Nicușor Dan și Ursula von der Leyen au discutat despre securitatea Mării Negre și angajamentul european

Președintele României, Nicușor Dan, a avut o întrevedere la Palatul Cotroceni cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, având ca subiect principal securitatea în regiunea Mării Negre și impactul conflictului din Ucraina. Nicușor Dan a subliniat importanța strategică a Mării Negre pentru comerțul global și securitatea energetică europeană, incluzând extracțiile locale și relația cu zona Caspică. Șeful statului a avertizat că Rusia încearcă să escaladeze războiul hibrid, prin incursiuni cu drone, acțiuni de sabotaj, atacuri cibernetice și dezinformare, cu scopul de a implica țările europene direct în conflict.

Președintele României, Nicușor Dan, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au avut o discuție la nivel înalt la Palatul Cotroceni, având ca obiect principal securitatea în regiunea Mării Negre. Ursula von der Leyen a fost primită la Cotroceni de Nicușor Dan. Nicușor Dan și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au făcut luni, 9 noiembrie, la Palatul Cotroceni, declarații de presă comune referitoare la securitatea din regiunea Mării Negre.

Șeful statului a subliniat importanța unei prezențe europene solide în zonă, argumentând că nu se poate vorbi de o pace stabilă în Ucraina sau de o reconstrucție eficientă a țării vecine fără o Marea Neagră sigură. Nicușor Dan a explicat relevanta strategică a Mării Negre, care nu vizează doar România, ci întreaga Europă, datorită rolului său crucial în comerțul global și în securitatea energetică. Nicușor Dan: „Obiectul discuției noastre a fost cel de securitate la Marea Neagră. Am avut plăcerea și onoarea de a o avea astăzi invitată pe doamna Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Obiectul discuției noastre a fost, în mare măsură, cel de securitate la Marea Neagră. Vreau să îi mulțumesc pentru vizită, pentru solidaritate și pentru un sprijin concret de care vom vorbi puțin mai târziu”. El a menționat conexiunile cu extracțiile din Marea Neagră și cu zona Caspică, subliniind că stabilitatea regiunii este vitală pentru prosperitatea continentală. „De ce este importantă Marea Neagră, nu doar pentru România, ci și pentru Europa? Pentru că este un punct important în comerțul global, inclusiv în viitorul Coridor de Mijloc. Pentru că este un punct important în securitatea energetică a Europei și vorbim aici atât de dezvoltările viitoare de extracție din Marea Neagră, dar și de relația cu Zona Caspică. Și, bineînțeles, este un punct important pentru securitatea întregii Europe”. „De asemenea, dacă vorbim de conflictul din Ucraina și de reconstrucția Ucrainei, nu putem să vorbim nici de o pace stabilă în Ucraina, nu putem să vorbim nici de un mod eficient de a reconstrui Ucraina fără o Mare Neagră sigură”, a mai spus Nicușor Dan.

Despre conflictele regionale, președinta Comisiei Europene a afirmat: „Europa investește masiv în a fi pregătită din punctul de vedere al apărării. Avem așa-numitele proiecte de apărare de interes comun și salut participarea României la toate acestea. De asemenea, avem programul SAFE, care este programul de achiziții în domeniul apărării comune: România va primi mai mult de 16 miliarde de euro și sunteți un exemplu pentru inițiativa comună privind producția de drone cu Ucraina. Este exact tipul de cooperare de care Europa are nevoie, căci întărește apărarea Ucrainei și securitatea și economia României, precum și întregul flanc estic”. „Incidentele teribile de la Marea Neagră sunt un exemplu-cheie în acest sens. Astăzi îmi face deosebită plăcere să anunț o finanțare de 10 milioane de euro pentru operațiuni de căutare și salvare. Acest lucru vă va ajuta capacitățile de a răspunde la astfel de incidente rapid și eficient”, a completat președinta Comisiei Europene.

Alte subiecte discutate între cei doi oficiali au inclus viitorul cadru financiar multianual al UE. Nicușor Dan a exprimat speranța de a se încheia anul cu un buget pentru perioada 2028-2034 ambițios. În urma consultărilor, Nicușor Dan a anunțat un angajament european concret pentru regiune, axat pe implementarea Hub-ului de securitate la Marea Neagră. Această inițiativă, promovană anterior de România și Bulgaria, a fost inclusă în strategia europeană și urmează să fie concretizată în aceste două state, cu suportul finanțar și politic al Uniunii Europene.

