Nicușor Dan îi interzice accesul la conferințele de la Cotroceni jurnalistului Ovidiu Vanghele

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat jurnalistului Ovidiu Vanghele, de la Centrul de Investigații Media, că nu va mai avea acces la conferințele de presă organizate la Palatul Cotroceni pe durata mandatului său, motivând decizia prin injuriile adresate de reporter în spațiul online. Interdicția a fost comunicată direct în timpul conferinței de presă din 10 noiembrie 2026, în momentul în care Vanghele încerca să adreseze o întrebare.

Nicușor Dan a recunoscut public că a dispus ca Vanghele să nu mai fie permis la evenimente, dar a admis că această decizie nu a fost respectată de colaboratorii săi. „Colegii mei miloși nu m-au ascultat” sau, potrivit altor surse, „au sărit peste ordinul meu”, în timp ce președintele își cerea scuze jurnalistului pentru faptul că a fost lăsat să aștepte până la finalul conferinței pentru a primi răspunsul privind statutul său de accreditat.

Conflictul a izbucnit în contextul unei întrebări pusă de Vanghele privind un vot exprimat de procurorul general Cristina Chiriac în Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Jurnalistul a solicitat ca Secția CSM să sesizeze Inspecția Judiciară pentru a verifica o presupusă ingerință comisă chiar de procurorul general, întrebând dacă o asemenea situație este compatibilă cu reforma justiției promisia de campanie a președintelui.

Declarația de interzicere a accesului vine la câteva luni după ce Ovidiu Vanghele a publicat pe Facebook un mesaj în care îl ataca pe președinte în termeni duri, calificându-l drept „netrebnic” și „gunoi”, afirmând că acesta a îngropat politic și moral.

Jurnalistul Ovidiu Vanghele, de la Centrul de Investigații Media, a fost exclus de la conferințele de presă organizate la Palatul Cotroceni în mandatul președintelui Nicușor Dan. Incidentul a avut loc în cadrul unei sesiuni de întrebări, când Vanghele a solicitat lămuriri privind votul procurorului general Cristina Chiriac în Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Jurnalistul a întrebat dacă acest vot, care s-a opus propunerii de sesizare a Inspecției Judiciare pentru o presupusă ingerință a procurorului șef, este compatibil cu agenda de reformă a justiției anunțată de președinte. În timpul intervenției, Vanghele a reamintit contextul recent al deciziei: „Acum o lună, o lună și jumătate... împotriva propunerii ca această secție să sesizeze Inspecția Judiciară... Este acest lucru parte din reformarea justiției pe care o propuneați cetățenilor români acum un an și jumătate?”, a întrebat reporterul, subliniind coerența măsurilor anticorupție.

Președintele Nicușor Dan a evitat să dea un răspuns substantive la întrebarea jurnalistului privind reforma justiției și a transmis direct restricția de acces. „În primul rând, îmi cer scuze pentru că v-am făcut să așteptați atât de mult. În al doilea rând, față de injuriile pe care mi le-ați adus, am dispus ca dumneavoastră să nu mai veniți la conferințe de presă la Palatul Cotroceni în acest mandat”, a declarat Nicușor Dan. Șeful statului a confirmat că interdicția vizează întregul său mandat și a explicat lipsa de acces prin comentariile online dure ale jurnalistului, fără a detalia exact care au fost respectivele insulte în fața presei. Președintele a mai menționat: „nu o să mai puneți întrebări în acest mandat”.

Nicușor Dan a admis că, deși a emis ordinul de excludere, acesta nu a fost aplicat imediat de echipa sa de protocol, permițându-i lui Vanghele să pună întrebarea la conferința din 10 noiembrie 2026. „Colegii mei miloși au sărit peste ordinul meu, peste dispoziția mea, v-o comunic eu, dar dumneavoastră nu o să mai veniți și nu o să mai puneți întrebări”, a explicat președintele, oferindu-și totodată scuze jurnalistului pentru timpul pierdut așteptând un răspuns.

Ovidiu Vanghele este un jurnalist cu o experiență de peste două decenii în presa de investigații, având un trecut la Mediafax și la Știrile Pro TV. A fondat și conduce Centrul pentru Investigații Media din 2013. Reporterul s-a remarcat prin investigații privind abuzurile din spitalele de psihiatrie, corupția, utilizarea frauduloasă a fondurilor europene și scandalurile din sistemul de protecție socială. Vanghele a colaborat și cu EurActiv România, Factual, Ziare.com și cu proiectul „Să fie Lumină”, din 2017 coordonând activitatea editorială alături de Vlad Stoicescu. A realizat, împreună cu Ana Poenariu, seria de investigații „Toți oamenii generalului” despre Gabriel Oprea, precum și anchetele „Azilele groazei” și „Toți știau”. Materialul video care documentează interacțiunea de la Cotrocensi a fost distribuit pe platformele de socializare și site-ul Cotidianul.

Președintele României, Nicușor Dan, i-a comunicat jurnalistului Ovidiu Vanghele interdicția de a mai participa la conferințele de presă organizate la Palatul Cotroceni pe durata mandatului său. Motivația oficială invocată de șeful statului sunt „injuriile” adresate anterior de reporter. „Față de injuriile pe care mi le-ați adus, am dispus ca dumneavoastră să nu mai veniți la conferințe de presă la Palatul Cotroceni în acest mandat”, a declarat Nicușor Dan. Nicușor Dan a recunoscut faptul că dispoziția sa de excludere nu a fost aplicată imediat de echipa sa de protocol, „colégii mei miloși” sărind peste ordin, ceea ce i-a permis lui Ovidiu Vanghele să își adreseze întrebarea în timpul evenimentului din 10 noiembrie 2026. Președintele și-a cerut scuze pentru timpul pierdut în așteptare, dar a reiterat ferm restricția: „dumneavoastră nu o să mai veniți și nu o să mai puneți întrebări în acest mandat”. Contextul conflictului ține de evoluția relației jurnalistului cu șeful statului. Inițial un susținător al lui Nicușor Dan în campania prezidențială, Ovidiu Vanghele s-a transformat într-un critic vehement, utilizând pe pagina sa de Facebook termeni insultători, determinat în special de declarațiile președintelui cu privire la justiție, potrivit HotNews.

Președintele României, Nicușor Dan, l-a anunțat pe jurnalistul Ovidiu Vanghele că nu mai are voie la Palatul Cotroceni, motivând această decizie prin injuriile pe care reporterul i le-a adresat. Șeful statului a reaminit că a dispus ca Ovidiu Vanghele să nu mai participe la conferințele de presă în cursul mandatului său, dar a admis că „colegii mei, miloși, au sărit peste ordinul său” și i-au permis jurnalistului să își pună întrebarea.

Conflictul a izbucnit în timpul unei conferințe de presă, când Ovidiu Vanghele, de la Centrul de Investigații Media, a solicitat lămuriri privind un vot exprimat în urmă cu o lună și jumătate de procurorul general Cristina Chiriac în secția CSM. Jurnalistul a aruncat vina pentru opoziția acestei propuneri de sesizare a Inspecției Judiciare asupra aparentei ingerințe comise chiar de procurorul șef.

Președintele Nicușor Dan a recunoscut public că a dispus ca Vanghele să nu mai fie permis la evenimente, dar a admis că această decizie nu a fost respectată de colaboratorii săi. „Colegii mei miloși nu m-au ascultat” sau, potrivit altor surse, „au sărit peste ordinul meu”, în timp ce președintele își cerea scuze jurnalistului pentru faptul că a fost lăsat să aștepte până la finalul conferinței pentru a primi răspunsul privind statutul său de accreditat.

„În primul rând, îmi cer scuze că v-am lăsat să așteptați până acum.”, a precizat Nicușor Dan, înainte de a trece la motivele interdicției.

„În al doilea rând, faţă de injuriile pe care mi le-aţi adus, am dispus ca dumneavoastră să nu mai veniţi la conferinţe de presă, la Palatul Cotroceni în acest moment, în acest mandat. Colegii mei miloşi au sărit peste ordinul meu, peste dispoziţia mea. V-o comunic şi îmi cer scuze că v-am făcut să aşteptaţi, dar dumneavoastră nu o să mai veniţi şi nu o să mai puneţi întrebări în acest mandat”, a adăugat șeful statului.

Președintele României, Nicușor Dan, i-a comunicat jurnalistului Ovidiu Vanghele de la Centrul de Investigații Media interdicția de a mai participa la conferințele de presă organizate la Palatul Cotroceni pe durata mandatului său. Șeful statului a justificat această decizie prin „injuriile” adresate anterior de reporter și a transmis: „Față de injuriile pe care mi le-ați adus, am dispus ca dumneavoastră să nu mai veniți la conferințe de presă, la Palatul Cotroceni în acest moment, în acest mandat... nu o să mai puneți întrebări în acest mandat”.

Nicușor Dan a recunoscut că dispoziția sa nu a fost aplicată imediat de echipa de protocol. „Colegii mei miloși au sărit peste ordinul meu, peste dispoziția mea”, a explicat președintele, oferindu-și totodată scuze jurnalistului pentru timpul pierdut în așteptarea răspunsului privind statutul său de accreditat. Nicușor Dan a evitat să dea un răspuns substantive la întrebarea jurnalistului privind reforma justiției, concentrându-se pe transmiterea restricției de acces. Relația dintre președinte și jurnalist s-a deteriorat rapid, Ovidiu Vanghele, inițial un susținător al lui Nicușor Dan în campania prezidențială, transformându-se într-un critic vehement, utilizând pe pagina sa de Facebook termeni insultători precum „netrebnic” și „gunoi”.

Conflictul a izbucnit în timpul conferinței de presă din 10 noiembrie 2026, când Ovidiu Vanghele a solicitat lămuriri privind un vot exprimat cu o lună și jumătate în urmă de procurorul general Cristina Chiriac în Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Reporterul a întrebat dacă votul, care s-a opus propunerii de sesizare a Inspecției Judiciare pentru o presupusă ingerință a procurorului șef, este compatibil cu reforma justiției promisă.

