Nicușor Dan avertizează: România riscă ajungerea la FMI dacă pierde încrederea piețelor financiare

Președintele României, Nicușor Dan, a organizat o conferință de presă la Palatul Cotroceni, într-o seară, începând cu ora 19:05. Șeful statului a răspuns întrebărilor jurnaliștilor acreditați, abordând subiecte diverse, de la securitate națională și justiție, la situația politică internă și relațiile internaționale.

Referitor la numirea procurorilor-șefi propuși de PSD, Nicușor Dan a declarat că procedura a urmat legea și nu este un act politic al PSD. El consideră că alegerea este una bună și menționează că, deși au trecut deja șase luni, va aștepta rapoartele de activitate pentru a evalua dinamizarea activității parchetelor. Președintele a reconfirmat că se bazează pe informațiile conform cărora șefii de parchet lucrează la un raport care va fi publicat în cursul anului. El a exprimat o percepție intuitivă favorabilă, observând o dinamizare în activitatea justiției.

La întrebările privind colaborarea cu Bulgaria dincolo de centrul de securitate, Nicușor Dan a afirmat că nu va comenta situația politică internă a vecinului nordic, întâlnindu-se cu premierul Radev la nivelul Consiliului European. El a subliniat colaborarea activă în operațiunea de deminare și la hub-ul de securitate de la Marea Neagră (Constanța/Varna), precum și sprijinul de 50 de milioane oferit de Comisia Europeană.

Acuzând că îl etichetează drept „răul cel mic”, președintele a replicat că este aceeași persoană votată de români și că, ținând cont de contextul politic rezultat din alegerile parlamentare, a luat cele mai bune decizii din perspectiva sa. Nicușor Dan a explicat că principalele obiectivepromise sunt păstrarea orientării pro-occidentale și a stabilității financiare a țării. El justifică alegerile luate prin necesitatea evitării unor pericole majore pentru economia și poziția internațională a României.

În ceea ce privește desecretizarea dosarelor securistice, Nicușor Dan a subliniat susținerea sa pentru cunoașterea istoriei recente, motivând această poziție prin nevoia de a contrabalansa tendințele de glorificare a trecutului în anumite segmente ale societății românești.

Despre dosarul DIICOT privind azilele conduse de Pașca, președintele a precizat că acesta nu este finalizat, investigațiile continuând pentru mai multe persoane. Referitor la prescripție și deciziile CJUE, el a atribuit responsabilitatea Parlamentului, care nu a intervenit în termenele legale pentru a clarifica legislația neclară. El a admis că este imposibil ca unele dosare vechi de 10-15 ani să mai fie salvate, contextul juridic complex fiind determinat de lacunele legislative inițiale și de interpretările Curții Constituționale și a CJUE. Avocatul General al României, Cristina Chiriac, nu a cerut redeschiderea pe cale extraordinară a marilor dosare de corupție din motive de oportunitate, estimând că șansele de succes sunt mici pentru dosare vechi de 12-15 ani.

În legătură cu protestele din Capitală, Nicușor Dan a amintit că, fiind primar general, a avizat mii de astfel de evenimente. El a declarat că autoritățile tind să aibă dreptate când există discrepanțe între cererea de organizare și mobilmobilizarea reală, subliniind importanța dialogului. Raportul privind anularea alegerilor va include detalii despre nereguli financiare (dosarul candidatului care a anunțat zero cheltuieli), influența rusă semnalată de procurorul general și un tablou mai amplu de război hibrid dus de Rusia contra UE și României.

Referitor la reacțiile față de sancționarea magistraților de către IJ și CSM, președintele a indicat o criză politică prelungită (decembrie 2025 - februarie 2026) care a absorbit energie și a împiedicat acțiuni administrative. El este gata să reia dialogul cu magistrații. Nicușor Dan și-a exprimat critici frecvente la adresa Inspecției Judiciare și a observat că, în condițiile în care doar 25% din români au încredere în justiție, inexistența unor dosare concrete de abuzuri sistematice ale IJ sugerează probleme structurale.

El a solicitat celor care se plâng de abuzuri (precum Laurențiu Beșu sau Sorina Marinaș) să prezinte extrase din plângerile lor la CSM pentru a deschide o dezbatere bazată pe fapte, nu pe declarații publice.

Despre cină cu mitropolitul Banatului, Mihail Pipi (Pahonțu), președintele a specificat că a fost o masă cu 15 persoane, incluzând fețe bisericești, politicieni locali și membri ai administrației prezidențiale, respingând etichetarea discuțiilor de la masă ca nefiind relevante. El a respins caracterul de serviciu secret pentru funcționarii menționați în contextul întâlnirii private cu ambasadorul SUA, Margot Wallstrom (aici, contextul fiind despre participanții la masa organizată de Economist și o fundație română), afirmând că interacțiunile sociale sunt normale.

În ceea ce privește relația cu SUA, Nicușor Dan a declarat că succesul administrației nu se măsoară în viteza vizitelor, ci în realizarea obiectivelor de securitate. România și-a consolidat poziția alături de partenerii europeni. El a justificat refuzul desecretizării totale a contractelor de lobby invocând confidențialitatea legală a părților impuse de legislațiile lor proprii, susținând că doar enunțarea generică este suficientă. Cu privire la contractul de lobby cu Paolo Zampolli, președintele a respins necesitatea publicității absolute a acestuia, reamintind constrângerile legale de confidențialitate dintre părți.

Despre prezența forțelor americane, Nicușor Dan a menționat un proces de evaluare în curs, finalizat de Mark Colby și ajuns la Pete Hegseth. El a subliniat importanța strategiei americane de proiecție a forței, având în vedere potențialul bazei de la Kogălniceanu.

