Niculescu prezintă 57 de măsuri împotriva violenței contra copiilor, după 20.000 de cazuri înregistrate anul trecut

Premierul României, Luca Niculescu, a prezentat luni, 9 noiembrie 2026, un pachet de 57 de măsuri destinate prevenirii violenței împotriva copiilor și protejării acestora, marcată printr-un sistem de răspuns care cuprinde șapte direcții strategice.

Autoritățile au înregistrat peste 20.000 de cazuri de abuz, neglijare și exploatare în 2025, deși Niculescu a recunoscut că statisticile subestimează realitatea, multe situații neajungând în atenția instituțiilor.

Studiile proiectului „Consolidarea răspunsului la violența împotriva copiilor”, realizat împreună cu parteneri din Polonia, Comisia Europeană și UNICEF, relevă că aproximativ un milion de copii din România au fost expuși la cel puțin o formă de violență de-a lungul vieții. Aceste date includ aproximativ 600.000 de copii care au trecut prin asemenea experiențe doar în ultimul an, subliniind caracterul urgent al intervențiilor.

Lucrând cu parteneri din Polonia, Comisia Europeană și UNICEF, Niculescu a recunoscut că, deși există progres și o legislație adecvată, sistemul de protecție are deficiențe. Unele instituții comunică insuficient, iar reacția survine adesea prea târziu sau pe lângă semnele de pericol ignorate.

Premierul a cerut ca măsurile să nu rămână doar pe hârtie, solicitând colaborarea instituțiilor pentru transformarea recomandărilor în schimbări tangibile în viața de zi cu zi a copiilor și familiilor.

În același context, Niculescu a menționat demersurile Guvernului pentru finalizarea strategiei naționale de prevenire a radicalizării, care vizează combaterea extremismului violent și siguranța copiilor în școli.

Adresându-se direct copiilor prezenți, Niculescu a subliniat responsabilitatea adulților în protejarea lor și le-a transmis că nu trebuie să învețe să trăiască cu violența, ci efortul pentru stoparea acesteia revine societății.

Premierul a transmis un gând de solidaritate poporului polonez și partenerilor din Polonia, prezenți la conferință, în urma tragediei de la Cracovia, în timp ce sublinia că violența împotriva copiilor este o problemă a întregii societăți.

Înainte de a trece la dezbaterea măsurilor, premierul a transmis un mesaj de solidaritate polonezilor și partenerilor din Polonia după tragedia din Cracovia, conform sursei.

Premierul a menționat că nimeni nu poate nega faptul că România a făcut progrese în protecția copilului.

Premierul a recunoscut deficiențele, subliniind că institutiile comunică insuficient, reacția survine adesea prea târziu și semnele de pericol sunt ignorate.

Proiectul finalizat arată ce se poate face concret pentru copiii și familiile vulnerabile, prin foaia de parcurs cu 57 de măsuri.

Premierul a subliniat importanța transpunerii recomandărilor în schimbări vizibile.

Premierul i-a felicitat pe colaboratorii proiectului, incluzând ONG-uri și specialiști.

Niculescu a subliniat nevoia de a asculta copiii care își împărtășesc experiențele traumatice.

Premierul a reiterat că violența este o problemă societală globală.

Guvernul lucrează la strategii naționale și consultare pentru siguranța școlară.