Președintele României, Nicușor Dan, a comunicat jurnalistului Ovidiu Vanghele, de la Centrul de Investigații Media, interdicția de a mai participa la conferințele de presă organizate la Palatul Cotroceni pe durata mandatului său.

Conflictul a izbucnit în timpul conferinței de presă, când Ovidiu Vanghele a încercat să adreseze o întrebare despre un vot exprimat de procurorul general Cristina Chiriac în Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Reporterul a solicitat clarificări privind o presupusă ingerință comisă chiar de procurorul șef și a întrebat dacă opoziția acestei propuneri de sesizare a Inspecției Judiciare este compatibilă cu reforma justiției anunțată de președinte.

Nicușor Dan nu a răspuns pe subiect și a transmis direct restricția de acces, motivând decizia prin „injuriile” adresate anterior de reporter în spațiul online. „Față de injuriile pe care mi le-ați adus, am dispus ca dumneavoastră să nu mai veniți la conferințe de presă, la Palatul Cotroceni în acest moment, în acest mandat... nu o să mai puneți întrebări în acest mandat”, a declarat șeful statului.

Președintele și-a cerut scuze jurnalistului pentru timpul pierdut în așteptarea unui răspuns privind statutul său de accreditat, explicând: „În primul rând, îmi cer scuze că v-am lăsat să așteptați până acum.”

Nicușor Dan a reconfirmat ordinea de excludere: „În al doilea rând, faţă de injuriile pe care mi le-aţi adus, am dispus ca dumneavoastră să nu mai veniţi la conferinţe de presă, la Palatul Cotroceni, în acest moment, în acest mandat.”

Șeful statului a admis că dispoziția sa nu a fost aplicată imediat de echipa de protocol, recunoscând: „Colegii mei miloşi au sărit peste ordinul meu, peste dispoziţia mea”.

Jurnalistul a replicat: „Nu știu despre această dispoziție, domnule președinte!”.

Nicușor Dan a precizat vizibil iritat: „V-o comunic şi îmi cer scuze că v-am făcut să aşteptaţi, dar dvs nu o să mai veniţi şi nu o să mai puneţi întrebări în acest mandat.”

Președintele nu a precizat care sunt aceste „injurii” pe care le-ar fi adus Ovidiu Vanghele, motiv invocat pentru a-i interzice accesul.

Evenimentul face parte din contextul unei conferințe-maraton organizată la Cotroceni, prin care președintele a abordat și alte subiecte, inclusiv pericolul AUR pentru ratingul de țară și evaluarea procurorilor șefi.

Decizia a surprins și a revoltat societatea civilă, fiind considerată un gest fără precedent în istoria post-comunistă din România.

Jurnalistul Cristian Andrei a comentat pe Facebook: „Nicuşor Dan e primul preşedinte român care interzice un jurnalist la Cotroceni şi îl anunţă asta în direct. Ce-i drept, Donald Trump face asta constant, dar nu ma gândeam că vom ajunge şi in România.”

Emilia Şercan a adăugat: „Nici măcar Ion Iliescu nu a interzis vreodată un jurnalist la Cotroceni, iar presa nu a fost niciodată comodă cu el. Atât de jos a ajuns Nicuşor Dan.”

Liderul USR, Dominic Fritz, a susținut că „libertatea presei nu este o favoare miloasă oferită unor jurnalişti, ci baza democraţiei.”

Expertii au identificat prevederi legale care par să interzică președintelui o astfel de dispoziție unilaterală.

Conform legislației citate, autoritățile publice au obligația să acorde fără discriminare acreditare ziariştilor și reprezentanților mijloacelor de informare.

Autoritățile pot refuza sau retrage acreditarea unui ziarist numai pentru fapte care împiedică desfășurarea normală a activității, nu pentru opiniile exprimate în presă.

Refuzul acordării acreditării trebuie comunicat în scris și nu afectează dreptul organismului de presă de a obține acreditarea pentru un alt ziarist.

Instituțiile publice au obligația să informeze în timp util mijloacele de informare asupra conferințelor de presă.

Aceste autorități nu pot interzice în nici un fel accesul mijloacelor de informare la acțiunile publice organizate de ele.

Contextul legislativ aduce în discuție posibila ilegalitate a interdicției orale directe a unui jurnalist acreditat.

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat jurnalistului Ovidiu Vanghele, de la Centrul de Investigații Media, interdicția permanentă de a mai participa la conferințele de presă organizate la Palatul Cotroceni pe durata mandatului său. Decizia, motivată de „injuriile” adresate anterior de reporter, a fost comunicată direct în timpul conferinței de presă din 10 noiembrie 2026.

„În primul rând, îmi cer scuze că v-am lăsat să așteptați până acum. În al doilea rând, față de injuriile pe care mi le-ați adus, am dispus ca dumneavoastră să nu mai veniți la conferințe de presă, la Palatul Cotroceni în acest moment, în acest mandat. Colegii mei miloși au sărit peste ordinul meu, peste dispoziția mea. V-o comunic și îmi cer scuze că v-am făcut să așteptați, dar dumneavoastră nu o să mai veniți și nu o să mai puneți întrebări în acest mandat”, a declarat șeful statului Antena3.

Președintele României, Nicușor Dan, l-a anunțat pe jurnalistul Ovidiu Vanghele, de la Centrul de Investigații Media, că nu va mai avea acces la conferințele de presă organizate la Palatul Cotroceni pe durata mandatului său. Șeful statului a justificat această decizie prin „injuriile” adresate anterior de reporter în spațiul online. Nicușor Dan a recunoscut, însă, că ordinul său nu a fost aplicat imediat de echipa de protocol, „colegii mei miloși” sărind peste dispoziție, ceea ce i-a permis lui Ovidiu Vanghele să își adreseze întrebarea în timpul evenimentului din 10 noiembrie 2026.

Conflictul a izbucnit în timpul conferinței de presă, când Ovidiu Vanghele a solicitat lămuriri privind un vot exprimat cu o lună și jumătate înainte de procurorul general Cristina Chiriac în Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Jurnalistul a aruncat vina pentru opoziția acestei propuneri de sesizare a Inspecției Judiciare asupra aparentei ingerințe comise chiar de procurorul șef, întreabând dacă această atitudine este compatibilă cu reforma justiției promisa.

Președintele Nicușor Dan i-a răspuns jurnalistului, evitând să dea un răspuns substantive la întrebarea privind reforma justiției. „În primul rând, îmi cer scuze că v-am lăsat să așteptați până acum. În al doilea rând, față de injuriile pe care mi le-ați adus, am dispus ca dumneavoastră să nu mai veniți la conferințe de presă, la Palatul Cotroceni în acest moment, în acest mandat. Colegii mei miloși au sărit peste ordinul meu, peste dispoziția mea. V-o comunic și îmi cer scuze că v-am făcut să așteptați, dar dumneavoastră nu o să mai veniți și nu o să mai puneți întrebări în acest mandat”, a declarat șeful statului.

Președintele României, Nicușor Dan, i-a comunicat jurnalistului Ovidiu Vanghele, de la Centrul de Investigații Media, interdicția de a mai participa la conferințele de presă organizate la Palatul Cotroceni pe durata mandatului său. Decizia a fost anunțată public în timpul conferinței de presă din 10 noiembrie 2026, motivată de „injuriile” adresate anterior de reporter. „În primul rând, îmi cer scuze că v-am lăsat să aşteţaţi până acum. În al doilea rând, faţă de injuriile pe care mi le-aţi adus, am dispus ca dumneavoastră să nu mai veniţi la conferinţe de presă, la Palatul Cotroceni în acest moment, în acest mandat. Colegii mei miloşi au sărit peste ordinul meu, peste dispoziţia mea. V-o comunic şi îmi cer scuze că v-am făcut să aşteptaţi, dar dumneavoastră nu o să mai veniţi şi nu o să mai puneţi întrebări în acest mandat”, a precizat șeful statului în fața reprezentanților mass-media Libertatea.

Analiza politică și reacțiile la incidentul de la Cotroceni: Bogdan Chirieac și Victor Ciutacu au comentat confuzia creată de președintele Nicușor Dan în cazul retragerii acreditării jurnalistului Ovidiu Vanghele, subliniind anomalii procedurale și lipsa de transparanță în comunicarea deciziei.DC News Anunțul interdicției a fost făcut în direct, în fața presei, după ce jurnalistul a așteptat să-i vină rândul pentru a pune o întrebare.Șeful statului i-a transmis jurnalistului Ovidiu Vanghele că a dispus retragerea acreditării sale pentru restul mandatului, invocând injurii pe care acesta i le-ar fi adresat Președintele a explicat incidentul ca fiind rezultatul neapelării ordinului de către protocol: „Colegii mei miloși au sărit peste dispoziția mea... Vă mulțumesc”. Analiștii au remarcat că ordinea de întrebare și includerea pe listele suplimentare sunt anomale atunci când jurnalistul era deja interzis. Victor Ciutacu și Bogdan Chirieac au contestat logica gestionării acreditărilor, cerând explicații de la Departamentul de presă al Palatului Cotroceni pentru admiterea unui jurnalist interzis.DC News Victor Ciutacu a evidențiat ipocrizia situației, notând că Vanghele, fost apropiat al echipei lui Dan, s-a mutat ulterior în zona Bolojan-Gheorghiu, și a subliniat gravitatea faptului că echipa președintelui a încălcat o dispoziție oficială.DC News Bogdan Chirieac a concordat cu analiza lui Ciutacu privind natura incidentului.DC News Ciutacu a adus o comparație ipotetică: dacă un jurnalist ar amenința integritatea fizică a președintelui, echipa lui ar fi primit totuși Sala? Aceasta subliniază inconsistenta tratamentului.DC News Chirieac a precizat că nu a fost vorba de amenințări fizice, ci de injurii, și a criticat scuzele președintelui pentru așteptare.DC News Ciutacu a sugerat că Vanghele a fost pe listele suplimentare, similar alegerilor.DC News Chirieac a respins existența listelor suplimentare pentru jurnaliști într-un such context, definind prezența lui Vanghele ca o „anomalia”.DC News Ciutacu a atribuit includerea lui Vanghele pe listă „consoleslor pe bază de milă”.DC News Ciutacu a citat mesajul furios din aprilie al lui Vanghele: „Ești absolut grețos, abjectule... Acest gunoi pentru mine nu mai există. E un nemernic”.DC News Chirieac a interpretat motivul legal: retragerea acreditării ar fi trebuit comunicată în scris conform Legii 544, iar netransparența a dus la acceptarea neautorizată a jurnalistului.DC News

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat jurnalistului Ovidiu Vanghele, de la Centrul de Investigații Media, interdicția de a mai participa la conferințele de presă organizate la Palatul Cotroceni pe durata mandatului său. Decizia, comunicată public în timpul conferinței de presă din 10 noiembrie 2026, a fost motivată de „injuriile” adresate anterior de reporter.