În perspectiva a 20 de ani de la aderarea la UE, președintele a identificat drept prioritate negocierea unui buget european echitabil și protejarea intereselor României în alianțe precum cele șapte state prietene, coordonate cu Italia. El a subliniat caracterul unei false dileme între SUA și UE, reiterând că relația transatlantică este vitală. România ar fi fruntaș în programele UE de apărare, iar coaliția formată cu Italia a permis alinierea a șapte state asupra bugetului viitor.

Președintele a afirmat că nu a dat mandat pentru negocieri cu AUR prin Adrian Veștea, deși acesta ar fi avut indicii de majoritate. El consideră improbabilă o coaliție cu AUR și respinge ideea că PNL și USR ar fi putut guverna doar cu sprijinul său în absența PSD. El a fost descris ca fiind pregătit să dizolve Parlamentul după eșecul lui Mureșan, motiv care a dus la nominalizarea lui Luca Niculescu, care a obținut însă majoritatea. Președintele a susținut că alegerile anticipate sunt o soluție dezastruoasă. Legat de declarațiile de avere ale lui Pahonțu, Nicușor Dan a tras responsabilitatea de aștepta răspunsul direct al politicianului, refuzând să facă speculații fără dovezi clare.

Referitor la colaborarea PSD-AUR, președintele a menționat dificultatea de a influența dinamica parlamentară, notând că majoritatea PSD-PLUS-PSD era masivă. El a respins ideea că ar fi fost arbitru, sugerând că alegerile anticipate nu ar fi fost soluție. El a subliniat dinamizarea activității magistraților, menționând anchetarea a doi magistrați importanți ca un progres împotriva corupției, într-un context în care majoritatea românilor (85%) cred că țaramerge greșit. Nicușor Dan nu a oferit un calendar pentru raportul privind anularea alegerilor, afirmând că prioritatea actuală a fost rezolvarea crizei politice. Cu toate acestea, el a recunoscut că activitatea de analizare a neregulilor revine printre preocupările sale principale.

El a definit „listele negre” ca o reacție justificată la declarațiile unor persoane care atacă instituțiile. A subliniat că, după cinci luni de criză, formarea guvernului Niculescu cu sprijinul PSD a fost indispensabilă pentru stabilitate. Referitor la Germania, președintele nu a dorit să facă publice detaliile unei eventuale cereri de implicare a cancelarului Olaf Scholz, menționând însă extinderea parteneriatelor de apărare cu țările europene importante. Despre Călin Georgescu, Nicușor Dan a spus că există informații care vor fi incluse în raportul privind anularea alegerilor, reamintind că aceasta a fost o prioritate de când s-a implicat în criza politică.

El a manifestat încredere în adoptarea bugetului până la finalul anului 2026. Președintele a menționat că relația cu SUA nu a fost afectată de alegerile de mijloc de mandat (midterms), reafirmând necesitatea accentului pe parteneriatul bilateral și prezentarea avantajelor pentru ambii parteneri. Deși au existat discuții tehnice, președintele nu a amestecat subiectul programului Visa-Free cu cel al prezenței trupelor americane, considerând aspectul militar prioritar pentru securitatea României.

El a clarificat că nu a impus guvernului Niculescu scăderea TVA-ului, reamintind că, în momentul nominalizării lui Ilie Bolojan, s-a angajat să oprească creșterea TVA-ului, care totuși a avut loc din cauza presiunilor pieței financiare. El a menționat că condiția principală pentru el a fost nonparticiparea AUR la executiv. Nicușor Dan a explicat că creșterea prețurilor și a dobânzilor nu este sub controlul României. În ceea ce privește reducerea cheltuielilor, el a menționat posibile optimizări, inclusiv în domeniul colectării, unde se consideră că sunt zone de îmbunătățire.

Despre reforma administrației publice, președintele a indicat necesitatea comasării comunelor mici și nefuncționale, dar a recunoscut că poate fi dificil să se implementeze înainte de alegerile locale viitoare. El a menționat că diviziunea administrativă actuală este încă legată de modelul economic din 1968. El a menționat că populația a atins un nivel de suportabilitate în fața marilor creșteri de taxe, inclusiv TVA, accize la tutun sau jocuri de noroc, sugérant deschiderea unei discuții asupra măsurilor fiscale.

Referitor la declarațiile dure ale liderului AfD despre românii care lucrează în Germania, președintele a menționat că diplomația a intervenit și a etichetat generalizarea ca fiind „nefericită”. Nu s-a concretizat dacă a existat o reacție publică majoră. Nicușor Dan și-a menținut susținerea pentru Conferința Păcii de la München și pentru protejarea relației transatlantice, considerând că securitatea Europei depinde esențial de SUA. A negat că Ilie Bolojan l-a rugat să discute cu Sorin Grindeanu, menționând însă numeroase discuții de mediere pentru prelungirea vieții coaliției.

Despre dezvăluirile WSJ privind ambasadoarea Margot Wallstrom, președintele a minimizat incidentul, subliniind că o glumă făcută la o cină este diferită de un vot de cenzură inițiat de 200 de parlamentari. El a explicat contextul întâlnirii cu Vlad Vlădică la un eveniment The Economist, specificând că a participat și el ca orator, iar masa organizată ulterior a fost o acțiune a ambasadei SUA, fiind normală prezența unor oameni de afaceri români și a unor figuri relevante. Președintele a respins nemulțumirile legate de întâlnirile private, definindu-le ca simple mesaje sociale și comunicative, neavând o conotație politică imediată.