Premierul României, Luca Niculescu, a prezentat luni, 9 noiembrie 2026, la Palatul Victoria, un pachet de măsuri destinate combaterii violenței împotriva copiilor, subliniind că proiectul a fost realizat împreună cu parteneri din Polonia, Comisia Europeană și UNICEF. La începutul discursului, Luca Niculescu a transmis un gând de solidaritate și compasiune poporului polonez și partenerilor din Polonia, prezenți la eveniment, în urma tragediei de la Cracovia. Niculescu a observat că, în ultimele săptămâni, violența în rândul copiilor și adolescenților a fost intens dezbătută în România, dar reacțiile autorităților apar adesea abia după producerea unor tragedii, ceea ce nu ar trebui să fie norma. Conform datelor prezentate de premier, direcțiile de protecție a copilului au înregistrat anul trecut peste 20.000 de cazuri de abuz, neglijare și exploatare. Niculescu a precizat că numărul real al situațiilor este probabil mult mai mare, deoarece multe cazuri nu ajung în atenția autorităților. Premierul a subliniat că în spatele statisticilor se află copii care se confruntă cu situații dificile, care pot suferi acasă sau se tem să meargă la școală, adesea neștiind cui să ceară ajutor sau nemaifiind sigur că vor fi ascultați. Deși a recunoscut că nimeni nu poate nega progresul României în protecția copilului, Niculescu a admit existența problemelor în funcționarea instituțiilor responsabile: comunicarea insuficientă între ele, reacțiile care intervin prea târziu și semnele de pericol care trec neobservate. Proiectul finalizat propune o foaie de parcurs cu șapte direcții strategice și 57 de măsuri, acoperind Prevenirea și identificarea timpurie a violenței, Interventia, Recuperea și reintegrarea victimelor. Premierul a solicitat instituțiilor să transforme recomandările din plan în schimbări tangibile în viața de zi cu zi a copiilor și familiilor, avertizând că un plan nu este suficient dacă rămâne doar pe hârtie. Luca Niculescu i-a felicitat pe colaboratorii proiectului, inclusiv ONG-uri, specialiști, cercetători, organizațiile neguvernamentale, partenerii europeni și copiii și adolescenții care au acceptat să își împărtășească experiențele traumatice. Premierul a subliniat responsabilitatea adulților de a asculta copiii și de a nu-i dezamăgi, mulțumind asistenților sociali, profesorilor și psihologilor. Șeful Guvernului a reiterat că violența împotriva copiilor nu este doar o problemă a instituțiilor de protecție socială, ci una a întregii societăți, implicând părinții, școala, comunitățile, autoritățile și fiecare cetățean. În același context, Niculescu a menționat că Ministerul Educației a început un proces de consultare privind siguranța copiilor în școli, iar Guvernul lucrează la finalizarea strategiei naționale de prevenire a radicalizării care poate conduce la extremismul violent.

Premierul României, Luca Niculescu, a anunțat luni, 9 noiembrie 2026, un pachet de 57 de măsuri destinate combaterii abuzurilor asupra copiilor, în contextul unei creșteri alarmante a cazurilor de violență între minori sau exercitate asupra acestora în România. Anunțul a fost făcut în cadrul conferinței de presă de închidere a proiectului „Consolidarea răspunsului la violența împotriva copiilor prin politici mai bine fundamentate și capacitate instituțională sporită”, un demers implementat împreună cu parteneri din Polonia, Comisia Europeană și UNICEF.

După tragica explozie de la fabrica de artificii de la Cracovia, Polonia, premierul Niculescu a transmis un mesaj de condoleanțe, solidaritate și profundă tristețe către poporul polonez și către partenerii locali prezenți la eveniment. Oficialul a subliniat că autoritățile nu trebuie să aștepte izbucnirea unei tragedii pentru a interveni, aducând în discuție volumul mare de cazuri înregistrate abuz, neglijare și exploatare în anul 2025, deși detalii numerice exacte nu au fost specificate în pasajul provizoriu. Niculescu a remarcat că sistemul de protecție nu funcționează întotdeauna astfel încât să prevină efectele violenței, iar statul nu poate ignora numărul tot mai mare de victime și comportamentul disfuncțional al agresorilor. Premierul a relatat că Direcțiile de Protecție a Copilului au înregistrat peste 20.000 de cazuri de abuz, neglijare și exploatare anul trecut, însă a premisa că multe dintre situații nu ajung în atenția autorităților.

Statistica oficială este depășită de realitate, deoarece peste un milion de copii din România s-au confruntat cu o formă de violență de-a lungul vieții. Potrivit studiilor proiectului, aproximativ 600.000 de copii din România au trecut printr-o asemenea experiență doar în ultimul an. Premierul a descris realitatea microscopică din spatele cifrelor: un copil care se teme să meargă la școală, care suferă acasă sau nu știe cui să ceară ajutor, iar atunci când cere, nu este întotdeauna ascultat. Un element central al pachetului propus de Guvern este reprezentat de șapte direcții strategice, printre care prevenirea, identificarea timpurie, intervenția, recuperarea și reintegrarea victimelor. Deși România a făcut progrese vizibile în materia protecției copilului și deține o legislație și instituții în domeniu, premierul Luca Niculescu a admis că sistemul nu funcționează întotdeauna cum ar fi necesar. Premierul a explicat deficiențele funcționării sistemului prin lipsa comunicării între instituții, intervenții ale autorităților care vin prea târziu sau ignorarea semnelor de pericol trimise de către copii.