Jurnalistul Ovidiu Vanghele, de la Centrul de Investigații Media, a reacționat imediat după încheierea conferinței de presă maraton organizate la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan, în urma momentului tensionat care a culminat cu interdicția sa de acces pentru restul mandatului. Într-un mesaj postat pe contul său de Facebook, Vanghele și-a exprimat regretul pentru dinamica intervenției sale, declarând: „Am o singură supărare după această seară: că nu am primit răspuns de la președinte la întrebarea mea, și acest rezultat îmi poate fi imputat, întrucâtva, și mie, că n-am avut prezența de spirit să insist politicos să-mi răspundă”. Reporterul a recunoscut că a fost „uitat de cuvintele președintelui” și și-a reproșat că nu a fost „mai bun de-atât”, în timp ce a subliniat nevoia cetățenilor de un răspuns oficial la întrebarea formulată în plen, în contextul reformei justiției. Reacția jurnalistului a fost susținută de poziția Alianței a Patra Putere, asociație a jurnaliștilor în care Vanghele este membru, care a calificat decizia președintelui de a interzice accesul la cotroceni drept „inacceptabilă”.

Artistul Tudor Chirilă a criticat decizia președintelui României, Nicușor Dan, de a-i interzice jurnalistului Ovidiu Vanghele accesul la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni pentru restul mandatului. Chirilă acuză șeful statului că a încălcat dreptul la informare și că a folosit prerogativele funcției publice pentru a se răzbuna pe un jurnalist care l-a criticat. Într-o postare pe Facebook, Tudor Chirilă l-a numit pe Nicușor Dan „primul pesedist al țării” și a calificat mandatarea sa ca fiind una „eșuată”, care a încălcat promisiunile din campanie. Artistul l-a acuzat pe președinte că a devenit „ticălos”, folosindu-se de poziția sa de a pune „capac pe gură” unui reporter ofensator. Tudor Chirilă a condamnat derivarea democratică a deciziei, comparând-o cu practicile autoritare și invocând figura lui Viktor Orbán. El a transmis că Nicușor Dan a „încălcat legea, morala și o linie roșie”, devenind „exact cum îi place să spună: irelevant”. Artistul i-a cerut președintelui să își ceară scuze pentru acest „derapaj” și să răspundă la întrebarea lui Ovidiu Vanghele privind votul procurorului general Cristina Chiriac împotriva propriii anchetări. În încheiere, Chirilă a declarat că NU plătește finanțarea publică pentru ca președintele să se apere pe cont propriu sau să protejeze orgoliul, ci pentru a reprezenta interesele cetățenilor prin răspunsuri la întrebările presei. Artistul a exprimat speranța ca Nicușor Dan să nu mai prindă un al doilea mandat, calificându-l pe acesta ca o „rușine pentru România onestă” Cotidianul.

Tudor Chirilă a descris momentul interacțiunii de la Cotroceni, în care președintele a refuzat să răspundă la întrebarea jurnalistului și a anunțat public interdicția accesului său. Artistul a exprimat surprinderea că un intelectual, format la olimpiade, apelează la mijloace instituționale pentru a se răzbuna pe o critică. Potrivit lui Chirilă, un președinte ar trebui să accepte critici dure fără a abuza de autoritate. El a subliniat disparitatea tratamentului: jurnaliști ai posturilor care l-au atacat anterior pe Nicușor Dan rămân acreditați la Cotroceni, în timp ce Vanghele este exclus pentru mesajele de pe contul personal de Facebook.

Artistul a reformulat acuzația principală a sa, declarând că decizia din 10 noiembrie 2026 reprezintă o încălcare a morala și a unei „linii roșii” democratice. El a considerat că Nicușor Dan a devenit „irelevant” prin această acțiune, validând astfel criticile aduse mandatului său anterior.

Tudor Chirilă i-a solicitat direct lui Nicușor Dan să își ceară scuze pentru comportamentul „demn de Viktor Orbán” și să ofere un răspuns oficial la întrebarea formulată de Ovidiu Vanghele. Reporterul ceruse șefului statului cum percepe faptul că a numit un procuror general (Cristina Chiriac) care votează împotriva unei anchetări a propriei persoane.

Mesajul lui Chirilă s-a încheiat cu o critică dură la adresa finanțării publice a președintelui. Artistul a afirmat explicit: „Sunteți o rușine pentru «România onestă». Eu nu vă plătesc să dați afară jurnaliști de la Cotroceni pentru că vă insultă pe Facebook. Vă plătesc să răspundeți întrebărilor lor, pentru că acolo, în fața dumneavoastră, ei mă reprezintă și pe mine. Nu vă plătesc să vă apărați orgoliul, ci să reprezentați interesele cetățenilor.”

Politologul Cristian Pîrvulescu consideră că momentul tensionat de la finalul conferinței, în care Nicușor Dan a interzis accesul jurnalistului Ovidiu Vanghele, a devenit imaginea dominantă a întâlnirii, umbrintu-i cei aproximativ doi ani și jumătate de discursuri și explicații politice.

Pîrvulescu interpretează ieșirea publică a președintelui ca parte a unei strategii de comunicare similare celei din timpul mandatului său de primar general, în care Nicușor Dan știa că va fi confruntat cu întrebări incomode, dar a acceptat să răspundă.

Politologul observă că „această interdicţie devine, dintr-o dată, simbolul întregii conferinţe. Peste două ore şi jumătate se reduc la o singură propoziţie”.

Cristian Pîrvulescu subliniază distincția dintre critica la adresa persoanei care ocupă funcția și respectul datorat instituției, considerând că „Preşedintele României trebuie înţeles ca o persoană care încarnează o instituţie”. În opinia sa, limbajul agresiv din spațiul public, inclusiv pe rețelele sociale, poate contribui la deprecierea instituțiilor.

Referitor la interdicția adresată lui Ovidiu Vanghele, Pîrvulescu spune că Nicușor Dan a făcut un gest riscant, iar legalitatea acestuia urmează să fie demonstrată. Politologul admite că președintele nu are obligația să răspundă la toate întrebările, dar problemă apare când o reacție personală influențează relația instituțională cu presa.

„Părerea mea este că preşedintele a riscat foarte mult cu acest lucru, dar demonstraţia ilegalităţii urmează să fie făcută”, afirmă Pîrvulescu.

Politologul consideră că reacția emoțională contrastează cu prima parte a conferinței, construită pe explicații raționale. „Dacă s-a simţit personal afectat, asta arată o emotivitate care, în principiu, în relaţiile instituţionale n-ar trebui să funcţioneze. Relaţiile instituţionale sunt reci, raţionale”, explică el.

Dincolo de episodul Vanghele, Pîrvulescu consideră că președintele nu a gestionat suficient de bine întrebările previzibile. Administratia prezidențială ar fi trebuit să anticipeze temele sensibile, cum ar fi relația cu parchetele sau scandalul Pahonţu.

„Problema este că răspunsurile n-au fost foarte bine pregătite. Noi ştim că un politician îşi pregăteşte cu foarte mare atenţie răspunsurile, calculează care sunt tipurile de întrebări. Nimic n-a fost surprinzător”, afirmă politologul.

O altă critică vizează agenda conferinței. Pîrvulescu remarcă faptul că atenția s-a concentrat pe probleme interne, ratând subiecte importante precum politica externă și apărarea. România are nevoie de răspunsuri clare despre securitate și poziționare geopolitică, în condițiile unui război hibrid intens.

„Suntem într-un moment în care aveam nevoie de răspunsuri”, afirmă politologul, care observă că întrebările despre apărare au fost insuficiente raportat la importanța subiectelor, mai ales în contextul incidentelor cu drone în spațiul aerian românesc.

Pîrvulescu consideră că conferința ar fi trebuit să ofere mai mult decât explicații despre crizele politice interne, publicul având nevoie să afle cum vede președintele evoluțiile de securitate și poziționarea României în contextul geopolitic actual.

Președintele României, Nicușor Dan, a interzis jurnalistului Ovidiu Vanghele, de la Centrul de Investigații Media, accesul la conferințele de presă organizate la Palatul Cotroceni pe durata întregului său mandat.