Despre fabricarea dronelor în România, Nicușor Dan a recunoscut existența unor discuții tehnice, subliniind dificultatea de a achiziționa tehnologii care să nu fie învechite în doar 4-6 luni, comparativ cu cumpărăturile tradiționale de echipamente militare cu o durată de viață de 20-40 de ani. El a declarat că extinderea consultanței de lobby în SUA este de dorit, cu acordul CSAT, pentru a facilita accesul autorităților românești către decidenții americani.

În răspuns la întrebarea despre AUR și cursul euro, președintele a remarcat că cursul de schimb este influențat de mai mulți factori globali (rata dobânzilor) și interni (nivelul de împrumut al României), nu doar de prezența sau absența AUR la guvernare. Nicușor Dan a respins ideea că președinția se măsoară în sentimente personale față de PSD, subliniind că deciziile trebuie să fie fundamentate pe stabilitate și interes național.

El a așteaptă formarea unei majorități parlamentare pentru a asigura numirea șefilor serviciilor secrete, afirmând că în prezent există deja majoritatea necesară.

Președintele a explicat sărăcia prin prisma pierderii puterii de cumpărare, subliniind că cei săraci au devenit mai săraci și că contrastele sociale (luxul cetățenilor de rând în fața oficialilor) alimentează nemulțumirile. El a menționat că sărăcia nu înseamnă doar lipsa, ci și imposibilitatea de a acoperi nevoile de bază, și a subliniat importanța prioritizării combaterea corupției majore și a evaziunii fiscale, spre deosebire de aspectele superficiale.

În final, Nicușor Dan a reafirmat dreptul democratic al AUR de a-și promova ideile, dar a subliniat că prezența sa la guvernare constituie un risc pentru economie și speră ca cetățenii să aleagă mai înțelept în 2028.

Președintele României, Nicușor Dan, a inclus în conferința sa de presă și aspecte legate de relația cu diplomații americani controversați, precum Paolo Zampolli, fostul emisar special al lui Trump, asociat de presă cu scandalul Jeffrey Epstein. Zampolli l-a prezentat pe Nicușor Dan ambasadorului SUA la ONU, Marco Rubio, într-un mesaj public pe Facebook, afirmând: „Am avut plăcerea de a-l prezenta pe dragul meu prieten Nicușor Dan secretarului nostru de stat, Marco Rubio. Fantastic!”. La întrebarea jurnaliștilor privind sentimentele sale la adresa lui Zampolli, președintele a răspuns ironic: „Am zâmbit”..

Față de intrebările privind lipsa unei vizite la Washington sau a unor invitații de la liderii americani, Nicușor Dan a replicat că „succesul sau insuccesul în materie de politică externă al unei administrații nu se măsoară în viteza unei vizite într-un loc sau altul din lumea asta”. El a subliniat că succesul real este realizarea obiectivelor de securitate și politică externă, afirmând că România a consolidat foarte mult relația cu SUA și cu partenerii europeni într-un context de securitate dificil. Președintele a explicat că nu există nicio neputință politică sau diplomatică din partea sa, ci dimpotrivă, România și-a consolidat poziția. El a menționat că succesul relației transatlantice nu se măsoară în ritmul vizitelor, ci în realizarea concretă a obiectivelor de securitate și politică externă, România aflându-se într-un „parcurs care era deja bun și s-a consolidat foarte mult”.

Referitor la contestarea lipsa de transparență a contractului de lobby pentru relația cu Statele Unite, Nicușor Dan a argumentat că „e un contract între 2 părți, fiecare supusă unei alte legislații și cu constrângerile sale de confidențialitate”. El a adăugat că anumite obiective strategice ale României în raport cu partenerul american „nu e logic să fie foarte publice, ci doar enunțate generic”. Totuși, președintele a clarificat că elementele esențiale, precum prețul și durata contractului, rămân publice. La solicitarea de a fi contactat de Paolo Zampolli sau de a fi fost la conferința de presă unde acesta l-a prezentat lui Marco Rubio, Nicușor Dan a răspuns ironizând: „Am zâmbit”. Nicușor Dan a evidențiat că relația de la vârful politicii externe SUA, cu Donald Trump, se bazează pe stabilizarea obiectivelor de securitate, nu doar pe gesturi simbolice rapide. Paolo Zampolli, fost magnat al modei și actual emisar special al SUA, rămâne o figură polară, asociată în mass-media cu scandalul Epstein-Maxwell și cu rețeaua de abuzuri a lui Michel Adam Lisowski.

Președintele României, Nicușor Dan, a susținut marți, 10 noiembrie, o conferință de presă la Palatul Cotroceni, de la ora 19:00, cu ocazia primei reuniuni publice după formarea Guvernului Luca Niculescu și la trei săptămâni de la învestirea acestuia.

Răspunzând unei întrebări dacă majoritatea l-a votat considerându-l „răul cel mic”, președintele a declarat: „O lectură foarte inspirată. Am încercat să explic... că eu sunt aceeași persoană pe care oamenii au votat-o și că față de contextul politic pe care românii l-au dat... am luat cele mai bune decizii, evident, din perspectiva mea”. El și-a enumerat obiectivele promise: „vă păstra direcția pro-occidentală a României și că vă păstra stabilitatea financiară”.

Președintele a abordat situația de securitate în Marea Neagră, spunând că va respecta partenerul bulgar și că nu va comenta politica internă a vecinului nordic. El a menționat că va întâlni președinta Bulgariei, Radeva, în decembrie, și la nivel european, și a subliniat colaborarea activă între România, Bulgaria și Turcia în operațiunea de deminare din Marea Neagră, extinsă recent la protecția infrastructurii critice.