Foaia de parcurs elaborată în cadrul proiectului propune 7 direcții strategice și 57 de măsuri, care vizează prevenirea și identificarea timpurie a violenței, intervenția, recuperarea și reintegrarea victimelor. Niculescu a precizat că un plan nu este suficient dacă rămâne pe hârtie, solicitând autorităților și instituțiilor implicate să transforme recomandările în schimbări tangibile pe care copiii și familiile să le simtă în viața de zi cu zi. Guvernul României lucrează la o strategie națională de prevenire a radicalizării care ar putea duce la extremism violent, pentru a crește siguranța copiilor și a proteja elevii de potențiale capcane și influențe negative. Premierul a reiterat că violența împotriva copiilor nu este doar o problemă a instituțiilor de protecție socială, ci una a societății în ansamblu, care implică părinții, școala, comunitățile și autoritățile. Niculescu a amintit de procesul de consultare privind siguranța copiilor în școli, demarat de Ministerul Educației, și de efortul Guvernului de a finaliza strategii naționale eficiente. Încheierea discursului a fost dedicată măsurii succesului real: numărul copiilor pe care reușim să îi protejăm, nu numărul de reuniuni organizate sau decizii adoptate, aducând în prim-plan dorința ca fiecare copil să se simtă mai sigur mâine decât azi.

Peste un milion de copii din România s-au confruntat cu cel puțin o formă de violență de-a lungul vieții, iar aproximativ 600.000 au trecut printr-o asemenea experiență numai în ultimul an, a declarat luni premierul Luca Niculescu. Discursul a fost rostit la conferința de închidere a proiectului „Consolidarea răspunsului la violența împotriva copiilor prin politici mai bine fundamentate și capacitate instituțională sporită”, un demers realizat împreună cu parteneri din Polonia, Comisia Europeană și UNICEF. Cifrele prezentate provin din studiile efectuate în cadrul acestui proiect Jurnalul. Anul trecut, Direcțiile de Protecție a Copilului au înregistrat peste 20.000 de cazuri de abuz, neglijare și exploatare. Premierul a precizat însă că multe situații nu ajung în atenția autorităților și că instituțiile nu ar trebui să aștepte o tragedie pentru a interveni. „În spatele fiecărei cifre se află un copil”, a subliniat Niculescu, atrăgând atenția asupra dimensiunii umane a statisticilor Jurnalul.

Un sistem care nu funcționează întotdeauna Niculescu a recunoscut că România a avansat în protecția copilului și are instituții și legislație în domeniu, dar că sistemul nu merge mereu cum ar trebui. Uneori instituțiile comunică prea puțin între ele, alteori reacția întârzie, iar semnele pe care le dă un copil aflat în pericol pot trece neobservate. Foaia de parcurs elaborată în proiect propune șapte direcții strategice și 57 de măsuri, care vizează prevenirea și identificarea timpurie a violenței, intervenția, recuperarea și reintegrarea victimelor. Premierul a cerut instituțiilor responsabile să lucreze împreună și să transforme recomandările în schimbări vizibile în viața copiilor și a familiilor, pentru ca planul să nu rămână doar pe hârtie.

Siguranța în școli și prevenirea radicalizării Violența împotriva copiilor nu ține doar de protecția socială, ci de întreaga societate: părinți, școală, comunități și autorități. Niculescu a amintit de consultarea privind siguranța copiilor în școli, începută de Ministerul Educației, și de demersurile Guvernului pentru finalizarea unei strategii naționale de prevenire a radicalizării care poate duce la extremism violent. În opinia lui, măsura succesului nu e numărul reuniunilor sau al deciziilor, ci numărul copiilor protejați.