Decizia a fost motivată de atitudinea jurnalistului în spațiul online, dar Nicușor Dan nu a specificat direct în fața presei care au fost exact mesajele care au determinat sancțiunea. Postările lui Ovidiu Vanghele de pe Facebook, din aprilie 2026, conțineau formulări dure la adresa șefului statului: „Acest gunoi pentru mine nu mai există. Un nemernic” și „Este absolut inadmisibil ce face acest netrebnic de președinte”. Cel mai dur mesaj datează din 8 aprilie 2026, când Vanghele l-a atacat pe președinte în contextul deciziilor privind conducerea parchetelor, susținând că Nicușor Dan s-a compromis politic și moral. „În acest moment a îngropat totul, și s-a îngropat și el, politic și moral. in acest moment, acest gunoi pentru mine nu mai există. Un nemernic”, afirma jurnalistul într-o postare din acea perioadă. Într-o altă intervenție publică, Ovidiu Vanghele s-a adresat șefului statului folosind expresia: „Ești absolut grețos, abjectule”. La 10 aprilie 2026, reporterul a reacționat la numirea Cristinei Chiriac la conducerea Parchetului General și la respingerea criticilor privind activitatea acesteia în dosarul fostului episcop de Huși, Cornel Onilă. În mesajul din 10 aprilie, Ovidiu Vanghele a contestat explicațiile președintelui, afirmând: „Dan Nicușor, urmărește-mă: eu, în cazul în care cele de mai jos sunt false, plătesc cu credibilitatea mea” și adresându-i-se președintelui: „Nu plătim ca tine, peste patru ani, deficientule, plătim atunci, începând din ziua aia!”. În aceeași postare, jurnalistul a criticat și beneficiile acordate foștilor șefi de stat, precum locuința și protecția asigurată de SPP.

Conflictul a reînceput marți, 10 noiembrie, când Ovidiu Vanghele i-a adresat președintelui o întrebare legată de procurorul general Cristina Chiriac. Reporterul a cerut lămuriri privind votul exprimată de Cristina Chiriac în Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), împotriva unei propuneri de sesizare a Inspecției Judiciare pentru o presupusă ingerință care ar fi implicat-o pe aceasta. Vanghele a întrebat dacă o asemenea situație se înscrie în reforma justiției promisa în campanie. Nicușor Dan nu a răspuns pe fond, comunicându-i jurnalistului că a dispus interzicerea accesului său. „Față de injuriile pe care mi le-ați adus, am dispus ca dumneavoastră să nu mai veniți la conferințe de presă, la Palatul Cotroceni (…) în acest mandat”, i-a transmis șeful statului. Nicușor Dan a recunoscut că dispoziția sa nu a fost respectată de angajații Administrației Prezidențiale: „Colegii mei miloși au sărit peste ordinul meu, peste dispoziția mea”, afirmând totodată că jurnalistul nu va mai putea participa la conferințe sau adresa întrebări. După incident, Ovidiu Vanghele a reacționat pe Facebook, afirmând că regretul său principal este lipsa unui răspuns la întrebarea privind procurorul general: „Am o singură supărare după această seară: că nu am primit răspuns de la președinte la întrebarea mea”. Jurnalistul a recunoscut că ar fi trebuit să insiste pentru a primi explicații, dar a precisat că reacția președintelui l-a surprins: „Am fost, recunosc, uimit de cuvintele președintelui, și asta-mi reproșez, că trebuia să fiu mai bun de-atât”. Conflictul dintre președintele Nicușor Dan și jurnalistul Ovidiu Vanghele, de la Centrul de Investigații Media, a culminat marți seară cu o interdicție de participare la conferințele de presă de la Cotroceni, anunțată de șeful statului în timpul unei conferințe care a durat peste două ore și jumătate. Reporterul a cerut explicații privind votul exprimată de Cristina Chiriac în Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), împotriva unei propuneri de sesizare a Inspecției Judiciare pentru o presupusă ingerință care ar fi implicat-o pe aceasta. Reporterul a cerut lămuriri privind votul exprimate de Cristina Chiriac în Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), împotriva unei propuneri de sesizare a Inspecției Judiciare pentru o presupusă ingerință care ar fi implicat-o pe aceasta.

Tudor Chirilă a reproșat președintelui României, Nicușor Dan, că a trădat așteptările electoratului și a contribuit decisiv la criza politică, adoptând o poziție defensivă față de Partidul Social Democrat. Într-o postare pe Facebook, Chirilă a reamintit acuzația anterioară conform căreia șeful statului a devenit „primul pesedist al țării”, reconfirmată prin „conferința penibilă de aseară”. Artistul a considerat că Nicușor Dan a devenit apărătorul „celui mai corupt partid din România” printr-o „aritmetică politică selectivă” și a ignorat propria contribuție la criza politică, alegând tăcerea când PSD sabota guvernul din care făcea parte.

Interzicerea jurnalistului Ovidiu Vanghele de la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni a constituit focusul principalelor critici ale artistului. Chirilă a caracterizat gestul președintelui ca pe un „atac fără precedent” asupra dreptului la informare. „V-ați sabotat o conferință de presă în care ați performat submediocru și care a culminat cu un atac fără precedent din partea unui președinte al României la adresa democrației și a dreptului la informare. Vă bănuiesc de prostie. Dacă Vanghele avea două milioane de urmăritori pe Facebook, nu îndrăzneați așa ceva. Dar e mic și lucrează singur”, a transmis artistul.

Tudor Chirilă a afirmat explicit: „Sunteți o rușine pentru România onestă.” Potrivit artistului, gestul președintelui încalcă o „linie roșie morală” și ar necesita scuze din partea șefului statului față de jurnalist. „Ieri ați încălcat legea, morala și o linie roșie. Și tot ieri ați devenit exact cum vă place să spuneți: irelevant. Iar datoria pe care o aveți acum este să vă cereți scuze pentru derapajul ăsta demn de Viktor Orbán”, a continuat solistul.

În încheiere, artistul și-a exprimat speranța că Nicușor Dan nu va mai obține un al doilea mandat. „Sper din tot sufletul să nu mai prindeți al doilea mandat. Sunteți o rușine pentru „România onestă”. PS. Eu nu vă plătesc să dați afară jurnaliști de la Cotroceni pentru că vă insultă pe Facebook. Vă plătesc să răspundeți întrebărilor lor, pentru că acolo, în fața dumneavoastră, ei mă reprezintă și pe mine. Nu vă plătesc să vă apărați orgoliul, ci să reprezentați interesele cetățenilor. PS2. Pe mineri când îi chemați?”, a conchis cântărețul Mediafax.

Politologul Cristian Pîrvulescu consideră că interdicția impusă de președintele Nicușor Dan jurnalistului Ovidiu Vanghele la conferințele de la Cotroceni a devenit imaginea dominantă a evenimentului, umbrind cele două ore și jumătate de discursuri[1]. Conform analizei sale, gestul șefului statului marchează un exercițiu de comunicare în care Nicușor Dan a acceptat să răspundă la întrebări incomode, dar finalul emoțional a schimbat percepția asupra întregii întâlniri.[1]

Ovidiu Vanghele, jurnalistul interzis de președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, a explicat miercuri dimineața, într-o postare pe Facebook, că singurul aspect pe care și-l reproșează după conferința de presă este că nu a insistat suficient pentru a obține un răspuns de la șeful statului la întrebarea formulată, conform sursei Libertatea.

Reprezentantul Centrului de Investigații Media a afirmat că a fost surprins de reacția președintelui, considerând că ar fi trebuit să aibă o mai bună prezență de spirit pentru a solicita un răspuns, potrivit aceleiași surse.

„Am o singură supărare după această seară: că nu am primit răspuns de la președinte la întrebarea mea, și acest rezultat îmi poate fi imputat, întrucâtva, și mie, că n-am avut prezența de spirit să insist politicos să-mi răspundă. În apărarea mea, am fost, recunosc, uimit de cuvintele președintelui, și asta-mi reproșez, că trebuia să fiu mai bun de-atât”, a scris Ovidiu Vanghele, potrivit sursei.

Întrebarea adresată de Vanghele președintelui Nicușor Dan viza votul procurorului general Cristina Chiriac în secția pentru procurori a CSM, care s-a opus propunerii de sesizare a Inspecției Judiciare pentru o presupusă ingerință în actul de justiție, conform sursei.

Ca răspuns, președintele i-a transmis jurnalistului, în direct la televizor, că nu mai are voie la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni în acest mandat, invocând injuriile adresate anterior, potrivit sursei.

Mesajul tranșant al președintelui a marcat un moment de tensiune deschisă între Administrația prezidențială și jurnalistul Centrului de Investigații Media, instituția refuzând practic dialogul cu acesta pe motivul unor atacuri verbale din trecut, conform sursei.