Referitor la dosarul DIICOT-Pașca privind azilele, Nicușor Dan a precizat că acesta nu este finalizat, cu acuzații formulate împotriva unui număr de persoane și investigații continue. El a atribuit problemele de prescripție „păcatului originar” de la Parlament, care nu a modificat codul penal neclar într-o perioadă de 45 de zile după o decizie a Curții Constituționale, menționând că dezbaterea este acum teoretică, dosarele fiind la distanță de 10 ani.

Nicușor Dan a explicat că PNL și USR nu au suficient suport parlamentar pentru a forma o majoritate singure. „30% e mai mic decât 50%”, a argumentat președintele, subliniind că niciun președinte într-o democrație nu poate suplini diferența dintre o minoritate și o majoritate parlamentară. El a etichetat drept „complet fals” ideea că PNL și USR ar fi putut guverna fără PSD doar prin susținerea sa.

Președintele a explicat de ce a exclus AUR de la guvernare, afirmând că formiunea lui George Simion este percepută de piețele financiare și agențiile de rating drept populistă. „Am simpatie și pentru că am fost în situația de a critica statul, am fost în situația de a participa la proteste, cred că la câteva sute, de a da statul în judecată”, a declarat Nicușor Dan, explicând că înțelege revoltarea, dar guvernarea cere predictibilitate.

El a explicat că un partid care pretinde guvernarea trebuie să inspire încredere, predictibilitate și o direcție clară. AUR, în viziunea sa, nu oferă aceste garantii. „AUR la guvernare ar fi însemnat într-o săptămână retrogradarea ratingului de țară. Acum, nu trebuie să demonstrez nici eu, nici alții că AUR este un partid populist”, a spus președintele.

Președintele a detaliat deficitul bugetar al României pentru 2026, estimând venituri la 730 de miliarde de lei și cheltuieli la 860 de miliarde de lei, ceea ce generează un deficit de aproximativ 150 de miliarde de lei. El a folosit comparații pentru a ilustra greutatea sumei: deficitul este echivalent cu întregul program PNRR pe cinci ani, cu 2.500 de kilometri de autostradă construiți de la zero sau cu 45 de spitale regionale.

Nicușor Dan a avertizat că pierderea încrederii piețelor financiare este un proces îndelungat, cu o medie de recuperare de 6-7 ani, similar cu situatia României care a recuperat încrederea investitorilor după criza din 2008 abia în 2014. Creșterea ratelor dobânzilor de împrumut ale statului se transferă către populație și companii, afectând consumul, investițiile și locurile de muncă.

Președintele a explicat mecanismul care ar duce la necesitatea intervenției Fondului Monetar Internațional. Dacă agențiile de rating retrogradează evaluarea financiară a României, fondurile de investiții și de pensii sunt obligate să se retragă, ceea ce duce la împrumuturi la costuri mai mari. În lipsa unui număr suficient de creditori, România ar fi forțată să ceară ajutorul FMI, care „vine cu ajustări drastice”.

El a reafirmat necesitatea păstrării traiectoriei fiscale asumate față de piețe, notând că orice abatere pune în pericol rambursarea datoriilor. Dintre cele 150 de miliarde de lei deficitare, 60 de miliarde reprezintă doar dobânzile datoriei publice existente, bani care nu pot fi direcționați către investiții esențiale.

Șeful statului a enumerat motivele pentru care prezența AUR la guvernare este critică din punct de vedere al securității și integrării internaționale. El a punctat votul partidului împotriva prezenței trupelor americane în România, împotriva legii de doborâre a dronelor, și susținerea lui Călin Georgescu, care a numit decesul de la Baza Kogălniceanu o „rușine diplomatică” sau a afirmat că baza servește pentru a ataca Rusia. De asemenea, AUR este accusat de declarații anti-occidentale, izolționism și incapacitatea de a integra România în lanțurile de producție.

În plan european, Nicușor Dan a subliniat contradicțiile pe care le creează AUR, etichetând conducerea de la Bruxelles drept „degenerată” și invocând un tezaur „sovietic”. Mai mult, AUR s-a opus procesului de aderare a Moldovei la UE, descriind-o drept o dictatură susținută de Comisia Europeană, ceea ce pusă în dificultate angajamentele României față de parteneri.

Cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, președintele a menționat că raportul privind circumstanțele desecretizării nu este încă finalizat, așteptându-se informații din străinătate. El a reamintit că CCR a hotărât anularea pe 6 decembrie 2024 după descifrarea unor documente ale serviciilor de securitate, care evidențiiază interferențe externe, campanii coordonate de influență și nereguli de finanțare.

Conferința de presă de marți 10 noiembrie este prima sesiune organizată de Nicușor Dan după învestirea Guvernului Luca Niculescu, pe 20 octombrie, care a obținut sprijinul unei majoritare parlamentare (280 voturi „pentru” și 58 „împotrivă”). Aceasta marchează încheierea unei perioade complexe de criză politică care a început cu demiterea Guvernului Ilie Bolojan pe 5 mai, printr-o moțiune de cenzură susținută de PSD și AUR.

Președintele României, Nicușor Dan, a susținut, marți, 10 noiembrie, o conferință de presă la Palatul Cotroceni, la ora 19:00, primul eveniment public de acest tip după învestirea Guvernului Luca Niculescu. Șeful statului a abordat situația financiară a României, a justificat excluderea AUR de la guvernare și a adăugat comentarii despre ostentațiile publice și lupta împotriva evaziunii fiscale.