Mesaj pentru copii și solidaritate cu Polonia Adresându-se copiilor prezenți, premierul le-a spus că au dreptul să fie în siguranță, respectați și ascultați și să ceară ajutor atunci când cineva le face rău. Responsabilitatea de a-i proteja le aparține adulților, a adăugat el: copiii nu trebuie să învețe să trăiască cu violența, iar adulții trebuie să facă tot ce pot pentru a o opri. La începutul discursului, Niculescu a transmis un mesaj de solidaritate și compasiune poporului polonez și partenerilor din Polonia, după tragedia din Cracovia.

Un studiu recent realizat de UNICEF și Ministerul Muncii arată că peste 28% dintre copiii din România, aproximativ 1 milion, au fost supuși la cel puțin o formă de violență de-a lungul vieții. Cele mai mari vulnerabilități sunt înregistrate în familiile afectate de probleme de sănătate mintală, dependențe sau violență în cuplu. Studiul, cofigat de date cantitative pe un eșantion de 2.106 persoane și analize calitative, relevă că băieții sunt ușor mai expuși decât fetele, iar incidentele cresc în frecvență odată cu vârsta. Raportul subliniază că 600.000 de copii, echivalentul a peste 16% dintre minori, au fost victime ale violenței (fizice, psihologice, neglijare sau sexuale) în ultimele 12 luni. Detectarea violenței rămâne dificilă, doar 67% dintre copii dezvăluind actele de agresiune părinților sau profesorilor, iar procentul scade în mediul rural. Mărturiile copiilor surprind realități ascunse, precum cazul unui băiat din mediul rural care dezvăluia abuzurile fizice suferite de la mama și mătușă, tatăl său fiind plecat în străinătate. Unii minori interiorizează violența, considerând-o justificată pentru încălcarea normelor. O adolescentă de 14-17 ani din mediul rural a mărturisit că primea „câte o palmă peste cap” când răspundea părinților, comentează sau mințea. Datelor statistice arată o relație complexă între violență și statutul socio-economic: episoadele de violență fizică sunt mai frecvente în familiile cu studii superioare, contrar percepției comune, dar violența psihologică este mult mai prevalenta (32,7% vs 15,2%) în gospodăriile cu probleme de sănătate mintală, dependențe sau violență domestică în cuplu. Copiii cu dizabilități și cei din familii monoparentale raportează, de asemenea, niveluri ridicate de abuz psihologic. Studiul evidențiază faptul că, dincolo de dinamica familială, majoritatea incidentelor de violență împotriva copiilor au loc la școală sau în spațiile publice, punând sub semnul întrebării rolul instituțiilor de învățământ în detectarea și prevenirea acestora. Metodologia a combinat sonde reprezentative naționale cu focus-grupuri și interviuri cu 210 copii și adolescenți vulnerabili, precum și cu 20 de tineri din sistemul de protecție și centrele de detenție, colectând date între iunie și septembrie 2025. Impactul problemelor de sănătate mintală parentală asupra violenței psihologice este semnificativ, atingând 32,7% în familii cu astfel de disfuncționalități, comparativ cu 15,2% în restul populației. Vulnerabilitatea copilului crește exponențial în contexte de violență în cuplu, subliniind interconectarea dintre abuzul domestic și trauma infantilă. Disabilitățile și structura familială monoparentală sau reconstituită constituie factori de risc suplimentari pentru violența psihologică suferită de copii. Schimbarea focalizării de la mediu intern familial la mediul extern, unde şcoala şi spaţiile publice devin principalele scene ale incidentelor, pune la încercare capacitatea instituţiilor de a proteja copilul în afara casei. Bariera tăcerii rămâne dominantă, doar două treimi dintre victime raportând abuzurile figurelor parental sau educaţionale, cu scăderi marcate în zonele rurale. Dizertaţia se sprijină pe un design de cercetare mixtă, asigurând validitatea constatările prin triangularea metodelor cantitative cu perspectivele calitative ale copiilor vulnerabili. Ancheta s-a desfăşurat pe un period de patru luni, capturând experienţele a peste duimă de copii în interacțiune directă cu experţii şi instituţiile de specialitate.