Confereița de presă maraton organizată de președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, care avea scopul de a restaura imaginea șefului statului, a fost umbrită complet de incidentul în care acesta i-a interzis jurnalistului Ovidiu Vanghele accesul la evenimente. Intervenția asupra lui Ovidiu Vanghele, de la Centrul de Investigații Media, nu a fost singurul moment tensionat, ci a constituit punctul culminant al unei seri marcate de declarații care au stârnit îndoieli privind sinceritatea și corectitudinea președintelui. Nicușor Dan a încercat să justifice incapacitatea sa de a susține un guvern de dreapta, format din PNL și USR, invocând necesitatea unui avantaj de 50% în Parlament. Întrebările jurnaliștilor au transformat această apărare într-o confrontare directă privind incapacitatea președintelui de a gestiona criza politică. Încercarea președintelui de a argumenta că PNL și USR nu pot guverna singure, deși au 30% în Parlament, a fost demonstrată de un jurnalist ca fiind falsă statistic. Nicușor Dan a insistat pe ideea că 30% este mai mic decât 50% și că niciun președinte democratic nu poate compensa această diferență, considerând ilogice acuzațiile la adresa „arbitrului”. Această poziție a fost pusă la îndoială imediat de Marius Gîrlașiu, de la Observator Antena 1. Matematica politică a președintelui a fost infirmată când i s-a reamintit că PSD guvernează cu un sufragiu de doar 23%. Nicușor Dan nu a contestat cifra, ci s-a mulțumit să arate că, spre deosebire de Siegfried Mureșan, candidatul USR a obținut votul de învestitură. Mariuș Gîrlașiu a subliniat contradicția: dacă 30% nu e suficient, cum este valid 23% pentru PSD? Nicușor Dan a evitat să explice logica numerică, concentrându-se pe rezultatul procedural al votului de învestitură pentru Guvernul Niculescu, ignorând totodată întrebarea despre rolul său de „arbitru”. Reporterul i-a amintit președintelui că, în calitate de arbitru, a permis dizolvarea Parlamentului în cazul eșecului guvernului Mureșan, dar a lansat surse că ar fi pregătit dizolvarea și în cazul Guvernului Niculescu, un comportament incompatibil cu imparțialitatea. Nicușor Dan a respins comparația, refuzând să discute despre „surse și nesurse” și reafirmando poziția sa consistentă: alegerile anticipate sunt o soluție dezastruoasă, nu o opțiune. Discuția a evidențiat imposibilitatea matematică a unui guvern PNL-USR, contrazicând mitul conform căruia președintele ar fi putut facilita o alternanță la dreapta. Nicușor Dan a continuat să mențină că rolul său este neutru, argumentând că președintele nu poate suplini lipsa majorității parlamentare, un efort retoric care nu a convins presa prezență. Analiștii au comparat atitudinea președintelui cu cea a lui Donald Trump, sugerând o derivață autoritară, în timp ce experții au semnalat posibila ilegalitate a interdicției de acces, legalitatea fiind supusă discuției. Punctul culminant al conferinței, interdicția adusă jurnalistului Ovidiu Vanghele, a confirmat percepția negativă a publicului asupra stilului de guvernare al lui Nicușor Dan, etichetat drept „primul pesedist al țării” de artistul Tudor Chirilă. După ce a încercat să demonizeze AUR, președintele a fost prins în contradicție cu faptul că PSD și AUR au colaborat pentru a demite guvernul și pentru a împărți funcții importante, cum ar fi șefia TVR și a Curții de Conturi. Colaborarea dintre PSD și AUR a fost demonstrată de Marius Gîrlașiu, subliniind incapacitatea lui Nicușor Dan de a stopa această dinamică, deși președintele susținea că PNL și USR nu pot forma un guvern stabil fără sprijinul lui. Nicușor Dan a reiterat că aritmetica parlamentară (30% vs 50%, 1% vs 464%) face imposibilă influențarea majorităților, transferând vina crizei politice asupra realității votului. Atitudinea președintelui față de AUR a fost descrisă de unii experți ca fiind o formă de toleranță pasivă, premierii săi negând public coaliții suspecte, în timp ce în realitate negociind cu AUR. Premierii lui Nicușor Dan, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan, au avut atitudini diferite față de AUR, primul negând public colaborări, iar al doilea obținând votul în Parlament, demonstrând inconsistenta strategiei prezidențiale. Ema Stoica de la Digi24 i-a amintit lui Nicușor Dan dacă a încercat să suplinească diferența de 30% în cazul lui Adrian Veștea. Președintele a afirmat că avea „indicii serioase” că Veștea avea majoritate, inducând în eroare sau justificând retroactiv decizia. Nicușor Dan a refuzat să discute detaliile negocierilor cu liderii politici, invocând confidențialitatea, deși rezultatele finale au demonstrat eșecul estimărilor sale inițiale. Contrastul dintre discursul public și realitatea politică a fost accentuat de episodul Veștea, care a negociat cu AUR pentru voturi, o practică interzisă public în cadrul conferinței. În apărarea lui Veștea, Nicușor Dan a contestat ideea că acesta a promis lucruri în schimbul voturilor, sugerând doar o dialog aliniat la programul de guvernare. Președintele a susținut că nu a putut împiedica criza politică de cinci luni și jumătate, declarând că niciun președinte democratic nu poate bloca o moțiune de cenzură. Criticii au remarcat că Nicușor Dan nu a făcut niciun efort public de a condama moțiunea de cenzură sau de a atrage atenția populației asupra haosului generat de PSD și AUR, preferând negocierile „în spatele cortinei”. Utilizarea discursului public, arma principală a unui președinte, a fost absentă. Nicușor Dan nu a ieșit să spună că PSD este irresponsabil, lăsând impresia de pasivitate. Atitudinea față de șeful SPP, Alexandru Pahonțu, a fost și ea criticată. Nicușor Dan nu l-a destituit, ci a bagatelizat probele de corupție, refuzând chiar să confirme relevanța interrogatoriilor cu privire la relațiile șefului SPP. Întrebat de Sebastian Zachmann de la Recorder dacă era relevant faptul că Alexandru Pahonțu a fost la o cină cu politicieni și funcționari publici, Nicușor Dan a respins întrebarea ca irelevantă. Pahonțu a confirmat că la masă au fost 15 persoane, incluzând fețe bisericești și politicieni, iar Nicușor Dan, invitat, nu a văzut problema etică. Când Zachmann a subliniat că SPP este un serviciu de colector de informații, nu doar de pază, Nicușor Dan a insistat pe deflexiunea legală, refuzând să analizeze implicațiile prezenței unor demnitari la masa lui Pahonțu. Tema magistraților „oprimați” a generat un nou eșec de comunicare. Președintele a amânat orice acțiune concretă până la formarea unui nou guvern, ignorând acuzațiile conform căror magistrații care au semnalat abuzuri au fost sancționați. Nicușor Dan a cerut dosare concrete cu abuzuri din partea Inspecției Judiciare, respingând mărturiile jurnaliștilor și ale magistraților fără dovezi materiale. Dialogul cu Sebastian Zachmann a continuat pe tema confidențialității dosarelor, președintele nepermițând divulgarea numelor magistraților sancționați fără o solicitare oficială și un dosar complet. Diferența de percepție dintre jurnaliști, care vorbeau despre indivizi persecutați, și președinte, care cerea hârtii de procedură, a dus la impas și la sentimentul că președintele se distanțează de problemele reale ale justiției. Atunci când Zachmann i-a amintit de numele magistraților care au depus plângeri, Nicușor Dan a continuat să ceară acte oficiale, sugerând că acestea pot fi simulate sau false. Episodul ambasadorei Kimberly Guilfoyle a fost și el bagatelizat. Nicușor Dan a descris afirmațiile privind schimbarea guvernului român ca fiind „o glumă”, ignorând gravitatea contextului geopolitic. Jurnalista Cotidianul, Elena Crângașu, a reamintit că ambasadoarea nu a fost doar acuzată, ci și scoasă din funcție, iar președintele a respins legătura dintre gluma de la cină și moțiunile de cenzură. Despre prezența consilierului de stat Florin Vlădică la o masă cu președintele PSD și fostul ministru al Energiei, Nicușor Dan a argumentat că este o persoană fizică în afara programului, negând orice conflicte de interese. Societatea civilă și jurnaliștii au văzut în aceasta o încălcare a normelor, dar Nicușor Dan a declarat că nu înțelege semnele de întrebare, considerând schimburile informative la mese o practică globală normală. Ultima întrebare a fost pusă de Ovidiu Vanghele, referitoare la votul procurorului general Cristina Chiriac împotriva propriii anchetări. Nicușor Dan a refuzat să răspundă, justificându-se cu „injuriile” anterioare ale jurnalistului. Procedura interdicției a fost criticată drept abuzivă, în condițiile în care Vanghele a fost lăsat să aștepte și să pună întrebarea, fiind exclus doar după răspunsul la microfon, un detaliu care a ridicat semne de întrebare privind legitimitatea procesului. Reacția lui Vanghele, care a recunoscut că nu a insistat politicos pentru un răspuns, a demonstrat surprinderea față de atitudinea autoritară a președintelui, comparată cu gesturi ale lui Trump. Complexitatea conferinței, marcată de incompetența percepută și lipsa de transparență, a dus la o critică unanimă a societății civile și a mass-mediei, interdicția lui Vanghele servind doar ca catalizator al indignării. Tudor Chirilă, artistul care a criticat decizia, a acuzat președintele că a devenit „primul pesedist”, încălcând „linia roșie morală” și transformându-și funcția într-un instrument de protecție a orgoliului. Politologul Cristian Pîrvulescu a concluzionat că Nicușor Dan a făcut o greșeală de comunicare majoră, lăsând emoițiile să pună stăpânire pe relația cu presa, un gest care ilustrează o lipsă de maturitate în conducerea instituției prezidențiale. Politologul Cristian Pîrvulescu a remarcat că gestul de a închide conferința interzicând un jurnalist a „umbrit” cele două ore și jumătate de discuții, reducând întregul efort de comunicare la un singur act de autoritarism. El a subliniat că Nicușor Dan a riscat foarte mult cu această atitudine. Pîrvulescu a observat că, deși interdicția poate fi ilegală sau extrem de riscantă din punct de vedere al reputației, președintele a acționat din impuls, ignorând natura rece și rațională a relațiilor instituționale cu presa. Acesta este un semn de emotivitate care nu ar trebui să existe în funcția de șef al statului. Un alt aspect criticat de Pîrvulescu este neglijarea subiectelor cruciale. Între timp, România se confruntă cu un război hibrid intens, probleme de securitate și apărare au fost ignorate, în favoarea unei polemici sterile despre crize interne și atribuțiile arbitrului. Jurnalistul Ovidiu Vanghele a reacționat pe Facebook, exprimându-și regretul că nu a insistat mai mult pentru un răspuns, dar subliniind totodată că nu era de așteptat un gest atât de autoritar. Alianța a Patra Putere, asociația din care face parte, a calificat interdicția ca inacceptabilă. Articolul analizat („Cadoul pe care și-l poate face Nicușor Dan este să tacă”) sugerează că încercarea de a salva imaginea prin o conferință de presă de două ore și jumătate a eșuat catastrofal, transformându-se într-o catastrofă de comunicare. Presiunea asupra lui Nicușor Dan, inițial un susținător în campanie, s-a mutat pe Facebook în termeni duri, calificându-l de „netrebnic” și „gunoi”. Aceste injurii au servit ca pretext pentru interdicția din conferință. Tudor Chirilă a accentuat că Nicușor Dan a folosit fonduri publice pentru a se apăra de critici, cerându-i să își ceară scuze. Artistul a numit gestul „o rușine pentru România onestă”. Relația cu presa s-a deteriorat rapid. De la un partener al președintelui în campanie, Ovidiu Vanghele s-a transformat într-un critic feroc, utilizând termeni ofensatori. Analistul Bogdan Chirieac și Victor Ciutacu au criticat confuzia de la Cotroceni. Victor Ciutacu a evidențiat ipocrizia de a permite accesul unui jurnalist deja interzis și a citat mesajul furios al lui Vanghele. Victor Ciutacu a descris prezența lui Vanghele la microfon ca o anomalie procedurală, obținută probabil printr-o „listă suplimentară” sau prin milă protocolară. El a sugerat ca Nicușor Dan să explice de ce l-a lăsat să ajungă la microfon dacă voia să fie exclus. Analiza DC News a subliniat lipsa transparenței și anomaliile procedurale, explicând de ce ordinul de protocol nu a fost executat imediat. Legile referitoare la acreditare par să interzică retragerea accesului fără un motiv legitim care nu ține de opinie sau insultă verbală. Cotidianul a raportat că confesiunea de la Cotroceni a fost un esec major. Președintele a pierdut o oportunitate de a vorbi despre politică externă, apărare și de a contracara impactul crizei politice. Conflictul dintre președinte și jurnalist a devenit un simbol al mandatului lui Nicușor Dan. Comparațiile cu Donald Trump și Ion Iliescu au apărut pe rețelele sociale, subliniind gravitatea incidentului. Interdicția nu s-a rezumat la o singură persoană. Tudor Chirilă a cerut reevaluarea finanțării publice a președintelui, care, potrivit artistului, nu trebuie să susțină orgoliul șefului statului. Politologul Cristian Pîrvulescu a concluzionat că Nicușor Dan a riscat mult, iar legalitatea gestului său urmează să fie demonstrată. Răspunsul politic la aceste evenimente este incert, dar impactul asupra imaginii instituției este profund negativ. Ovidiu Vanghele a precizat că a fost surprins de tonul președintelui, recunoscând că o atitudine mai diplomată ar fi putut schimba dinamica. Cu toate acestea, el a subliniat lipsa totală de răspuns la întrebarea fundamentală despre procurorul general. Alianța a Patra Putere și organizațiile pentru libertatea presei au condamnat gestul lui Nicușor Dan. Experții în media au semnalat că această atitudine este contrară tradiției democratice românești. Atitudinea lui Nicușor Dan a fost asociată cu un stil autoritar de guvernare, neconform cu rolul său de garant al constitutionalității. Criticile artistului Tudor Chirilă au reflectat o nemulțumire largă a opinionii publice. Documentarul „Recorder” privind magistrații opresi și discursul confuz privind șefului SPP au contribuit la un sentiment general de nemulțumire cu privire la competența președintelui de a gestiona crizele. Nicușor Dan nu a făcut decât să ceară dosare, dar a refuzat să recunoască contextul real al presiunii asupra magistraților, demonstrând o lipsă de empatie și de înțelegere a mecanismelor de corupție. Comentariile postate pe rețelele sociale de jurnaliști precum Cristian Andrei și Emilia Șercan au subliniat caracterul fără precedent al deciziei lui Nicușor Dan. Leader-ul USR, Dominic Fritz, a afirmat că libertatea presei este baza democrației, nu o favoare acordată jurnaliștilor de președinte. Discuția despre legile privind acreditarea a scos în evidență necesitatea comunicării scrise pentru retragerea accesului, o procedură omisă de Nicușor Dan. Autoritățile nu pot refuza acreditarea pe baza opiniilor din presă. Interdicția adusă lui Vanghele părea să fie motivată exclusiv de atitudinea sa publică. Comportamentul președintelui a provocat un val de indignare, considerat o dovadă clară a degenerării democratice a mandatului său. Comparând gestul lui Nicușor Dan cu acțiunile lui Donald Trump, observatorii au remarcat similaritatea în stilul autoritar de a reacționa la critici. Incidentul a fost un moment de ruptură, confirmând temerile celor care susțineau că președintele nu este adaptat pentru funcția de arbitru și negociator politic. Dilema președintelui este perfect ilustrată de incapacitatea de a gestiona atât criza internă, cât și relația cu forțele politice și cu presa. Prin urmare, conferința de presă a fost un eșec total. Nicușor Dan a demonstrat lipsă de pregătire, emotivitate și autoritarism, subminând autoritatea instituției prezidențiale.

