eficiență sporită a fondurilor. Consolidarea fiscală trebuie să fie percepută ca un element credibil care protejează ratingul de țară, menține accesul la finanțare și reduce costurile împrumuturilor atât pentru stat, cât și pentru economia privată. România are nevoie de un buget responsabil pentru 2027, capabil să răspundă presiunilor reale fără a crea noi dezechilibre, un angajament transpus în deciziile bugetare ale perioadei următoare. Obiectivul final este un buget anevoios care să echilibreze nevoile reale de finanțare cu constrângerile bugetare, într-un cadru care să asigure sustenabilitatea pe termen lung a finanțării serviciilor publice.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a identificat la Bruxelles trei priorități pentru finalizarea anului și pregătirea bugetului național pentru 2027: atragerea fondurilor europene, finanțarea prin instrumentul SAFE și continuarea reducerii deficitului bugetar. România trebuie să construiască un buget care să răspundă presiunilor economice și bugetare, fără a genera noi dezechilibre. Alexandru Nazare a participat la Bruxelles la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) și la reuniunea Eurogrup în format inclusiv. Luni, titularul portofoliului de la Finanțe s-a întâlnit cu comisarul european pentru economie și productivitate, Valdis Dombrovskis, pentru a discuta perspectivele finanțelor publice ale României, cererile de plată nr. 5 și nr. 6 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), finanțarea prin instrumentul SAFE și provocările bugetare ale anului viitor. „Discuţia a fost una constructivă, inclusiv în ceea ce priveşte credibilitatea încadrării României în ţinta de deficit programată pentru acest an. Progresele realizate în consolidarea fiscal-bugetară sunt importante, dar trebuie susţinute prin consecvenţă, disciplină financiară şi o gestionare atentă a riscurilor din ultimele luni ale anului”, a transmis Nazare, marți, pe pagina sa de Facebook.

Ministrul subliniază că încasarea fondurilor europene aferente PNRR este esențială pentru finanțarea investițiilor și pentru respectarea țintei de deficit. În următoarele săptămâni, prioritatea autorităților este finalizarea evaluării cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 și atragerea întregii finanțări europene disponibile. „România a mobilizat resurse bugetare foarte importante pentru investiţiile din PNRR, inclusiv pentru plăţi deja efectuate. În contrapartidă, trebuie să asigurăm încasarea fondurilor europene programate, în baza îndeplinirii şi validării jaloanelor şi ţintelor asumate. Există o legătură directă între realizarea reformelor, finanţarea europeană a investiţiilor şi echilibrul execuţiei bugetare. Orice sumă europeană neîncasată, pentru care statul a angajat deja cheltuieli, creează presiuni suplimentare asupra resurselor bugetare şi a necesarului de finanţare. „De aceea, este esenţială mobilizarea tuturor ministerelor şi instituţiilor responsabile, în sprijinul demersurilor coordonate de colegii de la MIPE. Răspunsurile la solicitările de clarificare ale Comisiei Europene trebuie să fie complete, documentate şi transmise la timp”, a subliniat Alexandru Nazare. Ministrul a atras atenţia că obiectivul nu este doar absorbţia fondurilor europene, ci şi protejarea investiţiilor publice, fără a compromite angajamentele privind consolidarea fiscală.

Un alt subiect discutat cu oficialul european a fost prima cerere de plată transmisă de România în cadrul instrumentului SAFE, în valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro. Alexandru Nazare consideră realistă perspectiva încasării acestor bani până la finalul anului, cu condiţia încheierii etapelor de evaluare şi aprobare. „Am abordat cu comisarul Dombrovskis stadiul primei cereri de plată transmisă de România în cadrul instrumentului SAFE, precum şi perspectiva disponibilizării acestor resurse până la sfârşitul anului. Din dialogul avut, această perspectivă este realistă, sub rezerva finalizării etapelor de evaluare şi aprobare. Instrumentul SAFE reprezintă o oportunitate importantă pentru România de a finanţa investiţiile strategice în apărare, infrastructură şi capacităţi industriale, prin împrumuturi europene în condiţii avantajoase”, a precizat ministrul Finanţelor. Potrivit acestuia, calendarul investiţiilor şi al plăţilor trebuie corelat cu disponibilitatea efectivă a finanţării europene. Astfel, autorităţile urmăresc să limiteze presiunea asupra finanţării de pe pieţe şi să asigure predictibilitatea necesară derulării programelor.

Alexandru Nazare a avertizat că anul viitor va veni cu presiuni bugetare importante, de la menţinerea investiţiilor şi finanţarea serviciilor publice până la cheltuielile cu pensiile şi salariile. În opinia sa, aceste angajamente trebuie evaluate din timp, iar bugetul nu poate fi construit prin simpla adunare a tuturor solicitărilor de cheltuieli. „Trebuie să acomodăm simultan mai multe presiuni: necesitatea menţinerii unui nivel ridicat al investiţiilor publice, costurile de funcţionare şi finanţare a serviciilor publice, evoluţia cheltuielilor de personal şi a pensiilor, precum şi creşterea necesarului de finanţare pentru apărare şi implementarea programelor SAFE. „În acelaşi timp, trebuie să ţinem cont de schimbarea structurii finanţărilor europene odată cu închiderea PNRR şi de necesitatea asigurării resurselor pentru continuarea investiţiilor care depăşesc acest calendar. Nu putem construi bugetul pentru 2027 prin simpla însumare a solicitărilor de cheltuieli. Avem nevoie de o evaluare realistă a veniturilor, a obligaţiilor existente şi a spaţiului fiscal disponibil, dar şi de decizii privind prioritizarea cheltuielilor şi măsurile care trebuie adoptate înainte de aprobarea bugetului”, a explicat Alexandru Nazare.

În acest context, ministrul consideră necesară încheierea din timp a discuţiilor privind cheltuielile de personal, politica salarială şi pensiile, astfel încât deciziile să fie incluse într-un cadru bugetar predictibil şi sustenabil. Totodată, creşterea cheltuielilor pentru apărare şi utilizarea instrumentului SAFE trebuie incluse într-o planificare multianuală riguroasă, care să ia în calcul atât calendarul investiţiilor, cât şi efectele asupra deficitului, datoriei publice şi necesarului de finanţare.

Ministrul Finanţelor susţine că România trebuie să continue consolidarea fiscală, fără să sacrifice investiţiile care contribuie la dezvoltarea economică şi fără să afecteze finanţarea serviciilor publice esenţiale. „Obiectivul este să continuăm reducerea deficitului fără să sacrificăm investiţiile care susţin dezvoltarea economică şi fără să afectăm sustenabilitatea finanţării serviciilor publice esenţiale. Aceasta presupune nu doar disciplină bugetară, ci şi reforme, prioritizare şi o mai bună eficienţă a fiecărui leu cheltuit. Consolidarea fiscală trebuie să rămână credibilă inclusiv în faţa partenerilor europeni, a investitorilor şi a agenţiilor de rating. Consecvenţa în reducerea deficitului este fundamentală pentru protejarea ratingului de ţară, menţinerea accesului la finanţare şi crearea condiţiilor pentru reducerea costurilor de împrumut ale statului şi ale economiei private. „România are nevoie de un buget pentru 2027 care să răspundă presiunilor reale, dar care să nu creeze noi dezechilibre. Un buget al responsabilităţii, al investiţiilor şi al continuării consolidării fiscal-bugetare. Acesta este angajamentul pe care îl susţinem în dialogul cu partenerii europeni şi pe care trebuie să îl transpunem în deciziile bugetare din perioada următoare”, a subliniat ministrul Finanţelor.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis marți, 10 noiembrie, că „timerul” pentru stabilirea bugetului pe 2027 va porni de la momentul în care toate ministerele și instituțiile implicate vor încărca în platforma electronică datele necesare. Conform ministrului, acesta este primul an în care bugetul se construiește în cadrul unei noi aplicații electronice. Fiecare ordonator de credite și minister încarcă datele și prezintă programele de finanțare, fiind obligat să justifice fiecare program și investiție în aplicație, ceea ce oferă o vizibilitate mult mai mare asupra cheltuielilor statului. Nazare a menționat că a prezentat procesul în ședința de guvern săptămâna trecută, observând că o bună parte din ordonatori deja adăugaseră datele, aflate în diverse faze de introducere. El estimează că acest efort va mai dura. Ordonatorii au termen această săptămână să termine de încărcat datele. În momentul în care acestea vor fi integrate, probabil pe final de săptămână sau începutul săptămânii viitoare, ministrul anunță că se pot începe proiecțiile.

Ministrul a evidențiat rezultatele plăților PNRR, arătând că marea majoritate a investițiilor s-au finalizat în trimestrul al doilea și al treilea. El citează drept dovadă faptul că, la nivel de septembrie, bugetul de investiții înregistrează peste 25 de miliarde de lei în plus față de anul precedent. Nazare a subliniat importanța instrumentului de flexibilitate introdus în buget, care a funcționat ca un „buffer” pentru PNRR și fondurile europene. Acesta a permis plata unor proiecte, mai ales în perioada de cinci luni de instabilitate politică, pentru ministerele care aveau nevoie de lichidități. Ca exemplu al funcționării acestui buffer, ministrul a menționat inaugurarea săptămâna trecută a câteva spitale care au fost plătite din fondurile alocate pentru flexibilitate.

Alexandru Nazare a precizat că nu există cereri de plată pentru PNRR care să nu fie onorate, subliniind efortul maxim depus pentru plata investițiilor. Sunt însă solicitări din partea Ministerului Dezvoltării. Nazare a explicat că, la rectificare, cu ministrul de resort, s-au relocat sume suplimentare, astfel încât o primă plată de peste un miliard de lei a fost efectuată imediat după rectificare. Guvernul va încerca să ajute fiecare minister în parte, în limita spațiilor fiscale disponibile.

Motivul este dublu: ținta de deficit trebuie îndeplinită, dar și banii din PNRR (Cererea 5 și Cererea 6) trebuie recuperați. Nazare a reamintit că acești bani se aflaseră la începutul anului trecut în buget. Ministrul a discutat cu toți ordonatorii, întrebând dacă sumele prevăzute pentru investiții pe PNRR sunt certe. Construcția bugetului s-a făcut împreună cu ei. Discuțiile de la Bruxelles cu comisarul Dombrovskis și echipa tehnică au vizat sprijinirea efortului Ministerului Fondurilor Europene de a recupera cât mai mulți bani, aspect considerat foarte important.

Nazare a admis că nu se vor recupera toți banii, invocând neadoptarea Legii salarizării, care implică o penalizare certă. Totuși, este crucial să se recupereze cât mai mulți din restul fondurilor pentru a nu pune în pericol ținta de deficit pentru 2026.

Ministrul a reiterat că procesul efectiv de lucru începe doar după ce toate datele sunt încărcate, dorința fiind finalizarea și pregătirea bugetului pentru 2027 cât mai repede, în cursul anului 2026.

Nazare a insistat că este necesar ca actele normative care fundamentează bugetul să existe înainte de aprobarea acestuia.

Premierul a solicitat tuturor ministerelor să vină cu propuneri concrete de economii la cheltuieli, care vor fi centralizate și introduse în actul normativ. Procesul este în desfășurare. Propunerile de economii se așteaptă să fie primite probabil în cursul săptămânii viitoare.

Ministrul a subliniat importanța respectării sau instituirii unui calendar pentru aceste activități.

Alexandru Nazare a explicat că nu se intenționează și nu se dorește creșterea taxelor, viza fiind menținerea creșterii economice. Nu se vor lua măsuri care să afecteze dinamica economică.

Este necesară reducerea cheltuielilor statului, dar prin acțiuni concrete, acte și texte care să fundamenteze această reducere, nu doar declarații.

Cele două abordări (menținerea creditabilității pentru evitarea unui potential downgrade în ianuarie-martie și raționalizarea cheltuielilor) trebuie îmbinate într-un mod credibil, astfel încât bugetul pe ansamblu 2027 să fie solid.

Protejarea ratingului de țară, prin evitarea unui downgrade, protejează indirect fiecare cetățean: economiile, investițiile, locurile de muncă. O pierdere a calificativului de investiție ar avea efecte catastrofale pentru economie.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a stabilit la Bruxelles trei priorități strategice pentru negocierea cu Comisia Europeană: accelerarea încasării fondurilor europene din PNRR, activarea finanțării prin programul SAFE pentru apărare și infrastructură și pregătirea bugetului pentru 2027 axat pe consolidare fiscală. În urma discuțiilor constructive cu comisarul european pentru economie și productivitate, Valdis Dombrovskis, ministrul a menționat importanța menținerii credibilității încadrării României în ținta de deficit programată pentru 2026, progresele înregistrate în consolidarea fiscal-bugetară fiind susținute prin disciplină financiară și gestionarea riscurilor. Prioritatea imediată este finalizarea evaluării cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR și încasarea fondurilor europene aferente, în baza validării jaloanelor și țintelor asumate, pentru a evita presiunile suplimentare asupra resurselor bugetare create de fondurile neîncasate pentru cheltuieli deja angajate. Ministrul a subliniat necesitatea transmiterii la timp a răspunsurilor complete la solicitările de clarificare ale Comisiei Europene și mobilizarea tuturor ministerelor responsabile pentru recuperarea fondurilor.

Un alt subiect abordat a fost prima cerere de plată prin instrumentul SAFE, în valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro, încasarea fiind considerată realistă până la sfârșitul anului, sub rezerva finalizării etapelor de evaluare și aprobare. În vista anului 2027, Nazare a atras atenția asupra presiunilor generate de menținerea investițiilor publice, costurile serviciilor, cheltuielile de personal și pensiile, precum și necesarul suplimentar de finanțare pentru apărare și programele SAFE, schimbarea structurii finanțărilor odată cu închiderea PNRR. Bugetul pentru 2027 nu poate fi construit prin simpla însumare a solicitărilor de cheltuieli, ci necesită o evaluare realistă a veniturilor, obligațiilor și spațiului fiscal disponibil, clarificarea din timp a deciziilor privind cheltuielile de personal și o planificare multianuală pentru investițiile în apărare. Obiectivul Ministerului Finanțelor este continuarea reducerii deficitului fără sacrificarea investițiilor care susțin dezvoltarea economică, menținerea ratingului de țară, accesul la finanțare și reducerea costurilor de împrumut. Fondurile europene prin PNRR, finanțarea prin instrumentul SAFE și continuarea reducerii deficitului bugetar sunt cele trei priorități ale României pentru închiderea anului 2026 și pregătirea bugetului pentru 2027, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după o întâlnire desfășurată la Bruxelles cu Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie și productivitate, potrivit unui mesaj publicat pe pagina sa oficială de Facebook.

La un eveniment de specialitate, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că bugetul pentru 2026 a fost construit în jurul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar banii din cererile de plată nr. 5 și nr. 6 sunt „vitali” pentru România.

Anul 2026 a fost descris ca atipic din cauza centrării bugetare pe PNRR, cu accent pe încasarea fondurilor esențiale pentru îndeplinirea țintelor.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că România nu își poate asigura dezvoltarea fără o disciplină fiscală riguroasă și fără „ordine în buget”, avertizând că statul nu se poate dezvolta „cu o harababură în investiții”. Această poziție fermă a fost reafirmată într-o conferință de specialitate, în contextul criticilor venit din partea unor miniștri din Guvern, inclusiv Florin Barbu, care au contestat strictețea cu care ministrul Finanțelor alocă resursele.

Pentru bugetul pe 2026, ministrul a reiterat că structura financiară a fost construită în jurul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), definind banii din cererile de plată nr. 5 și 6 ca fiind „vitali” pentru țară.

După solicitarea PSD pentru un raport privind situația finanțelor publice, Alexandru Nazare a anunțat publicarea unui document cuprinzător, descris de el ca „credibil” și „echilibrat”. Raportul va fi făcut public în următoarele zile, la cererea prim-ministrului Luca Niculescu.

Oficialul a precisat că raportul se află într-o fază avansată de pregătire, însă elaborarea sa mai este temporizată de așteptarea raportărilor finale de la celelalte ministere.

Nazare a considerat că execuția bugetară este un „bun național” aflat subiectivității partidelor și a politicului, avertizând că orice „umbră” aruncată asupra performanței bugetare reprezintă un risc pentru toate costurile de finanțare ale României. Ca indicator al performanței reale, eliminând distorsiunile cauzate de crizele internaționale, ministrul a invocat nivelul dobânzilor.

Dialogul cu partenerii europeni a gravitat în jurul a trei obiective principale: încasarea fondurilor europene aferente PNRR, accesarea primei cereri de plată din instrumentul SAFE (valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro) și pregătirea bugetului pentru 2027, alături de adoptarea la timp a măsurilor de consolidare fiscal-bugetară.

În planul încasării fondurilor europene, prioritatea imediată rămâne finalizarea evaluării cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR și maximizarea utilizării finanțării disponibile.

Nazare a reamintit că România a mobilizat resurse bugetare semnificative pentru investițiile PNRR, inclusiv plăți efectuate anticipat. El a avertizat că orice sumă europeană rămasă neîncasată, pentru care statul și-a angajat deja cheltuieli, generează presiuni suplimentare asupra resurselor bugetare.

Referitor la pregătirea bugetului pentru 2027, ministrul a avertizat că anul viitor va aduce provocări bugetare majore, care trebuie anticipate încă din faza de planificare.

Alexandru Nazare a explicat necesitatea de a acomoda simultan multiple presiuni: menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice, finanțarea serviciilor publice, evoluția cheltuielilor de personal și pensiilor, creșterea necesarului pentru apărare și programul SAFE, precum și ajustarea structurală a finanțărilor odată cu închiderea PNRR. El a subliniat că bugetul anului viitor nu poate fi rezultatul unei simple însumări a solicitărilor de cheltuieli, ci cere o evaluare realistă a veniturilor, a spațiului fiscal disponibil și prioritizarea riguroasă a cheltuielilor.

La un eveniment de specialitate organizat de Camera Consultanților Fiscali, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că bugetul nu trebuie să fie o simplă însumare a solicitărilor de finanțare, ci trebuie construit responsabil, cu accent pe controlul cheltuielilor și pe investițiile care aduc beneficii economiei.

Ministrul a anunțat că 2027 va fi primul an fără impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), după reducerea aplicată în 2026. El și-a exprimat dorința de a elimina toate taxele care descurajează dezvoltarea și investițiile.

„2027 va fi primul an fără IMCA și ne dorim, pe cât posibil, să renunțăm la toate aceste taxe toxice care descurajează dezvoltarea și investițiile. Nu vom putea face acest lucru decât dacă ținem sub control cheltuielile. Bugetul trebuie construit responsabil”, a afirmat Nazare.

Oficialul a precizat că a discutat la Bruxelles cu reprezentanți ai Comisiei Europene despre proiecțiile pentru 2027 și ipotezele de la care va porni construcția bugetului. Obiectivul este continuarea reducerii deficitului conform planului și transmiterea de semnale de credibilitate partenerilor europeni și piețelor financiare.

Nazare a subliniat că disciplina fiscală trebuie însoțită de o mai bună prioritizare a investițiilor. „Această țară nu se poate dezvolta fără disciplină fiscală. Nu se poate dezvolta cu o harababură în investiții”, a spus ministrul.

Potrivit acestuia, ordinea în cheltuieli și investiții este necesară pentru a pune bazele unei creșteri economice sănătoase și pentru a facilita consolidarea fiscală până în 2030.

Ministrul Finanțelor a declarat că proiecția pentru economia României indică o contracție de 0,4% în acest an, dar există semnale pozitive în sectorul construcțiilor. Evoluția PIB-ului va depinde de rezultatele din ultimul trimestru.

Nazare a afirmat că dobânzile mai mici și reducerea deficitului ar putea aduce mai mulți bani în economie și ar crea condiții pentru relansare.

„Dobânzile mai mici și un deficit mai mic înseamnă mai mulți bani în piață, mai mulți bani pentru economie și, în final, oxigenul pentru relansare”, a explicat ministrul.

Ministerul Finanțelor pregătește un pachet de simplificare fiscală care ar reduce numărul declarațiilor, clarifica anumite formulări și diminua birocrația.

Nazare a explicat că Ministerul Finanțelor folosește, pentru prima dată, o aplicație electronică în care fiecare minister și ordonator de credite trebuie să introducă programele de finanțare și investițiile și să le justifice.

Potrivit ministrului, sistemul va oferi o imagine mai clară asupra cheltuielilor statului. Ordonatorii de credite au termen până la finalul acestei săptămâni să transmită datele, iar după centralizarea lor vor începe proiecțiile pentru bugetul anului viitor.

Nazare a spus că Guvernul își propune să finalizeze proiectul de buget pentru 2027 în cursul acestui an. Pentru acest lucru, ministerele trebuie să vină și cu propuneri concrete de reducere a cheltuielilor.

Ministrul a amintit că bugetul din 2026 a fost construit în jurul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), astfel încât investițiile să poată fi plătite până la termenul-limită de 31 august.

Potrivit lui Nazare, la nivelul lunii septembrie, investițiile erau cu peste 25 de miliarde de lei mai mari decât în aceeași perioadă a anului precedent. El a explicat că Ministerul Finanțelor a folosit și un fond de rezervă pentru proiectele finanțate din PNRR și fonduri europene, inclusiv pentru plata unor spitale inaugurate recent.

Ministrul susține că solicitările de plată pentru proiectele PNRR au fost onorate, în limita resurselor disponibile, și că la rectificarea bugetară au fost realocați bani pentru Ministerul Dezvoltării.

„Efortul nostru de a plăti PNRR a fost maxim și, în continuare, nu avem solicitări pentru acest program pe care să nu le fi onorat”, a declarat Nazare.

El a atras atenția că banii din cererile de plată 5 și 6 sunt esențiali, deoarece au fost incluși în buget încă de la începutul anului. România încearcă să recupereze cât mai mult din aceste sume, însă nu va putea obține integral fondurile prevăzute, în condițiile în care Legea salarizării nu a fost adoptată, ceea ce atrage o penalizare.

Ministrul Finanțelor a reiterat că Guvernul nu intenționează să majoreze taxele anul viitor. El a avertizat totuși că promisiunea trebuie susținută de măsuri concrete de reducere a cheltuielilor, nu doar de declarații.

„Nu cred că ar fi bine pentru România să avem o creștere de taxe în 2027, pentru că vrem să avem creștere economică. Avem nevoie de măsuri concrete care să fundamenteze și să facă credibilă reducerea cheltuielilor”, a afirmat Nazare.

Oficialul a avertizat că un buget credibil este important și pentru menținerea ratingului de țară. O eventuală retrogradare la categoria investițiilor speculative ar putea avea efecte grave asupra economiei, inclusiv asupra economiilor, investițiilor și locurilor de muncă ale românilor.

Camera Consultanților Fiscali a organizat marți, în cadrul evenimentului GoTech World, cea de-a doua ediție a Summitului de Fiscalitate și Tehnologie.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a confirmat că 2027 va fi primul an fără impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), decizie condiționată de capacitatea statului de a menține cheltuielile sub control și de a construi bugetul pe baza priorităților și nu a însumării solicitărilor de finanțare. Anunțul a fost făcut marți la Summitul de Fiscalitate și Tehnologie organizat de Camera Consultanților Fiscali în cadrul GoTech World, ministrul criticând lipsa unei prioritizări clare a investițiilor publice și subliniind necesitatea disciplinei fiscale pentru dezvoltare.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că 2027 va fi primul an fără impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), după ce acesta a fost redus în 2026. Potrivit oficialului, decizia de a elimina taxele care descurajează investițiile depinde de capacitatea Guvernului de a menține cheltuielile sub control și de a construi bugetul pe baza priorităților. Eliminarea IMCA face parte din eforturile Guvernului de a renunța la taxele „toxice” care au afectat dezvoltarea economică începând cu anul 2021, moment în care creșterea economică a debutat.

Anunțul ministrului a fost făcut în contextul unui eveniment de specialitate organizat de Camera Consultanților Fiscali, în cadrul summitului GoTech World. Actualizări privind știrea principală de la paginile politice (scandalul de la Teatrul Național, declarațiile lui Adrian Țuțuianu) nu sunt relevante pentru evenimentul fiscal central. „2027 va fi primul an fără IMCA și ne dorim, pe cât posibil, să renunțăm la toate aceste taxe toxice care descurajează dezvoltarea, descurajează investițiile și care ne-au afectat foarte mult în ultimii ani... Nu vom putea face acest lucru decât dacă ținem sub control cheltuielile. Bugetul nu poate fi o simplă însumare a tuturor nevoilor de finanțare. Bugetul trebuie construit responsabil”, a subliniat Nazare.

Oficialul a reiterat că Guvernul nu are în vedere introducerea unor majorări de taxe pentru anul viitor, menținerea impozitării actuale fiind condiționată de măsuri efective de reducere a cheltuielilor bugetare. „Nu cred că ar fi bine pentru România să avem o creștere de taxe în 2027, pentru că vrem să avem creștere economică. Nu vrem măsuri care să afecteze creșterea economică, dar, pe de altă parte,avem nevoie de măsuri pe cheltuieli și nu doar de declarații. Avem nevoie de acțiuni concrete, de acte concrete, de texte concrete care să fundamenteze și să facă credibilă reducerea cheltuielilor”, a afirmat ministrul Finanțelor Gandul.

Traiectoria de reducere a deficitului bugetar trebuie continuată fără a afecta perspectivele de creștere economică, iar România are nevoie de o selecție atentă a investițiilor finanțate de stat și mai multă disciplină în gestionarea fondurilor publice.

Construcția bugetului pentru 2027 trebuie să fie credibilă pentru a evita un eventual downgrade al ratingului de țară în primele trei luni ale anului următor. „Este vital pentru România ca bugetul pe 2027 să fie credibil, ca să evităm un potențial downgrade în ianuarie, februarie și martie. Prin protejarea ratingului, practic protejăm fiecare român în parte,protejăm economiile fiecărui român, investițiile fiecărui român și locul de muncă al fiecărui român. O pierdere a calificativului de investiții ar avea efecte catastrofale pentru economie”, a avertizat oficialul.

Perspectiva bugetară a fost discutat și la Bruxelles, de ministul Finanțelor cu comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, și cu comisarul pentru climă, Wopke Hoekstra. Negocierea bugetului 2027 include și perspectiva încasării unei prime cereri de plată din programul SAFE, în valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro, destinate finanțării apărării și infrastructurii. Finalizarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR și încasarea fondurilor europene aferente rămân priorități imediate pentru anul 2026, esențiale pentru atingerea țintei de deficit și finanțarea investițiilor.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat într-o conferință de presă că țara nu se poate dezvolta fără disciplină fiscală, controlul cheltuielilor publice și o prioritizare riguroasă a investițiilor. Bursa Ministerul Fin anțelor a explicat că dorește renunțarea la taxele «toxice» care descurajează dezvoltarea și investițiile, o situație menționată ca cauzând decelerarea creșterii economice începând cu 2021. Nazare a subliniat că această prioritate este condiționată de menținerea cheltuielilor sub control și de evitarea construirii bugetului prin simpla însumare a nevoilor de finanțare. Bursa

Nazare a menționat întâlniri la Bruxelles cu comisarul Valdis Dombrovskis și comisarul Wopke Hoekstra, unde s-a discutat pregătirea bugetului 2027. Obiectivul este construirea unui buget realist, care să demonstreze consecvența României în reducerea deficitului, pentru a pune bazele unei creșteri economice sănătoase și a facilita consolidarea fiscală până în 2030. Bursa Oficialul a relatat o proiecție de contracție economică de 0,4% pentru anul curent, dar aexprimat optimism bazat pe performanțele din agricultură și construcții. Nazare a promis că semnanele de credibilitate se vor traduce în dobânzi mai mici, oferind «oxigen» pentru relansarea economică. Bursa

Ministrul a anunțat pregătirea unui pachet de simplificări fiscale și reducere a birocrației, inclusiv clarificarea formulărilor și reducerea declarațiilor. Bursa Discutând simplificarea fiscală, Nazare a menționat menținerea cotei de 1% pentru microîntreprinderi. Oficialul a comparat efortul cu pachetele «Omnibus» de la Bruxelles, susținând că un buget credibil previne experimentele fiscale de urgență și protejează ratingul de țară, menținut intact prin conformarea fiscală. Bursa

Nazare a reconfirmat că bugetul anului este construit în jurul PNRR, cu accent pe recuperarea fondurilor din Cererile 5 și 6, care au fost trecute inițial în buget. Bursa Anul a fost descris ca atipic, bugetul fiind structurarat pentru a permite plata investițiilor PNRR până la termenul de 31 august. Cu peste 25 de miliarde de lei în plus la investiții comparativ cu anul precedent, majoritatea plăților s-au efectuat în trimestrele II și III. Bursa Un instrument de flexibilitate a funcționat ca un «buffer», permițând plata proiectelor, inclusiv a câtorva spitale inaugurate recent, chiar și în perioadele de instabilitate. Bursa

Ministrul a asigurat că niciuna dintre solicitările PNRR nu a fost neonorată, cu excepția unor relocări necesare pentru Ministerul Dezvoltării la rectificare, unde o plată de peste un miliard de lei a fost efectuată imediat. Recuperarea integrală a fondurilor din Cererile 5 și 6 nu este posibilă din cauza penalizării pentru neadoptarea Legii salarizării, dar efortul se orientează spre limitarea impactului asupra țintei de deficit pentru 2026. Bursa

Nazare a insistat pe necesitatea unor acțiuni concrete și texte legislative pentru fundamentarea reducerii cheltuielilor, în loc de simple declarații. Bursa Oficialul a exclus majorarea taxelor în 2027, argumentând că obiectivul este creșterea economică. El a avertizat că bugetul credibil este vital pentru evitarea unui potential downgrade al ratingului de țară în ianuarie-martie. Bursa Pierzarea calificativului de investiție ar avea efecte catastrofale pentru economie, afectând economiile, investițiile și locurile de muncă. Pr intercronicarea disciplinei fiscale cu reducerea cheltuielilor este crucială pentru credibilitatea bugetului 2027. Bursa

Nazare a explicat că dorește eliminarea taxelor care descurajează investițiile, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), începând cu 2027, sub condiția menținerii cheltuielilor sub control. Bursa