Ursula von der Leyen a fost întrebată apoi de Libertatea: „Doamna președinte von der Leyen, România, așa cum știți, se confruntă cu amenințări hibride persistente de mai mulți ani și, în prezent, perturbări ale traficului maritim din Marea Neagră. Ce ar trebui să facă România pentru a-și pregăti mai bine populația în vederea unei situații de criză sau pentru un conflict? Cum evaluați reziliența generală a țării în fața războiului hibrid purtat de Rusia și, în același timp, care considerați că sunt principalele provocări în contextul discuțiilor în curs privind un posibil acord de pace pentru Ucraina și al implicațiilor acestuia asupra securității europene?”. Răspunsul președintei CE: „România are unul dintre cele mai puternice sisteme de protecție civilă din Europa și este un aliat esențial al NATO și un pilon de securitate pe Flancul Estic al Europei. Amenințările sunt într-adevăr tot mai mari și suntem dispuși să vă ajutăm să le faceți față și, așa cum am spus, România va primi mai bine de 16 miliarde de euro în cadrul programului SAFE și alte 21 miliarde sunt disponibile pentru statele membre și încurajez România să profite. Pot fi utilizate pentru a construi capacități de producție drone și contradrone pentru a vă proteja porturile, infrastructura critică, în cooperare strânsă cu alte state membre UE. Acest lucru este foarte important”. „În ceea ce privește negocierile de pace, președintele Zelenski a solicitat sprijin din partea partenerilor europeni în cadrul negocierilor de pace și bineînțeles îi oferim acest sprijin. Accentul acestor negocieri de pace este pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, acesta trebuie să fie obiectivul. Acum lucrăm la un plan de prosperitate post-război pentru Ucraina pentru a asigura stabilitatea și reconstrucția Ucrainei. Cu atât mai mult, negocierile de pace se concentrează și pe garanțiile de securitate pentru Ucraina într-un context post-război. Dar vreau să fiu foarte clară în acest context: orice discuții cu privire la arhitectura de securitate a Europei nu pot fi purtate decât după ce s-a ajuns la un acord de încetare a focului în Ucraina și trebuie să aibă loc într-un format corespunzător, în prezența aliaților UE și NATO”, a mai spus președinta CE. Despre conflictul din Ucraina, președintele a reamintit spectrul complet al războiului hibrid în care este implicată Rusia. El a enumerat incursiunile recente cu drone, acțiunile de sabotaj, atacurile cibernetice și campaniile de dezinformare drept măsuri prin care Moscova încearcă să escaladeze ceea ce a început în urmă cu cinci ani și să implice țările europene direct în conflict. Vizita Ursulei von der Leyen în România are loc în contextul atacurilor cu drone asupra navelor din Marea Neagră, din cauza războiului dintre Rusia și Ucraina. De la începutul lunii octombrie, cel puțin 9 nave comerciale au fost lovite de drone în largul coastelor române și bulgare ale Mării Negre. În total, peste 30 persoane au murit ori sunt date dispărute, conform AFP.

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că România a inclus în programul SAFE al UE echipamente necesare pentru protecția țărmului Mării Negre, menționând că strategía europeană a apărut înainte de incidentele recente. Nicușor Dan a explicat partenerilor europeni și aliaților din NATO mizele de securitate din regiune, subliniind că reacția acestora a fost una de solidaritate.

Președintele României, Nicușor Dan, a publicat un mesaj pe pagina sa de Facebook după întrevederea cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Palatul Cotroceni. Șeful statului a salutat alocarea de 50 de milioane de euro pentru accelerarea Hub-ului de securitate de la Marea Neagră, anunțată de Ursula von der Leyen, și a transmis că acest sprijin înseamnă mai multă siguranță în regiune și mai multă protecție pentru cetățeni. De asemenea, a menționat o alocație suplimentară de 10 milioane de euro pentru operațiuni de căutare și salvare în Marea Neagră.

Președintele României, Nicușor Dan, a salutat pe rețelele de socializare finanțarea anunțată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timpul vizitei sale la București. Nicușor Dan a afirmat că ajutorul financiar reprezintă un pas concret spre menținerea securității regiunii și protecția cetățenilor români.