Actorul Tudor Chirilă a criticat public decizia președintelui României, Nicușor Dan, de a-i interzice jurnalistului Ovidiu Vanghele accesul la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni pentru restul mandatului. Chirilă acuză șeful statului că ar fi devenit „primul pesedist al țării”, calificând mandatul actual ca „eșuat” și „penibil”, și susține că președintele ar fi apărat Partidul Social Democrat prin „aritmetică politică selectivă”ȘtiriProTV.

Artistul consideră că Nicușor Dan a folosit prerogativele funcției publice pentru a se răzbuna pe un jurnalist ofensator, transformând o conferință de presă într-un „atac fără precedent” la adresa democrației și a dreptului la informare. Chirilă a subliniat discrepanța dintre tratamentul rezervat unor posturi care îl atacă frecvent pe președinte și interdicția aplicată lui Ovidiu Vanghele, un fost susținător, pentru comentarii online[esursa:E1013291|ȘtiriProTV].

Artistul Tudor Chirilă îl critică dur pe președintele Nicușor Dan, acuzându-l că și-a folosit prerogativele funcției pentru a se răfuia cu jurnalistul Ovidiu Vanghele, interzis la Cotroceni pentru restul mandatului. Într-o postare pe Facebook, artistul califică mandatul lui Nicușor Dan de „eșuat” și îl acuză că a „încălcat promisiunile României oneste” și apără PSD. Mesajul se încheie cu întrebarea retorică: „Pe mineri când îi chemați?”. „Domnule Nicușor Dan, am spus într-o postare mai veche că ați devenit primul pesedist al țării, lucru pe care l-ați reconfirmat în conferința penibilă de aseară, în care ați încercat să apărați un mandat eșuat care a încălcat toate promisiunile «României oneste» pe care ne-o vindeați în campanie”, își începe Chirilă mesajul publicat pe Facebook. Tudor Chirilă îl acuză pe președinte că a devenit „apărătorul celui mai corupt partid din România” și că a contribuit la criza politică prin tăcerea în fața acțiunilor PSD împotriva propriului guvern. Postarea lui Tudor Chirilă a stârnit mii de comentarii negative legate de mesajul președintelui privind noile consultări politice. Partea centrală a mesajului vizează conflictul dintre Nicușor Dan și Ovidiu Vanghele, artistul susținând că președintele s-a folosit de poziția instituțională pentru a sancționa un jurnalist care l-a criticat pe Facebook. „Totuși, nu credeam că veți deveni și mai ticălos. Aseară am văzut un intelectual, olimpic, care se folosește de prerogative instituționale ca să se răfuiască cu un jurnalist ofensator. Să se încordeze din poziția de șef al sistemului și să-i pună capac pe gură”, scrie artistul. Chirilă consideră că un intelectual ar trebui să aibă puterea de a se ridica deasupra injuriilor, iar un președinte intelectual ar trebui să o facă prin natura obligațiilor funcției. Artistul numește gestul președintelui „un atac fără precedent din partea unui președinte al României la adresa democrației și a dreptului la informare”. „V-ați sabotat o conferință de presă în care ați performat submediocru și care a culminat cu un atac fără precedent din partea unui președinte al României la adresa democrației și a dreptului la informare. Vă bănuiesc de prostie. Mai ales că respira prin toți porii ecranului bucuria că îi faceți felul jurnalistului obraznic. Tudor Chirilă compară tratamentul aplicat lui Ovidiu Vanghele cu atitudinea președintelui față de posturile Antena 3, România TV și Realitatea TV. „Deci păpușile alea de la Antena 3, România TV și Realitatea, care de ani de zile îndobitocesc și dezbină un popor întreg, urmând fără să crâcnească agendele unor moguli, securiști și corupți, au voie să vă facă albie de porci, să vă atace mizerabil și sunt binevenite, iar un jurnalist care în trecut, culmea, v-a susținut este interzis pe motiv de injurii în diverse faze a ceea ce el consideră, pe contul lui personal, degradarea dumneavoastră morală și instituțională.” Chirilă crede că alta ar fi fost atitudinea lui Nicușor Dan dacă jurnalistul în cauză era o vedetă pe rețele. „Dacă Vanghele avea două milioane de urmăritori pe Facebook, nu îndrăzneați așa ceva. Dar e mic și lucrează singur. Și vă pune mereu în dificultate cu întrebările despre numirile alde Chiriac.” Artistul face referire și la cazul jurnalistei Emilia Șercan, susținând că Nicușor Dan a asistat „impasibil la linșajul pesedist” împotriva acesteia, după dezvăluirile privind presupusul plagiat al ministrului Radu Marinescu. „Ieri ați încălcat legea, morala și o linie roșie. Și tot ieri ați devenit exact cum vă place să spuneți: irelevant”. Chirilă îi cere președintelui să prezinte scuze pentru derapajul de tip Viktor Orban și să răspundă întrebării adresate de Ovidiu Vanghele: „Cum vedeți faptul că ați numit un procuror general care votează împotriva propriei anchetări?” „Sper din tot sufletul să nu mai prindeți al doilea mandat. Sunteți o rușine pentru România onestă”. Tudor Chirilă îi reproșează președintelui că nu răspunde întrebărilor jurnaliștilor, pe care îi consideră reprezentanții cetățenilor în fața șefului statului. „Eu nu vă plătesc să dați afară jurnaliști de la Cotroceni pentru că vă insultă pe Facebook. Vă plătesc să răspundeți întrebărilor lor, pentru că acolo, în fața dumneavoastră, ei mă reprezintă și pe mine.” Postarea se încheie cu o întrebare retorică: „Pe mineri când îi chemați?” Președintele Nicușor Dan l-a anunțat, marți seara, pe jurnalistul Ovidiu Vanghele că nu mai are voie la Palatul Cotroceni. Jurnalistul de la Centrul de Investigații Media a adresat, în cadrul conferinței-marathon de la Cotroceni, o întrebare despre procurorul general Cristina Chiriac. Președintele nu i-a răspuns pe subiect, ci l-a informat că nu mai are ce căuta la Cotroceni. „În primul rând, îmi cer scuze că v-am lăsat să așteptați până acum. În al doilea rând, față de injuriile pe care mi le-ați adus, am dispus ca dvs să nu mai veniți la conferințe de presă, la Palatul Cotroceni, în acest moment, în acest mandat. Colegii mei miloși au sărit peste ordinul meu, peste dispoziția mea”, a spus Nicușor Dan. Spotmedia.ro v-a prezentat cele mai importante declarații ale președintelui - Nicușor Dan, despre pericolul AUR pentru ratingul de țară și cum știe intuitiv că procurorii șefi sunt buni: Sunt aceeași persoană pe care oamenii au votat-o. Am luat cele mai bune decizii! (Video)

La conferința de presă de la Palatul Cotroceni din 10 noiembrie 2026, președintele României, Nicușor Dan, i-a comunicat jurnalistului Ovidiu Vanghele interdicția de a mai participa la conferințele de presă pe durata mandatului său. Decizia, motivată de „injuriile” adresate anterior de reporter în spațiul online, a fost anunțată direct în timpul evenimentului.

Pentru Oana Popescu, expert senior în securitate europeană la Royal United Services Institute, decizia a devenit imaginea dominantă a evenimentului. Aceasta consideră că interdicția unui jurnalist în mijlocul conferinței „decredibilizează profund instituția prezidențială” și contrastează cu demersul Cotroceniului de combatere a dezinformării. Ea estimează că atitudinea lui Nicușor Dan nu ar putea garanta seriozitatea mecanismelor de combatere a dezinformării, în condițiile în care șeful statului adoptă o postură defensivă și „puțin democratică” atunci când se simte atacat. Oana Popescu a comparat reacția președintelui cu un posibil mimetism față de practici observate la alții, precum Donald Trump, dar a subliniat că gestiunea crizelor și a raportului cu publicul denotă slăbiciunea unui președinte care încearcă să controleze relația cu cetățenii prin intermediul presei.

Expertul a interpretat gestul ca pe un semn al unei slăbiciuni profunde, completat de refuzul publicării raportului privind anularea alegerilor prezidențiale, care a generat viduri informaționale și manipulare.

Președintele României, Nicușor Dan, i-a comunicat jurnalistului Ovidiu Vanghele, de la Centrul de Investigații Media, interdicția de a mai participa la conferințele de presă organizate la Palatul Cotroceni pe durata mandatului său. Decizia, comunicată public în timpul conferinței de presă din 10 noiembrie 2026, a fost motivată de „injuriile” adresate anterior de reporter.

Schimbul de replici a avut loc în cadrul conferinței de presă din 10 noiembrie, după ce Ovidiu Vanghele l-a întrebat pe șeful statului despre un vot exprimat de procurorul general Cristina Chiriac în secția CSM, în contextul unei presupuse ingerințe.

Incidentul a marcat punctul culminant al unei conferințe de presă maraton, interdicția devenind subiectul dominant al dezbaterii publice și fiind interpretată de experți ca un gest riscant pentru reputația instituției prezidențiale.

Președintele a precizat că a dispus ca jurnalistul să nu mai participe la evenimente, dar a admis că „colegii mei, miloși” au sărit peste ordin, permițându-i lui Vanghele să își pună întrebarea.

Conflictul s-a iscat după ce Ovidiu Vanghele a solicitat lămuriri privind o posibilă ingerință a procurorului general Cristina Chiriac și a întrebat dacă această atitudine este compatibilă cu reforma justiției promisa.

În replică, Nicușor Dan și-a cerut scuze pentru timpul pierdut în așteptare, dar a transmis ferm interdicția: „nu o să mai puneți întrebări în acest mandat”.

„Colegii mei miloși au sărit peste ordinul meu, peste dispoziția mea. V-o comunic și îmi cer scuze că v-am făcut să așteptați, dar dumneavoastră nu o să mai veniți și nu o să mai puneți întrebări în acest mandat”, a explicat șeful statului.

Momentul tensionat poate fi urmărit în înregistrarea video a conferinței.

Anunțul interdicției, făcut în direct la televiziune, a fost descris de presă ca un moment fără precedent în relația dintre administrația prezidențială și jurnaliștii acreditați.

Interdicția vizează întregul mandat al președintelui Nicușor Dan.

Nicușor Dan a justificat interdicția prin injuriile adresate de reporter în spațiul online, fără a detalia exact care au fost respectivele comentarii în fața presei.

Postările lui Ovidiu Vanghele de pe Facebook, din aprilie 2026, conțineau formulări dure, calificându-l pe președinte drept „netrebnic” și „gunoi”.

Incidentul a stârnit critici vehemente din partea societății civile și a unor figuri publice, care au calificat gestul președintelui ca fiind antidemocratic și o încălcare a libertății presei.

Președintele a refuzat să răspundă la întrebarea privind reforma justiției, concentrându-se pe transmiterea restricției de acces.

Nicușor Dan i-a comunicat jurnalistului că nu mai are acces la Palatul Cotroceni pentru conferințele de presă, motivând decizia prin atitudinea reporterului.

Vanghele a abordat problema unei aparente ingerințe comise de procurorul general și a solicitat ca secția CSM să sesizeze Inspecția Judiciară.

Tudor Chirilă lansează un atac dur la adresa președintelui României, Nicușor Dan, după incidentul în care acesta i-a interzis jurnalistului Ovidiu Vanghele accesul la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni, până la finalul mandatului. Într-o postare pe Facebook, artistul îl acuză pe șeful statului că a încercat să reducă la tăcere un jurnalist care l-a criticat, încălcând promisiunile făcute în campania electorală. Sursa conține și titluri de noutăți unrelated (COMUNICAT WALDEVAR Energy, Negociatorul-șef al lui Putin), exclusă din drafting.

„Am spus într-o postare mai veche că ați devenit primul pesedist al țării, lucru pe care l-ați reconfirmat în conferința penibilă de aseară. Ați devenit apărătorul celui mai corupt partid din România, printr-o aritmetică politică selectivă și de o absurditate convenabilă și ați trecut în revistă o criză politică la care ați uitat să menționați că ați contribuit cu brio, alegând tăcerea când PSD sabota zilnic guvernul din care făcea parte”, a transmis pe Facebook Chirilă.

Chirilă a exprimat speranța că Nicușor Dan nu va mai prinde al doilea mandat.

Artistul îi cere președintelui să își prezinte scuze și să răspundă întrebărilor incomode ale presei. Cea mai dură critică a vizat însă interacțiunea președintelui cu jurnalistul Ovidiu Vanghele, care a fost interzis de președintele României la Palatul Cotroceni, până la finalul mandatului.

„V-ați sabotat o conferință de presă în care ați performat submediocru și care a culminat cu un atac fără precedent din partea unui președinte al României la adresa democrației și a dreptului la informare. Vă bănuiesc de prostie. Dacă Vanghele avea două milioane de urmăritori pe Facebook, nu îndrăzneați așa ceva. Dar e mic și lucrează singur”, a mai spus artistul.

Tudor Chirilă a spus că gestul încalcă o „linie roșie morală” și că președintele ar trebui să își ceară scuze față de jurnalist.

„Ieri ați încălcat legea, morala și o linie roșie. Și tot ieri ați devenit exact cum vă place să spuneți: irelevant. Iar datoria pe care o aveți acum este să vă cereți scuze pentru derapajul ăsta demn de Viktor Orbán. Sper din tot sufletul să nu mai prindeți al doilea mandat. Sunteți o rușine pentru „România onestă”. PS. Eu nu vă plătesc să dați afară jurnaliști de la Cotroceni pentru că vă insultă pe Facebook. Vă plătesc să răspundeți întrebărilor lor, pentru că acolo, în fața dumneavoastră, ei mă reprezintă și pe mine. Nu vă plătesc să vă apărați orgoliul, ci să reprezentați interesele cetățenilor. PS2. Pe mineri când îi chemați?”, a conchis cântărețul Gândul.