La Conferința de presă, Nicușor Dan a revenit asupra situației financiare, prezentând pentru 2026 un deficit de 150 de miliarde de lei, rezultând din venituri estimate la 640-730 miliarde de lei și cheltuieli de 860 miliarde. El a avertizat că 60 miliarde din acest deficit reprezintă doar dobânzile datoriei publice, bani care nu mai pot fi direcționați către investiții. Președintele a explicat riscul de a ajunge la FMI în cazul în care piețele financiare își pierd încrederea din cauza unei retrogradări a ratingului suveran, proces care, conform estimărilor sale, ar dura 6-7 ani să fie revăzut.

Președintele Nicușor Dan a reiterat motivarea excluderii formațiunii AUR de la guvernare, afirmând că prezența acestui partid populist în executiv ar provoca, în cel mult o săptămână, retrogradarea ratingului de țară și scăderea încrederii investitorilor. El a subliniat că, în ciuda simpatiei sale pentru contestatarii statului, guvernarea necesită predictibilitate pentru a atrage fonduri și a evita creșterea costurilor cu datoria publică.

În alte subiecte ridicate în timpul conferinței de presă, Nicușor Dan a comentat ostentațiile sociale, menționând țintele luxoase purtate la botezul fiului președintelui CJ Timiș, Alfred Simonis. Președintele a declarat că nu a descoperit bolizii de lux sau blănurile acum două săptămâni, dar apreciază că „este acest contrast când este etalat de oameni care ocupă funcții publice”. El a calificat acest fenomen ca fiind unul dintre motivele principale ale nemulțumirii românilor și a precizat că, deși nu afirmă că instituțiile „zbârnâie” în acest moment, există disproporții vizibile între veniturile publice și cheltuielile ostentative.

Președintele României, Nicușor Dan, a susținut marți, 10 noiembrie, o conferință de presă „maraton” la Palatul Cotroceni, la ora 19:00, urmată de un episod tensionat în care a refuzat să mai primească jurnalistul Ovidiu Vanghele, după ce acesta l-a adresat injurii în cadrul întrebării privind procuroarea-generală Cristina Chiriac.

Nicușor Dan a avertizat că intrarea AUR la guvernare ar duce rapid la pierderea încrederii piețelor financiare și la o retrogradare a ratingului României într-o săptămână. Președintele a explicat mecanismul: o retrogradare ar obliga fondurile de pensii și investiții să se retragă, ceea ce ar forța statul să împrumute bani la costuri mai mari, culminând cu necesitatea apelului la Fondul Monetar Internațional (FMI), care vine cu „condiții drastice de ajustare financiară”. El a subliniat că procesul de pierdere a încrederii este îndelungat, dar cel de recuperare durează 6-7 ani, precum în cazul României după 2008. Șeful statului a respins ideea că PNL și USR ar fi putut guverna singure cu sprijinul său, argumentând matematic: „30% e mai mic de 50% și niciun președinte nu poate suplini diferența”. El a descris scenariul de a permite PSD și AUR să guverneze până la eșec, ca o opțiune de a „arunca în aer țara” și a refuzat varianta alegerilor anticipate, considerând-o o soluție dezastruoasă pentru economie și un posibil motor de downgradare rapidă. Nicușor Dan și-a justificat deciziile prin necesitatea păstrării traiectoriei pro-occidentale și a stabilității financiare, declarând: „Sunt aceeași persoană pe care oamenii au votat-o!”. Președintele a detaliat deficitul bugetar estimat pentru 2026 la 150 de miliarde de lei (din venituri de 640-730 miliarde și cheltuieli de 860 de miliarde). Din această sumă, 60 de miliarde reprezintă doar dobânzile datoriei publice existente. El a ilustrat greutatea deficitului prin comparații: echivalentul întregului program PNRR pe cinci ani, a 2.500 de kilometri de autostradă construiți de la zero sau a 45 de spitale regionale. Nicușor Dan a respins ideea că PNL și USR ar fi putut guverna fără PSD doar cu sprijinul președintelui, subliniind că suma de 30% a partidelor nu constituie majoritatea parlamentară necesară de 50%. Președintele a menționat că România și-a respectat angajamentele financiare, demonstrând încrederea piețelor, așa cum a dovedit o emisiune de obligațiuni recentă desfășurată cu succes. Bugetul pentru 2026 prezintă un deficit de 150 de miliarde de lei, echivalând cu întregul program PNRR pe cinci ani (2.500 km de autostradă sau 45 de spitale regionale). Președintele a subliniat obligativitatea menținerii traiectoriei fiscale asumate față de piețe. Un downgrade ar obliga fondurile de pensii și investiții să se retragă, forțând România să se împrumute de la alți creditori, mai scump. Creșterea ratelor de împrumut ale statului se transferă către populație și firme, punând sub presiune afacerile la limită și putând duce la închideri de firmă și șomaj. Toate cele trei agenții de rating indică faptul că accesul AUR la putere este un motiv de scădere a ratingului. AUR este descris ca un partid a cărui „carte de vizită” este scandalul, previzibil generator de conflicte instituționale la putere. Partidul este criticat pentru promisiunile populiste („case cu 35.000 de euro”) și pentru scandalul derivat din preluarea datelor românilor din buletine sub pretextul marketingului. În securitate, încrederea este crucială pentru integrarea în lanțurile de producție și cooperare. Poziția AUR față de SUA și NATO este contradictorie pentru parteneri: votarea împotriva prezenței trupelor americane, împotriva legii de doborâre a dronelor și susținerea lui Călin Georgescu, care a etichetat Baza Kogălniceanu ca servind atacului asupra Rusiei. AUR etichetează conducerea UE drept „dictatură” (impusă de Ursula von der Leyen și Emmanuel Macron) și a contestat simbolic suveranitatea unui stat european (incidentul cu tortul cu Groenlanda). Prezența AUR la guvernare ridică întrebări legitime la partenerii externi privind respectarea angajamentelor României. Analizând scenario-ul de instabilitate (guvern demis, campanie electorală, polarizare, partid cu 40% în sondaje care s-a certat cu toată lumea, împrumuturi de 150 miliarde lei), agențiile de rating ar recomanda evitarea investiției. AUR are dreptul democratic de a-și promova ideile, dar prezența sa la guvernare este un pericol pentru economie și securitate.