Președintele a mulțumit pentru solidaritate și pentru sprijinul european concret, subliniind aprobarea a 50 de milioane de euro pentru accelerarea Hub-ului de securitate de la Marea Neagră. Acest hub va fi gestionat comun de România și Bulgaria, pe baza unui calendar clar de finalizare. Suma totală includesa de 10 milioane de euro suplimentari destinați operațiunilor de căutare și salvare în Marea Neagră, o măsura care vizează direct salvarea de vieți omenești.

Nicușor Dan a reamintit importanța strategică a Mării Negre nu doar pentru România, ci pentru întregul continent european, datorită rolului său în comerțul global și în securitatea energetică. Liderul a reiterat că pacea stabilă și reconstrucția eficientă a Ucrainei sunt imposibile fără o Marea Neagră sigură. Președintele a descris situația ca parte a unui război hibrid orchestrated de Rusia, care include incursiuni cu drone, acte de sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, cu scopul de a scala conflictul ucrainean și de a atrage direct țările europene.

În contextul vizitei, Nicușor Dan a reafirmat solidaritatea României cu Ucraina și a susținut parcursul european al both Republicii Moldova și Ucrainei. De asemenea, s-a abordat tema cadrului financiar multianual, șeful statului exprimând speranța pentru un buget ambițios pentru perioada 2028-2034.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat luni, 9 noiembrie, la București, o investiție de 50 de milioane de euro pentru accelerarea proiectului HUB-ului de securitate maritimă la Marea Neagră. Decizia vine în contextul deteriorării situației de securitate și al intensificării atacurilor cu drone asupra traficului maritim în regiune Adevărul. Ursula von der Leyen a specificat că UE va consolida supravegherea în Marea Neagră prin extinderea mecanismelor de monitorizare, inclusiv imagini satelitare asigurate de programul Copernicus Adevărul. Comisia Europeană a avertizat că amenințările includ și consolidarea securității în spațiul informațional, atacurile fiind adesea dublate de manipularea informației și interferențe externe Adevărul. O finanțare suplimentară de 10 milioane de euro a fost alocată autorităților române pentru operațiuni de căutare și salvare în Marea Neagră, pe fondul incidentelor maritime recente Adevărul. Hub-ul va funcționa ca o platformă regională pentru securitate maritimă, având rolul de a crește supravegherea, facilita schimbul rapid de informații și coordona răspunsul la incidente Adevărul. Proiectul, dezvoltat de România și Bulgaria, va avea două centre operaționale la Constanța și Varna, permițând analiza comună a amenințărilor și o reacție coordonată Adevărul.

Președintele României, Nicușor Dan, a salutat alocarea de 50 de milioane de euro pentru accelerarea Hub-ului de securitate maritimă la Marea Neagră, anunțată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul vizitei la Palatul Cotroceni. România va gestiona comun cu Bulgaria acest hub, cu un calendar clar de finalizare Bursa.ro. Șeful statului a subliniat că acest sprijin european concrete înseamnă mai multă siguranță în regiune și protecție pentru cetățeni. Nicușor Dan a reamintit importanța strategică a Mării Negre pentru comerțul global și securitatea energetică a întregii Europe, evidențiind conexiunile cu zona Caspică și extracțiile locale Bursa.ro. Președintele a descris spectrul războiului hibrid orchestrated de Rusia, care include incursiuni cu drone, acte de sabotaj, atacuri cibernetice și dezinformare, menite să escaladeze conflictul din Ucraina și să implice Europa. În dialog, Dan a reafirmat solidaritatea cu Ucraina și susținerea pentru parcursul european al Republicii Moldova și al Ucrainei, abordând și tema cadrului financiar multianual 2028-2034 Bursa.ro.

O sumă suplimentară de 10 milioane de euro a fost alocația pentru operațiuni de căutare și salvare în Marea Neagră, măsură care vizează direct salvarea de vieți omenești, după incidentele recente în care au fost lovide nave comerciale Bursa.ro.

Președintele României, Nicușor Dan, a salutat sprijinul financiar solid anunțat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Cotroceni, care include o alocație de 60 de milioane de euro pentru securitatea în regiunea Mării Negre. Datorită restricțiilor de abonare ale sursei, detaliile suplimentare din acest articol nu au putut fi verificate independent, dar titlul confirmă suma totală de 60 de milioane de euro, alăturând cele două fonduri (hub și căutare-salvare). Conținutul sursei Nine O'Clock este parțial blocat de plată, dar titlul oferă informația sumară consolidată.