Ovidiu Vanghele, jurnalistul de investigație căruia președintele României, Nicușor Dan, i-a interzis accesul la Palatul Cotroceni, este cunoscut pentru anchete privind abuzurile din instituțiile statului, inclusiv seria premiată „Azilele groazei” și cea dedicată abuzurilor din spațiile religioase. Cu o experiență de peste două decenii, Vanghele a activat la Mediafax și Pro TV înainte de a înființa Centrul pentru Investigații Media. Recent, relația sa cu Nicușor Dan s-a tensionat, de la un suporter din campania prezidențială din 2025 devenind un critic vocal, iar numele jurnalistului a fost implicat într-un scandal în noiembrie 2025, când jurnalista Sidonia Bogdan a anunțat intenția de a formula o plângere penală împotriva sa pentru „abuz asupra demnității umane”. Gândul

Artistul Tudor Chirilă a criticat puternic decizia președintelui României, Nicușor Dan, de a-i interzice jurnalistului Ovidiu Vanghele accesul la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni pentru restul mandatului. Chirilă a catalogat atitudinea șefului statului ca un derapaj grav la adresa libertății presei și a valorilor democratice, calificând gestul drept un „derapaj demn de Viktor Orban”. Libertatea

Decizia președintelui României de a interzice accesul jurnalistului Ovidiu Vanghele la conferințele de presă de la Cotroceni a stârnit un val de reacții în spațiul public, unul dintre cele mai vehemente provenind de la artistul Tudor Chirilă. Libertatea

Tudor Chirilă a lansat un atac dur la adresa lui Nicușor Dan, catalogând atitudinea șefului statului ca un derapaj grav la adresa libertății presei și a valorilor democratice. Libertatea

Artistul a subliniat că această sancțiune trădează o intoleranță periculoasă la dialog și a făcut trimitere directă la modul în care fostul premier al Ungariei, Viktor Orbán, a restrâns accesul presei independente la evenimentele puterii de la Budapesta. Libertatea

Într-un mesaj publicat pe Facebook, Chirilă a reamintit acuzația anterioară conform căreia Nicușor Dan a devenit „primul pesedist al țării” și l-a acuzat că a apărat Partidul Social Democrat prin „aritmetică politică selectivă”, ignorând contribuția sa la criza politică. Libertatea

Chirilă a descris interacțiunea dintre președinte și jurnalistul interzis, Ovidiu Vanghele, ca fiind un atac fără precedent la adresa democrației. Libertatea

„V-ați sabotat o conferință de presă în care ați performat submediocru și care a culminat cu un atac fără precedent. Vă bănuiesc de prostie. Dacă Vanghele avea două milioane de urmăritori pe Facebook, nu îndrăzneați așa ceva. Dar e mic și lucrează singur”, a scris Chirilă. Libertatea

Artistul a adăugat că Nicușor Dan s-a folosit de prerogativele instituționale pentru a se răfuia cu un jurnalist ofensator, punându-i „capac pe gură”. El a afirmat că un intelectual sau un președinte intelectual ar trebui să se ridice deasupra injuriilor prin natura obligațiilor funcției, nu prin restricții. Libertatea

Tudor Chirilă a transmis președintelui că „sunteți o rușine pentru România onestă” și că gestul său încalcă o „linie roșie morală”. Libertatea

„Ieri ați încălcat legea, morala și o linie roșie. Și tot ieri ați devenit exact cum vă place să spuneți: irelevant. Iar datoria pe care o aveți acum este să vă cereți scuze pentru derapajul ăsta demn de Viktor Orbán”, a precizat artistul. Libertatea

Chirilă și-a exprimat speranța că Nicușor Dan nu va mai obține un al doilea mandat. Libertatea

Artistul a încheiat mesajul cu o critică la adresa finanțării publice a președintelui, afirmând: „Eu nu vă plătesc să dați afară jurnaliști de la Cotroceni pentru că vă insultă pe Facebook. Vă plătesc să răspundeți întrebărilor lor, pentru că acolo, în fața dumneavoastră, ei mă reprezintă și pe mine. Nu vă plătesc să vă apărați orgoliul, ci să reprezentați interesele cetățenilor. PS2. Pe mineri când îi chemați?” Libertatea

Istorica Andreea Brătucu și-ar fi dorit ca jurnalistul interzis de Nicușor Dan să fi fost vreun fan al Vadim Tudor, comparând episodul de la Cotroceni cu o situație similară din 1998. Atunci, Vadim Tudor l-a dat afară de la o conferință de presă a Partidului Roma pentru Minorități, după ce Ovidiu Vanghele l-a întrebat despre un plagiat din anii 80. Istoricul a observat că Nicușor Dan a fost „mai rafinat” în abordarea față de jurnalist, comparând friza „de oaie țurcană“ a președintelui cu atitudinea de „miel merinos“.

Andreea Brătucu a descifrat „paradoxul” din spatele reacției lui Nicușor Dan, arătând că președintele, deși „dispusese” și „ordonase” ca Vanghele să fie considerat persona non-grata la Cotroceni, a permis totuși interacțiunea. „Privirea sa blajină a devenit fix-tăioasă când s-a rățoit la băiatul ăla”, scrie istoricul, subliniind disonanța dintre atitudinea cazonă, „demnă de un plutonier adjutant“, și o imagine publică mai fină.

Ovidiu Vanghele, jurnalistul de la Centrul de Investigații Media, l-a votat pe Nicușor Dan într-o configurație limitată, preferându-l pe actualul președinte față de Simion, Georgescu sau Șoșoacă. Andreea Brătucu notează că, deși nu și-a pus mari speranțe într-un mandat activ, comparându-l pe președinte cu Iohannis și acuzațiiile că ar fi făcut un „guvern propriu” cu PSD, totuși atitudinea sa de la Cotroceni a fost văzută ca un act „demn de un plutonier adjutant”, care contrastează cu profilul său de matematician olimpic.

Scriitoarea a comentat că, deși nu este un fan al stilului de presă al lui Ovidiu Vanghele, îi recunoaște rolul de a „enerva, râcâi, șicaneze autoritățile atunci când i se pare că nu își fac treaba“. Ea consideră că faptul că un „intronizat temporar pe fotoliul de șef de stat” blochează accesul unui ziarist la informație din motive egoiste este un abuz grav.

Andreea Brătucu și-a exprimat solidaritatea cu jurnalistul interzis prin declarația publică „Je suis Vanghele“, într-o aluzie directă la emblematica postare „Je suis Charlie“ de la atacul asupra Charlie Hebdo. Ea și-a arătat admirația profesională, scriind articole din 1990 și fiind și fostă jurnalistă de investigație, subliniind că nu este vreun fan al junelui Vanghele, dar îi respectă rolul de a șicanea autoritățile.

Ovidiu Vanghele a aflat de interdicția de a mai participa la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni marți seară, în timpul unei conferințe care a durat aproximativ trei ore, în care președintele Nicușor Dan a răspuns la toate întrebările presei până când a venit rândul reporterului. Vanghele a fost ultimul jurnalist programat la vorbă și a fost lăsat să își pună întrebarea din „milă” a angajaților de la Palatul Cotroceni, care i-au permis accesul la microfon. Președintele nu i-a oferit un răspuns și i-a comunicat public, în direct, că este interzis la Palatul Cotroceni pe durata mandatului său. O analiză a incidentului a fost realizată pentru DCNews de lectorii universitari Val Vâlcu și Dan Podaru, care au dezbătut limitele libertății de exprimare și responsabilitatea jurnalistă. Unul dintre argumentele centrale ale debatei este relația dintre atacurile la persoana președintelui și reprezentarea națională a instituției. Val Vâlcu a subliniat că președintele României are și rolul de reprezentare a națiunii, nu doar de a interaccționa cu presa. El a explicat că atunci când îi sunt adresate injurii președintelui, se insultă țara și toți cei reprezentați de această funcție, indiferent de preferințele politice ale cetățeanului. În viziunea lui Vâlcu, limbajul agresiv al lui Vanghele îl descalifică nu doar ca jurnalist, ci și ca cetățean. Expertul consideră că reacția președintelui a fost corectă și se așteaptă ca instituțiile reprezentative să reacționeze și să nu accepte accesul unor indivizi care încalcă normele de conviețuire.

Un contraargument invocat de susținătorii jurnalistului se bazează pe Legea 544 privind liberul acces la informațiile de interes public. Val Vâlcu consideră că invocarea acestei legi este un „fake news” în acest context. El afirmă că legea nu obligă președintele să îl primească pe un anumit jurnalist, comparând situația cu un local care își rezervă dreptul de a-și selecta clienții și nu acceptă persoane aflate în stare de ebrietate sau care tulbură ordinea. Vâlcu a ridicat întrebarea practică: dacă ar urma să se țină cont de numărul enorm de jurnaliști din România, conferințele de presă ar trebui organizate la un stadion. De asemenea, el a comparat situația cu „plăcuța suedeză”, invocată anterior de apărătorii lui Vanghele drept opinie politică când era folosită față de Klaus Iohannis, susținând că față de Dan este tratată ca o insultă grosolanană. Vâlcu a ironizat „socializarea” acuzațiilor: diferența dintre Vanghele și George Simion este că niciunul nu este politician sau jurnalist profesionist, iar ambele comportamente sunt similar de nepoliticoase față de instituția prezidențială.

Perspectiva lui Dan Podaru este colorată de propria sa experiență, acesta fiind într-un litigiu cu Ovidiu Vanghele. Dan Podaru a declarat că, deși este criticul președintelui Nicușor Dan, el a dat în judecată jurnalistul pentru o serie de postări pe Facebook și articole în care Vanghele a avut un „comportament deviant” față de normele gazetărești și față de el, Podaru. Podaru a caracterizat situația ca fiind „inacceptabilă” pentru un jurnalist și a explicat că, indiferent de calitatea profesională, Vanghele pĂcătuiește prin formularea de injurii față de persoanele pe care le analizează sau cu care este în dezacord politic. Profesorul a susținut că meseria de jurnalist impune o conduită ce obligă la informarea obiectivă. El a considerat că Vanghele și-a schimbat măscata, purtând acum „tricoul unor partide sau al unor personalități politice”, nefuncționând ca un observator neutral. Dan Podaru a afirmat că președintele României are dreptul, având în vedere demnitatea și anvergura instituției, să își selecteze jurnaliștii pe care îi primește la Cotroceni. El consideră regrettabil comportamentul injurios al lui Vanghele față de șeful statului. Cu privire la libertatea de exprimare, Podaru a menționat că aceasta este fundamentală, dar trebuie practicatǎ „într-o manierǎ civilizată și decentă”. Meseria jurnalistului obligă la informare, nu la jignirea partenerilor de dialog. În momentul în care câștigă terenul comportamentul grobian, dialogul dispare. Podaru nu consideră corectă poziția susținătorilor lui Vanghele, deoarece aceștia nu se poziționează decent față de vizații anchetelor jurnalistului.