La întrebarea despre premierul Ilie Bolojan, care a reușit să scadă deficitul, Nicușor Dan a refuzat să emită o judecată de valoare pentru a-și menține rolul de mediator, declarând: „Nu vreau să intru în dezbatere dacă a fost bun sau nu a fost bun”. Referitor la numirea procurorilor-șefi propuși de PSD, președintele a confirmat că procedura a urmat legea și nu este un act politic. El consideră că alegerea este bună și observă „intuitiv” o dinamizare a activității Parchetelor, așteptând rapoartele de activitate care vor fi publicate în cursul anului. Nicușor Dan a reiterat că deciziile sale, inclusiv menținerea AUR în afara executivului, sunt motivate de nevoia de predictibilitate a piețelor financiare. El a apreciat că, în ciuda simpatiei pentru protestatari, un partid la guvernare trebuie să inspire încredere, lucru pe care îl asociază cu lipsa AUR și cu pozițiile sale populiste și anti-occidentale. Nicușor Dan a exprimat recunoștință față de votanții PNL și USR și ai săi, menționând că votul lor a fost decisiv pentru turul doi și pentru poziția sa actuală. Poziția PNL și USR este că cele mai bune opțiuni ar fi PNL-USR la guvernare și că PSD este nociv, având un istoric de protecție a clienței. Argumentul conform căruia președintele ar fi putut susține PNL-USR la guvernare este respins de președinte ca „complet fals”, reiterând limita matematică a scorului de 30%. Președintele a explicat că nu poate împiedica reprezentanții partidului din Parlament să acționeze cum doresc, inclusiv votând o moțiune de cenzură. Scenariul de a introduce PSD și AUR la guvernare pentru a eșua și a readuce la putere PNL-USR este descris de Nicușor Dan ca o opțiune de a „arunca în aer țara”, respingându-l categoric. Alegerile anticipate sunt respinse din cauza impactului negativ pe care l-ar avea asupra economiei românești și a posibila downgradare rapidă a ratingului. Un președinte minoritar are două opțiuni: formarea unei coaliții sau opoziția, dar nu poate fi acuzat pentru faptul că 30 este mai mic de 50. Nicușor Dan a menționat că a avut dialoguri cu PSD la solicitarea partenerilor din coaliția PNL-USR, pentru a medierea criza politică. Procedura de numire a procurorilor-șefi a fost legală, alegerea fiind considerată bună, cu așteptarea rapoartelor de activitate. Președintele a respins ideea că este „răul cel mic” liberat de angajamente, reafirmând că a luat cele mai bune decizii pentru păstrarea traiectoriei pro-occidentale și a stabilității financiare. Ilie Bolojan a solicitat președintelui să medierze cu PSD, dar Nicușor Dan a menționat numeroase discuții cu toate părțile coaliției. Nicușor Dan a subliniat dificultatea de a influența activitatea Parlamentului, unde 30% este insuficient. Formarea Guvernului Niculescu a fost posibilă peste cinci luni de criză, cu puține condiții puse de președinte. Nu a pus condiția reducerii TVA-ului Guvernului Niculescu; singura condiție a fost excluderea AUR de la guvernare. Cu guvernul Bolojan, a obținut angajamentul că TVA nu va crește. Nicușor Dan nu evaluează activitatea fostului prim-ministru Ilie Bolojan pentru a nu-și compromite rolul de mediator. Despre declarația neașteptată a Laurei Codruța Kovesi, Nicușor Dan se referă simplu. Soția președintelui se ocupă de facturi; Nicușor Dan nu s-a căsătorit oficial, dar acceptă denumirea în limbaj curent. Nicușor Dan recunoaște că nu și-a plătit impozitul pe terenul din Predeal, fiind o sarcină nerezolvată.