Deputata USR Oana Țoiu a transmis pe Facebook că Hubul european de securitate la Marea Neagră va avea două sedii complementare: la Constanța și la Varna. Fostul ministru al Afacerilor Externe a calificat anunțul Comisiei Europene, făcut în cadrul vizitei Ursulei von der Leyen la București, ca fiind necesar pentru a demonstra responsabilitatea comună prin investiții partajate. Centrul va monitoriza, avertiza timpuriu și proteja infrastructura maritimă critică, inclusiv porturile, cablurile submarine și rutele de navigație, îmbunătățind reziliența împotriva amenințărilor hibride și cibernetice. Oana Țoiu a remarcat că Marea Neagră este cea mai riscantă zonă din lume pentru marinari în acest an, afectând vieți omenești, siguranța investițiilor și prețul alimentelor. Parlamentarul a insistat ca un armistițiu la Marea Neagră să facă parte din discuțiile de la Abu Dhabi între Ucraina și Rusia, mediate de SUA, în care va participa și o delegație europeană. Țoiu a explicat că vizita lui von der Leyen pregătește pozițiile occidentale pentru aceste negocieri, subliniind importanța menționării Turciei, colaborarea cu aceasta fiind extinsă în cadrul NATO pentru protecția infrastructurii critice și deminare. Hub-ul va fi interconectat cu sisteme precum CISE, MARSUR, SCOMAR, FRONTEX, SATCEN, ENISA și structurile NATO.

Consiliul European de Securitate Maritimă la Marea Neagră va opera cu sediile la Constanța, România, și Varna, Bulgaria, conform anunțului făcut de deputata USR Oana Țoiu. Comisia Europeană a alocat 50 de milioane de euro pentru înființarea acestui centru, care va supervisa zona și va proteja infrastructura maritimă.

„Anunțul făcut astăzi de Comisia Europeană, odată cu vizita Ursulei von der Leyen la București, de acordare a finanțării de 50 de milioane de euro pentru Hubul european de securitate maritimă la Marea Neagră, este o etapă necesară pentru a dovedi responsabilitatea comună prin investiții comune”, a scris Oana Țoiu pe Facebook.

Centrul de securitate va monitoriza Marea Neagră, va oferi avertizări timpurii și va proteja infrastructura critică, inclusiv porturile, cablurile submarine, conductele, instalațiile offshore și rutele de navigație. De asemenea, hubul va crește capacitatea de apărare împotriva amenințărilor hibride și a atacurilor cibernetice.

Deputata USR Oana Țoiu a subliniat că Marea Neagră este cea mai riscantă zonă din lume pentru marinari în acest an, afectând vieți omenești, siguranța investițiilor și prețul alimentelor.

Oana Țoiu a argumentat că discuțiile viitoare dintre Ucraina și Rusia, mediate de SUA la Abu Dhabi, ar trebui să includă un armistițiu la Marea Neagră pentru a proteja transporturile de energie și alimente.

Fostul ministru de Externe a menționat că vizita lui Ursula von der Leyen pregătește pozițiile delegației europene pentru negocierile cu Rusia. De asemenea, colaborarea extendată cu Turcia, în cadrul NATO, este crucială pentru protecția infrastructurii critice și deminare.

Hubul va fi interconectat cu sisteme precum CISE, MARSUR, SCOMAR, FRONTEX, SATCEN, ENISA, Centrul European de Competențe în Securitate Cibernetică de la București și structurile relevante ale NATO.

Următorii pași includ formalizarea calendarului de operaționalizare, stabilirea coordonatorului național și comun, înființarea structurii juridice, includerea contribuțiilor naționale în bugetele 2027 pentru România și Bulgaria, și consolidarea dialogului cu Turcia, Comisia Europeană, Germania și Franța.

Comisia Europeană va aloca additional 10 milioane de euro autorităților române pentru operațiuni de căutare și salvare în Marea Neagră, anunț făcut de Ursula von der Leyen la București alături de președintele Nicușor Dan.

Ursula von der Leyen a anunțat accelerarea pregătirilor pentru ca hubul să devină funcțional, stabilind un calendar de finalizare și alocația de 50 de milioane de euro.