Un studiu realizat de UNICEF și Ministerul Muncii în parteneriat relevă că 28% dintre copiii din România, aproximativ 1 milion, au suferit cel puțin o formă de violență de-a lungul vieții. Datele indică o vulnerabilitate crescută în familiile marcate de probleme de sănătate mintală, dependențe sau violență domestică, cu o expunere ușor mai mare a băieților și o frecvență a incidentelor care crește odată cu vârsta. Raportul sintetizează tipurile de abuz: fizic, psihologic, neglijare și sexual. Numărul victimelor înregistrate în ultimele 12 luni se ridică la 600.000 de copii, echivalentul a peste 16% dintre minors, subliniind gravitatea actualității fenomenului. Detectarea violenței rămâne o provocare majoră, deoarece multe cazuri nu ajung în atenția autorităților. Doar 67% dintre copii au dezvăluit actele de violență părinților sau profesorilor, iar acest procent scade în mediul rural, unde barierele în raportare sunt mai mari.

Mărturiile copiorrilor surprind realități ascunse. Un băiat din mediul rural, de sub 18 ani, a descris situația unui prieten bătut de mama și mătușă, lăsat cu vânătăi, în timp ce tatăl său, șofer TIR, era plecat în străinătate, observând că victima nu părea întotdeauna tristă sau afectată vizibil. Studiul evidențiază internalizarea violenței de către copii, unii văzând aceste acte ca fiind justificate în contextul educației. O adolescentă de 14-17 ani din mediul rural a mărturisit că primi „câte o palmă peste cap” de la părinți când îi răspundea, comenta, îi ignora sau mințea, normalizând sancțiunile fizice în dinamica familială.

Datele statistice arată o relație complexă între statutul socio-economic și violență: episoadele de violență fizică sunt mai frecvente în familiile cu studii superioare, contrar percepției comune. Pe lângă nivelul de educație, violența fizică crește în frecvență odată cu vârsta copiilor. Când vine vorba de violența psihologică, familiile care se confruntă cu probleme de sănătate mintală sau dependențe au cel mai mare impact negativ asupra copiilor. Copiii care trăiesc în gospodării unde există violență fizică între parteneri experimentează violență psihologică într-o proporție de peste două ori mai mare decât ceilalți copii: 32,7% comparativ cu 15,2%. Copiii cu dizabilități și cei care trăiesc în familii monoparentale sau reconstituite raportează, de asemenea, niveluri ridicate de violență psihologică. Dincolo de dinamica familială, majoritatea incidentelor de violență împotriva copiilor au loc la școală sau în spațiile publice, punând sub semnul întrebării rolul instituțiilor de învățământ și al comunității în detectare și prevenție.

Bariera tăcerii persistă: doar 67% dintre copii raportează abuzurile figurelor parentale sau educaționale, cu scăderi marcate în zonele rurale unde accesul la informație și încrederea în sistemele de protecție sunt mai mici. Metodologia studiului a combinat un sondaj reprezentativ național (componentă cantitativă) cu focus-grupuri, interviuri și ateliere (componentă calitativă), asigurând o imagine completă asupra fenomenului. Eșantionul a reunit 2.106 de copii și părinți, 48 de reprezentanți ai instituțiilor, 210 copii vulnerabili la focus-grupuri, șase grupuri tematice despre violența online, 20 de interviuri cu copii din sistemul de protecție și centrele de detenție, plus ateliere cu 70 de copii între 6 și 10 ani. Colectarea datelor s-a desfășurat între iunie și septembrie 2025.

România propune un plan cu 57 de măsuri pentru protejarea copiilor, vizând combaterea violenței până în 2031. Anul trecut, autoritățile au raportat peste 20.000 de cazuri de abuz, neglijare și exploatare, dar mulți minori nu realizează că sunt victime sau nu au cui să ceară ajutor. Campania digitală „Ce zici? Red flag sau nu?” și platforma redflagzone.ro ajută la recunoașterea semnelor de relații abuzive. Consiliul Național al Elevilor solicită mai mulți consilieri școlari, lecții despre consimțământ și siguranță digitală. Ministrul Educației, Valentin-Sorin Costreie, a condamnat încălcarea acordului parental pentru consiliere, subliniind că, în unele cazuri, părinții sunt problema. Planul include suplimentarea consilierilor școlari, introducerea asistenților sociali și revizuirea legilor de intervenție, dezvoltarea programelor de educație parentală și implementarea unei proceduri unice de gestionare a cazurilor. Luni, 9 noiembrie 2026, Premierul Luca Niculescu a participat la conferința de încheiere a proiectului ”Consolidarea răspunsului la violența împotriva copiilor prin politici mai bine fundamentate și capacitate instituțională sporită”.

Niculescu a transmis un mesaj de solidaritate și compasiune poporului polonez și partenerilor prezenți, în urma tragediei din Cracovia.

Evenimentul de la Palatul Victoria a marcat încheierea unui proiect comun cu partenerii din Polonia, Comisia Europeană și UNICEF.

Premierul a calificat proiectul ca fiind unul pentru copii, centrat pe siguranța, încrederea în adulți și dreptul de a crește fără teamă.

Niculescu a criticat tardivitatea răspunsurilor instituționale, afirmând că nu se așteaptă o dramă pentru a interveni în cazul copiilor aflați în pericol.

Datele oficiale indică peste 20.000 de cazuri de abuz, neglijare și exploatare înregistrate de direcțiile de protecție a copilului anul trecut, deși multe situații rămân nerealizate.

Studiile proiectului relevă că peste un milion de copii din România au suferit violență de-a lungul vieții, iar aproximativ 600.000 au trecut prin asemenea experiență doar în ultimul an.

Premierul a subliniat dimensiunea umană a statisticilor, descriind copiii care tem să meargă la școală, suferă acasă sau nu sunt ascultați când cer ajutor, motiv pentru care considera că este necesară o acțiune mai susținută.

Niculescu a recunoscut progresul României în protecția copilului, datorat instituțiilor, legislației și oamenilor dedicați, mulțumind participanților.

Premierul a admis că sistemul nu funcționează întotdeauna cum ar trebui, identificând lipsa de comunicare între instituții, reacțiile tardive și ignorarea semnelor de pericol.

Proiectul finalizat oferă înțelegerea fenomenului și pașii concreți de urmat.

Foaia de parcurs include șapte direcții strategice și 57 de măsuri, de la prevenirea timpurie la intervenție și reintegrare.

Niculescu a insistat ca planul să nu rămână doar pe hârtie.

El a solicitat instituțiilor să colaboreze pentru a transforma recomandările în schimbări palpabile pentru copiii și familiile afectate.

Premierul a felicitat colaboratorii proiectului: instituții, cercetători, ONG-uri, partenerii europeni și, în special, copiii și adolescenții care și-au împărtășit experiențele traumatice, subliniind responsabilitatea adulților de a-i asculta și de a nu-i dezamăgi.

A mulțumit asistenților sociali, profesorilor, psihologilor și altor profesioniști care lucrează zilnic cu copiii aflați în dificultate, recunoscând greutatea muncii și lipsa de recunoaștere suficientă.

Violența împotriva copiilor este prezentată ca o problemă societală care implică părinții, școala, comunitățile, autoritățile și fiecare individ.

Ministerul Educației a inițiat un proces de consultare privind siguranța copiilor în școli, iar Guvernul lucrează la strategia națională de prevenire a radicalizării și extremismului violent.

Niculescu a pus întrebarea esențială: ce putem face pentru ca un copil să se simtă mai sigur mâine decât astăzi?

Măsura succesului ar fi numărul de copii protejați, nu numărul de reuniuni sau decizii adoptate.

Realizarea acestui obiectiv necesită instituții, societate civilă, presă și un efort general de schimbare a mentalităților.

Adresându-se copiilor prezenți, Niculescu le-a reamintit că vorbirea este, în primul rând, despre ei.

El le-a reafirmat dreptul la siguranță, respect, ascultare și cerere de ajutor, subliniind că responsabilitatea protecției aparține adulților, nu copiilor care nu trebuie să învețe să trăiască cu violența.

Premierul a felicitat Ministerul Muncii, ANPDCA, UNICEF România, SGG și partenerii internaționali pentru contribuția la proiect.

Proiectul a adus nu doar cunoștințe, ci și responsabilitatea continuării eforturilor împreună.

Niculescu a asigurat sprijinul Guvernului României pentru pașii următori.

A încheiat discursul cu credința în viitorul bun al României, legat de modul în care îi tratează pe copii.

Un viitor mai bun presupune o grijă sporită pentru copiii țării.