Președintele a menționat că raportul privind anularea alegerilor din decembrie 2024 va include un tablou amplu: neregulile financiare evidente ale candidatului care a anunțat zero cheltuieli, informațiile privind influența rusă (procurorul general prezentând fapte cu un an în urmă) și contextul războiului hibrid dus de Federația Rusă contra României și UE. Despre Călin Georgescu, președintele a confirmat că în raport vor fi incluse „informații interesante despre parcursul domniei sale” care nu sunt momentan în spațiul public. Nicușor Dan a respins ideea că SPP este un serviciu secret, definindu-l ca un serviciu de pază, și a considerat irelevant detaliul privind prezența lui Călin Georgescu (alias Pahonțu) la o masă cu 15 persoane. El a precisat că numirile la SRI și SIE vor sosi când va exista o majoritate parlamentară susținătoare, care nu există momentan. Colaborarea în zona de securitate a Mării Negre include România, Bulgaria, Turcia și Comisia Europeană (care oferă 50 de miliarde de euro pentru un hub de securitate). Nicușor Dan a reiterat susținerea sa pentru desecretizarea arhivelor Securității și pentru cunoașterea istoriei recente. Raportul privind anularea alegerilor va include analiza neregulilor financiare, a influenței ruse și a războiului hibrid. Președintele a menționat că primăria a avizat vreo 5.000 de proteste, fiind corectă respingerea manifestărilor cu discrepanțe între cerere și realitate. Elementele raportului despre anularea alegerilor includ: neregulile financiare evidente ale candidatului cu zero cheltuieli, informațiile privind influența rusă prezentate de procurorul general și tabloul general al războiului hibrid dus de Federația Rusă. Criza politică (decembrie 2025 - februarie 2026) a absorbit energia instituțiilor, împiedicând acțiuni administrative suplimentare, inclusiv dialogul cu magistrații sancționați. Președintele a criticat inexistenta unor dosare concrete de abuzuri sistematice ale Inspecției Judiciare, sugerând probleme structurale într-un context în care doar 25% din români au încredere în justiție. Magistrații sancționați ar trebui să prezinte extrase din deciziile Inspecției și din plângerile la CSM pentru a debata, în lipsa cărora Nicușor Dan consideră inutilă dezbaterea publică. Cina cu Mitropolitul Banatului, Mihail Pipi, a fost o masă privată cu 15 persoane, iar prezența politicianului Călin Georgescu (alias Pahonțu) a fost considerată irelevantă. Anchetarea a doi magistrați importanți pentru corupție este considerată un pas înainte. Publicarea raportului despre anularea alegerilor nu are un calendar publicat. Nicușor Dan a definit „listele negre” din justiție ca o reacție la declarațiile publice dure ale unor oameni care atacă instituțiile. În raportul despre alegeri vor fi incluse informații interesante și nepublicate despre Călin Georgescu. Numirile la SRI și SIE vor avea loc odată cu formarea majorității parlamentare.

În ceea ce privește relația cu SUA, președintele a afirmat că succesul se măsoară în atingerea obiectivelor de securitate, nu în viteza vizitelor. El a justificat confidențialitatea contractului de lobby cu Paolo Zampolli prin constrângerile legale de confidențialitate ale ambelor părți și prin caracterul strategic al unor obiective. Nicușor Dan a minimizat incidentul de la Grecia, interpretat de presă ca o glumă a ambasadoarei SUA privind căderea Guvernului Bolojan, considerând că de la o glumă la o moțiune de cenzură este o cale lungă. El a explicat că întâlnirea consilierului de stat Florin-Lazăr Vlădică cu ambasadoarea și alți actori politici s-a desfășurat la o recepție organizată de o fundație, iar Vlădică s-a deplasat la restaurant pe persoană fizică. Președintele a dezvăluit că s-a mutat din octombrie într-o locuință de protocol, refuzând să precizeze locația din motive de securitate. La finalul conferinței, Nicușor Dan a aplicat o măsură restrictivă față de jurnalistul Ovidiu Vanghele, interzicându-i participarea la viitoarele conferințe de presă pentru mandatul actual, după ce acesta l-a adresat injurii referitoare la votul procuroarei-generale Cristina Chiriac împotriva sesizării Inspecției Judiciare pentru presupuse abuzuri. Succesul relației cu SUA nu se măsoară în vizite rapide, ci în atingerea obiectivelor de securitate; relația s-a consolidat semnificativ. Contractul de lobby este confidențial conform legislației părților, iar anumite obiective strategice nu sunt publice. Nu există o dilemă între UE și SUA; relația transatlantică este vitală pentru România și Europa. România extinde parteneriatele de apărare cu țările europene importante. Există discuții tehnice privind elimina vizelor, dar prezența trupelor americane este prioritară. Reducerea cheltuielilor statului este posibilă, în special prin optimizarea colectării taxelor. Reforma administrației ar putea implica comasarea comunelor mici și nefuncționale și transferul serviciilor către orașe, dar probabilitatea implementării înainte de alegerile locale este scăzută. Împărțirea administrativ-teritorială din 1968 corespundea economiei vremii și unei strategii comuniste de echilibru urban-industrial; economia actuală este polarizată de marile centre urbane, necesitând o reformă adaptată. Dezbaterea pentru reforma administrativ-teritorială trebuie să includă economiști și sociologi. Susține comasarea voluntară sau forțată acolo unde unitatea actuală nu își susține cheltuielile. Măririle de taxe pot apărea nu doar la TVA, ci și la accize (tutun, jocuri de noroc). Declarațiile șefei AfD despre românii din Germania au generat o reacție diplomatică; generalizarea este „nefericită”. Securitatea UE depinde de SUA. Medierea între partenerii de coaliție a fost o activitate constantă a președintelui. Declarațiile WSJ despre ambasadoarea SUA în Grecia sunt interpretate de președinte ca glume, diferit de actul politic al unei moțiuni de cenzură. Întâlnirea consilierului Florin-Lazăr Vlădică cu ambasadoarea SUA și alți actori politici nu are o conotație politică imediată. Fabricarea dronelor ucrainene în România este în discuții tehnice; dificultatea principală este achiziția de tehnologie care să nu devină învechită într-un interval scurt. Contrastul vestimentar luxos al unor oficiali (blănuri de la Timișoara) este identificat de președinte ca o cauză a nemulțumirii poporului. Oferta României de contribuție financiară pentru trupele americane este echivalentă cu cea a Poloniei. Sărăcirea românilor este definită de Nicușor Dan prin scăderea puterii de cumpărare, cei săraci devenind mai săraci. Indexarea pensiilor este esențială, proporțională cu bugetul pe 2027 și ținta de deficit. Locuința de protocol unde s-a mutat din octombrie nu este dezvăluită din motive de securitate. Indexarea veniturilor pensionarilor este necesară, dar România trebuie să își păstreze anvelopa bugetară. Ovidiu Vanghele a fost exclus de la conferințe pentru injurii.

Președintele României, Nicușor Dan, a respins ostentațiile sociale și a criticat ținutele luxoase purtate de socialiști la botezul fiului președintelui CJ Timiș, Alfred Simonis. Șeful statului a declarat: «Cred că nu am descoperit bolizii de lux și blănurile acum două săptămâni, nici acum un an și, evident, că unul dintre motivele pentru care românii sunt nemulțumiți de modul în care funcționează țara este contrastul acesta, în special când este etalat de oameni care ocupă funcții publice». În ceea ce privește programul său electoral „România Onestă”, președintele a precizat că va fi un proces de durată și că nu este adeptul revoluțiilor, subliniind importanța stabilității administrative pentru securitatea națională. Nicușor Dan a încurajat șefii parchetelor să se concentreze pe marea evaziune fiscală, considerând că prioritatea este combaterea corupției majore, nu a cazurilor minore. Definitarea sărăciei a fost făcută de președinte ca o scădere a puterii de cumpărării cauzată de inflație, în care cei săraci au devenit și mai săraci. Printre cei care au participat la evenimentul de la Timișoara s-au aflat Lia Olguța Vasilescu, Sorin Ionescu, Alexandru Rogobete, Florin Manole, Daniel Băluță și Bogdan Ivan.

Președintele României, Nicușor Dan, a menționat că „bolizii de lux și blănurile etalate” de socialiști la botezul fiului președintelui CJ Timiș, Alfred Simonis, reprezintă unul dintre motivele nemulțumirii românilor față de modul de funcționare a țării, mai ales atunci când ostentațiile provin de la persoane care ocupă funcții publice. El a afirmat că nu a „descoperit” aceste excese recent, ci este o problemă persistentă, dar nu a descartat că instituțiile ar putea fi puternic puse sub presiune în prezent. În cadrul aceleiași conferințe de presă, Nicușor Dan a abordat și problema definirea sărăciei, arătând că, în ciuda indicatorilor globali, realitatea pentru românii defavorizați se manifestă prin incapacitatea de a acoperi nevoile de bază. El a specificat că sărăcia este lipsa mijloacelor pentru a îmbracă un copil cu haine adecvate pentru școală sau, pentru un pensionar, imposibilitatea de a alege între alimentație, medicamente și utilități. Șeful statului a explicat că sărăcia are și o componentă economică obiectivă, legată de scăderea puterii de cumpărare datorată inflației. „Veniturile raportate la ce poți să cumperi cu venitul tău au scăzut în România”, a spus Nicușor Dan, subliniind că cei care erau deja săraci au devenit și mai săraci, iar alte categorii de populație au intrat în zona de sărăcie.

Cât despre programul său electoral „România Onestă”, președintele a reafirmat că acesta este un proces de durată, dezmințind ideea unei schimbări abrupte prin revoluții. El a subliniat că într-un context geopolitic dificil, este esențial ca România să aibă o administrație stabilă pentru a-și respecta angajamentele față de parteneri și a asigura securitatea și dezvoltarea economică. Președintele a declarat că nu poate afirma că instituțiile „zbârnâie”, având în vedere instabilitatea creată de criza politică recentă și schimbarea guvernului. Nu a specificat detaliile despre starea actuală a instituțiilor, dar a subliniat importanța continuității administrative. Nicușor Dan a analizat comportamentul funcționarilor publici, sugerând că parcurile primăriilor și consiliilor județene ar trebui verificate pentru a observa ce mașini circulă, menționând că la Primăria Capitalei a remarcat astfel de cazuri. Această observație a fost folosită ca argument în criticile sale aduse ostentațiilor publice.

Președintele a indicat prioritățile justiției, încurajând șefii parchetelor să se concentreze pe marea evaziune fiscală. A considerat că este vital să existe o ordine a priorităților în lupta anticorupție. „Dacă alergăm după haina de șinșilă nu cred că ajungem departe”, a afirmat Nicușor Dan, comparând urmărirea unor cazuri marginale cu ignorarea marilor zone de corupție și evaziune. El a transmis șefilor parchetelor direcția clară de investigare către acele forme de corupție care vatăma în mod semnificativ bugetul de stat.

Nicușor Dan a reiterat definiția obiectivă a sărăciei, legată de puterea de cumpărare, arătând că cei vulnerabili sunt afectați direct de inflație și criza economică, ceea ce îi determină să renunțe la necesități sau să cadă sub pragul de sărăcie.

Evenimentul organizat la Timișoara a fost botezul fiului președintelui CJ Timiș, Alfred Simonis, el fiind oficiat de liderul PSD, Sorin Grindeanu. Petrecerea a atras atenția presei și a publicului online. La acest eveniment, printre invitații notabili s-a numărat și Sorina Docuz, partenera fostului premier PSD, Marcel Ciolacu, care a fost observată purtând o rochie gri accesoriată cu o blană care a fost identificată de mediul online ca fiind de șinșilă. Imaginile cu ținuta Sorinei Docuz au stârnit reacții online, internauții vorbind despre „lux și opulență” și estimând că haina ar putea costa câteva zeci de mii de lei.

Printre invitații botezului fiului lui Alfred Simonis au mai figurat Lia Olguța Vasilescu, Sorin Ionescu, Alexandru Rogobete, Alexandru Rafila, Florin Manole, Daniel Băluță și Bogdan Ivan, toți având legături cu PSD-ul la nivel central sau local. Petrecerea de la botez a fost animată muzical de Al Bano și Theo Rose, cei care au contribuit la atmosfera evenimentului.