Președinta Comisiei Europene a avertizat că situația de securitate din regiune s-a agravat, afirmând că „cerurile deasupra Mării Negre s-au întunecat”, și a subliniat importanța restabilirii libertății de navigație.

Deputata USR Oana Țoiu, fost ministru al Afacerilor Externe, a transmis că Hubul european de securitate la Marea Neagră va avea două sedii complementare: la Constanța (România) și la Varna (Bulgaria). Oana Țoiu a calificat anunțul Comisiei Europene din timpul vizitei Ursulei von der Leyen la București, privind alocarea de 50 de milioane de euro pentru accelerarea hub-ului, ca „o etapă necesară pentru a dovedi responsabilitatea comună prin investiții comune”. Centrul nou va avea responsabilități majore în monitorizarea zonei, avertizarea timpurie și protecția infrastructurii maritime critice, care include porturile, cablurile submarine, conductele, instalațiile offshore și rutele de navigație. De asemenea, va crește reziliența împotriva amenințărilor hibrige și cibernetice. Parlamentarul USR a subliniat gravitatea situației, precizând că Marea Neagră este astăzi cea mai riscantă zonă din lume pentru marinari, înregistrând cel mai mare număr de decese, fapt care afectează vieți omenești, siguranța investițiilor și prețul hranei la nivel global. Oana Țoiu a insistat ca includerea unui armistițiu la Marea Neagră, menit să protejeze transporturile de energie și hrană, să facă parte integrantă din discuțiile dintre Ucraina și Rusia, planificate la Abu Dhabi și mediate de SUA, la care va participa și o delegație europeană. Fostaministră a explicat că vizita președintei Comisiei Europene servește și pregătirii pozițiilor delegației europene pentru negocierile de pace. Ea a menționat importanța mențiunii Turciei în declarațiile oficiale, deoarece colaborarea trilaterală (România, Bulgaria, Turcia) pentru protecția infrastructurii critice și deminare este deja consolidată, inclusiv în coordonarea cu Ucraina. Hub-ul european va fi interconectat cu mecanisme de securitate existențe, printre care CISE (mediul european de schimb al informațiilor maritime la EMSA), MARSUR (rețeaua de supraveghere a Agenției Europene de Apărare), SCOMAR (sistemul românesc), FRONTEX, SATCEN, ENISA, Centrul European de Competențe în Securitate Cibernetică de la București și structurile relevante ale NATO. Pașii următori ai proiectului vizează formalizarea calendarului de operaționalizare, numirea unui coordonator pentru echipa multidisciplinară, înființarea structurii juridice, stabilirea Consiliului de Conducere cu oficiali implicați, numirea unui coordonator național și unui director comun, precum și includerea contribuțiilor naționale în bugetele anuale 2027 pentru România și Bulgaria. De asemenea, va continua dialogul cu Turcia, Comisia Europeană și statele membre cu abordări strategice proprii, cum sunt Germania și Franța. În cadrul aceleiași declarații, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat o alocație suplimentară de 10 milioane de euro pentru autoritățile române, destinată operațiunilor de căutare și salvare în Marea Neagră, în contextul incidentelor maritime recente. Ursula von der Leyen a confirmat accelerarea demersurilor pentru transformarea hub-ului într-o entitate operațională, stabilind un calendar clar pentru finalizare și reconfirmând alocarea de 50 de milioane de euro. Șefa Comisiei Europene a avertizat asupra intensificării provocărilor de securitate în regiune, afirmand că „cerurile de deasupra Mării Negre s-au întunecat”, și a pledat ferm pentru restabilirea și menținerea libertății de navigație în Marea Neagră.

Deputata USR Oana Țoiu a transmis că Hubul european de securitate maritimă la Marea Neagră va fi dotat cu două sedii complementare, amplasate la Constanța (România) și Varna (Bulgaria). Această inițiativă, promovană anterior de România și Bulgaria, urmează să fie concretizată cu sprijinul financiar și politic al Uniunii Europene. Într-un mesaj postat pe Facebook, parlamentarul a salutat finanțarea de 50 de milioane de euro pentru accelerarea Hub-ului de securitate, anunțată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul vizitei sale la București. Oana Țoiu a calificat acest pas ca fiind necesar pentru „a dovedi responsabilitatea comună prin investiții comune”. Centrul nou va suporta responsabilități majore în domeniul monitorizării zonei, avertizării timpurii și protecției infrastructurii maritime critice, inclusiv porturile, cablurile submarine, conductele, instalațiile offshore și rutele de navigație. De asemenea, hubul își propune să crească reziliența împotriva amenințărilor hibride și cibernetice. „Marea Neagră este astăzi marea cu numărul cel mai mare de marinari decedați acest an, este practic cea mai riscantă din lume, și asta afectează vieți omenești, siguranța investițiilor noastre și direct prețul hranei în alte locuri din lume”, a precizat Oana Țoiu, subliniind gravitatea situației. Fosta ministru de Externe a insistat ca includerea unui armistițiu la Marea Neagră, menit să protejeze transporturile de energie și hrană, să facă parte integrantă din discuțiile dintre Ucraina și Rusia, planificate la Abu Dhabi și mediate de SUA. Aceasta va participa o delegație europeană. Oana Țoiu a explicat că vizita președintei Comisiei Europene servește și pregătirii pozițiilor delegației europene pentru negocierile de pace. Ea a menționat importanța mențiunii Turciei în declarațiile oficiale, colaborarea trilaterală (România, Bulgaria, Turcia) pentru protecția infrastructurii critice și deminare fiind deja consolidată. Hub-ul european va fi interconectat cu mecanisme de securitate existente, printre care CISE (mediul european de schimb al informațiilor maritime la EMSA), MARSUR (rețeaua de supraveghere a Agenției Europene de Apărare), SCOMAR (sistemul românesc), FRONTEX, SATCEN, ENISA, Centrul European de Competențe în Securitate Cibernetică de la București și structurile relevante ale NATO. Pașii următori ai proiectului vizează formalizarea calendarului de operaționalizare, numirea unui coordonator pentru echipa multidisciplinară, înființarea structurii juridice, stabilirea Consiliului de Conducere cu oficiali implicați, numirea unui coordonator național și unui director comun, precum și includerea contribuțiilor naționale în bugetele anuale 2027 pentru România și Bulgaria. Ursula von der Leyen a anunțat o alocație suplimentară de 10 milioane de euro pentru autoritățile române, destinată operațiunilor de căutare și salvare în Marea Neagră, în contextul incidentelor maritime recente. Șefa Comisiei Europene a confirmat accelerarea demersurilor pentru transformarea hub-ului într-o entitate operațională, stabilind un calendar clar pentru finalizare și reconfirmând alocarea de 50 de milioane de euro. Președinta Comisiei Europene a avertizat asupra intensificării provocărilor de securitate în regiune, afirmând că „cerurile de deasupra Mării Negre s-au întunecat”, și a pledat ferm pentru restabilirea și menținerea libertății de navigație în Marea Neagră.

Președintele României, Nicușor Dan, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au discutat la Palatul Cotroceni despre securitatea regiunii Mării Negre și angajamentul european concret pentru zonă, axat pe implementarea Hub-ului de securitate. Șeful statului a avertizat că România se confruntă cu o creștere a incidentelor care fac parte dintr-un război hibrid orchestrat de Rusia, care include incursiuni cu drone, acțiuni de sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare menite să escaladeze conflictul din Ucraina și să implice țările europene.

Președintele României a reiterat importanța unei prezențe europene solide în Marea Neagră, argumentând că nu se poate vorbi de o pace stabilă în Ucraina sau de o reconstrucție eficientă a țării vecine fără o Marea Neagră sigură. Nicușor Dan a subliniat relevanta strategică a Mării Negre pentru întreaga Europă, datorită rolului său crucial în comerțul global și în securitatea energetică, inclusiv conexiunile cu extracțiile din Marea Neagră și cu zona Caspică. El a mulțumit pentru solidaritate și pentru sprijinul concret, calificând vizita ca fiind una importantă.

Nicușor Dan a salutat alocarea de 50 de milioane de euro anunțată de Ursula von der Leyen pentru accelerarea Hub-ului de securitate de la Marea Neagră, care va fi gestionat comun de România și Bulgaria, cu un calendar clar de finalizare. Suma include și o alocație suplimentară de 10 milioane de euro pentru operațiuni de căutare și salvare în Marea Neagră, măsură care vizează direct salvarea de vieți omenești. Președinta Comisiei Europene a anunțat 50 de milioane de euro pentru accelerarea proiectului HUB-ului de securitate maritimă la Marea Neagră și o finanțare suplimentară de 10 milioane de euro pentru autoritățile române pentru operațiuni de căutare și salvare. Hub-ul va avea două centre operaționale la Constanța și Varna și va fi interconectat cu sisteme precum CISE, MARSUR, SCOMAR, FRONTEX, SATCEN, ENISA și structurile NATO. Oana Țoiu, deputat USR și fost ministru al Afacerilor Externe, a salutat finanțarea ca pe o etapă necesară pentru a demonstra responsabilitatea comună prin investiții comune. Ea a calificat Marea Neagră drept cea mai riscantă zonă din lume pentru marinari în acest an și a insistat ca un armistițiu la Marea Neagră să facă parte din discuțiile de la Abu Dhabi între Ucraina și Rusia, mediate de SUA.

Nicușor Dan a reafirmat solidaritatea cu Ucraina și susținerea pentru parcursul european al Republicii Moldova și al Ucrainei. El a abordat și tema cadrului financiar multianual, exprimând speranța de a se încheia anul cu un buget ambițios pentru perioada 2028-2034. De asemenea, von der Leyen a avut o întrevedere cu prim-ministrul Luca Niculescu. Președinta Comisiei Europene a condamnat atacurile asupra navelor civile, declarându-le inacceptabile, și a avertizat asupra intensificării provocărilor de securitate în regiune, pledând pentru restabilirea libertății de navigație.

Un angajat al Parlamentului European, care a prezentat amendamente la raportul AFET privind Revizuirea Strategiei Uniunii Europene pentru Marea Neagră, consideră că strategiile de securitate ar trebui să pornească de la nevoile concretelor ale cetățenilor, precum un marinar care pleacă dintr-un port românesc sau o comunitate din Delta Dunării. Discutia despre securitatea Mării Negre trebuie să înceapă din obligațiile concrete față de oameni și economia care le susține viața Economistul. Vizita președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la București, pe 9 noiembrie, a adus angajamente financiare susținute: 50 de milioane de euro pentru accelerarea hub-ului de securitate maritimă dezvoltat împreună de România și Bulgaria, plus 10 milioane de euro suplimentari pentru capacitatea României de căutare și salvare. Sursele politice subliniază că următorii pași critici vor fi deciziile concrete de implementare, stabilirea calendarului și utilizarea efectivă a resurselor Economistul. Finanțarea europeană anunțată deschide o discuție politică fundamentală asupra costurilor protecției: cât din costul protejării intereselor europene trebuie suportat de statele care se află direct în apropierea zonelor de conflict.Întrebarea cheie este cum se transformă solidaritatea într-o capacitate operațională funcțională în momentul unui atac real. În contextul propunerilor de amendamente la raportul AFET privind Revizuirea Strategiei Uniunii Europene pentru Marea Neagră, coordonat de Helmut Brandstätter, se urmărește asumarea unei responsabilități europene permanente. Aceasta trebuie să se bazeze pe măsuri clare, finanțare dedicată și termene de verificare strictă. Contextul geopolitic al zonei a fost modelat nu doar de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei din 2022, ci și de istoria îndelungată a insecurității din regiune. Evenimente precum conflictul din Transnistria, tensiunile din Georgia, anexarea Crimeei și războiul din estul Ucrainei au oferit motive suficiente pentru o politică europeană susținută, motiv pentru care memoria instituțională este considerată esențială pentru a evita improvizațiile. Chiar dacă România și Bulgaria suportă o expunere directă, protecția rutelor maritime, porturilor, infrastructurilor energetice și legăturile cu vecinii vizează interese care depășesc economiile celor două state. Propunerea analizei subliniază necesitatea unei susțineri europene proporționale, cu o componentă de finanțare identificabilă pentru Marea Neagră și Dunărea de Jos, ținând cont de expunerea la risc și de costurile suplimentare, pentru a preveni afectarea serviciilor publice locale. Hub-ul de securitate maritimă, denumit uneori „scut”, este conceput ca o rețea de cooperare sub conducere civilă, menită să faciliteze supravegherea, schimbul de informații și răspunsul la riscuri. Funcționarea sa trebuie art culată cu responsabilitățile autorităților naționale și cu planificarea NATO. