Primele-ministrul israelian Benjamin Netanyahu contactează zilnic președintele american Donald Trump, solicitându-i reluarea acțiunilor militare împotriva Iranului, chiar în momentul în care liderii arabi și musulmani, precum și oficialii de la Casa Albă, lucrează intens pentru a preveni o nouă escaladare și a împinge Statele Unite spre negociere. O persoană cu cunoștințe directe despre discuții a declarat pentru Financial Times că, în timp ce Netanyahu apasă pe accelerația războiului, cei care se opun unui conflict „din interiorul și exteriorul Casei Albe” încearcă să contracarizeze această presiune.
Potrivit unui raport al Financial Times, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu contactează președintele american Donald Trump zilnic, insistând asupra reluării loviturilor aeriene împotriva Iranului. Această presiune continuă se confruntă cu o puternică rezistență din partea unor oficiali din Casa Albă și a autorităților regionale. Un intermediar cu cunoștințe directe a declarat pentru Financial Times: „Netanyahu îi sună în fiecare zi [solicitând reluarea războiului]. Cei care nu doresc un conflict, atât în interiorul, cât și în exteriorul Casei Albe, încearcă să contracareze această presiune. Liderii regionali îi spun președintelui american să evite escaladarea și să prioritizeze negocierile, conform aceluiași surse. Deși raportul citează o persoană familiarizată cu situația din Israel care confirmă dorința lui Netanyahu de a relua loviturile, sursa menționează că premierul israelian nu duce o campanie activă de lobbuing pentru a-l convinge pe Trump să atace. După discuțiile cu prim-ministrul Catarului, Sheikh Mohammed bin Abdulrahman al-Thani – al cărui guvern conduce eforturile regionare de mediere pentru un acord temporar între SUA și Iran – Trump a indicat că noi lovituri împotriva republicii islamice „par a fi improbabile”. Pe platforma sa Truth Social, Trump a scris că Qatarul, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrein, Kuweit și alții „preferă status quo-ul, adică continuarea Celei Mai Mari Blocade Navale din Istorie și a noii Operațiuni Iron Gate”. Trump a clarificat că preferă o blocadă economică a Iranului în loc de lansarea unor noi atacuri militare. „Vedem o dinamism pozitiv spre sfârșitul acestui conflict și ne vom asigura că interesele Americii sunt protejate oricum ar fi”, a scris Trump. Raportul Financial Times menționează că liderii arabi și musulmani sunt alarmați de lobbing-ul lui Netanyahu pentru reluarea războiului cu Iranul. Conform persoanelor informate privind apelurile telefonice, prințul moștenitor saudît Mohammed bin Salman, președintele EAU Sheikh Mohamed bin Zayed al-Nahyan, emirul Qatarului Sheikh Tamim bin Hamad al-Thani și președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan i-au făcut toate apeluri lui Trump. Pe de altă parte, oficialii iranieni, inclusiv Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) și conducerea militară, au avertizat că orice noi atacuri din partea SUA sau Israelului vor avea ca rezultat represalii asimetrice. Aceste represalii includ țintirea activelor materiale și nemateriale, amenințarea celor șapte cabluri submarine majore de internet care trec prin Strâmtoarea Hormuz, precum și vârstarea centrelor de date regionale și a infrastructurii din cloud. Dubai: Potrivit rapoartelor, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu sună președintele american Donald Trump în fiecare zi pentru a insista asupra reluirii atacurilor împotriva Iranului, declanșând rezistență în Casa Albă, în timp ce Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Qatar și Turcia pun la cale o mișcare diplomatică pentru a preveni un alt conflict devastator în Orientul Mijlociu.
Presiunile concurente l-au plasat pe Trump în centrul unei lupte privind următoarea fază a războiului cu Iranul, cu Israelul care caută noi acțiuni militare în timp ce liderii regionali avertizează că o nouă escaladare ar putea antrena vecinii într-un conflict.
Cel puțin patru lideri regionali i-au vorbit lui Trump în zilele recente, îndemnându-l să prioritizeze negocierile și să evite lansarea unei noi ofensive. Printre aceștia se numără președintele EAU Sheikh Mohamed bin Zayed Al Nahyan, prințul moștenitor al Arabiei Saudite Mohammed bin Salman, emirul Qatarului Sheikh Tamim bin Hamad Al Thani și președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan.
Intervenția lor reflectă îngrijorarea tot mai mare că noile lovituri americane ar putea provoca represalii iraniene împotriva țărilor din Golf și a infrastructurii critice regionale. Consilierul diplomatic al Președinției EAU, Dr. Anwar Gargash, a subliniat importanța urmăririi soluțiilor politice capabile să producă o stabilitate regională durabilă, sperând ca rezultatele alegerilor de mijloc de mandat din SUA să consolideze eforturile de evitare a escaladării.
Mișcarea diplomatică pare să coincidă cu o schimbare semnificativă în comunicarea publică a lui Trump. După discuțiile de luni cu prim-ministrul Catarului, Sheikh Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, la Casa Albă, Trump a declarat că există „momentum pozitiv” spre sfârșitul conflictului. El a descris războiul ca fiind militar „efectiv terminat” și a indicat că o nouă ofensivă majoră americană nu este probabilă în prezent.
Cu toate acestea, Trump a moderat acest mesaj cu o avertisment că forțele americale rămân „pregătite și gata de acțiune” (locked and loaded), semnaland că Washingtonul își menține opțiunile militare deschise în ciuda impulsului diplomatic. Într-un interviu separat cu Reuters, Trump a recunoscut că țările din Golf preferă o rezolvare pașnică, dar a clarificat că Washingtonul reține opțiunea acțiunii militare: „Suntem gata să mergem ori de câte ori vrem.”
Blocajul naval al SUA asupra Iranului rămâne un punct central de tensiune în negocieri. Trump a afirmat că aliații din Golf, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Qatar, Bahrein și Kuweit, preferă menținerea situației curente rather decât riscul unui nou confruntare majoră. Status quo-ul include presiunea economică și militară americană continuă.
Mediatorii încearcă să revive un acord interimar bazat pe o propunere iraniană prezentată în septembrie. Conform cadrului raportat de Financial Times, Iranul ar reDeschide Strâmtoarea Hormuz pentru navație în schimbul unor pași, inclusiv ridicarea blocajului american, permițând exporturile de petrol și eliberarea unor active congelate.
Divergențe majore persistă asupra secvenței concesii și asupra stocului uraniu foarte îmbogățit al Iranului. Washingtonul dorește ca Tehranul să predea materialul și să permită inspecții internaționale, în timp ce Iranul a refuzat transferarea uraniului în străinătate.
Incertitudinea diplomatică survine după pierderile suferite de partidul republican al lui Trump în alegerile de mijloc de mandat din SUA săptămâna trecută, conflictl prelungit și prețurile ridicate la combustibil adăugând presiune politică internă. Pentru guvernele Golfului, prioritatea imediata este prevenirea unei noi escaladări militare în timp ce mențin negocierile în viață.
Ultimele declarații ale lui Trump sugerează că diplomația a câștigat un teren de manevră. Dar cu Netanyahu raportați că insista asupra loviturilor, Iranul refuzând cererile americane cheie și blocajul naval american fiind încă în vigoare, confruntarea rămâne nerezolvată.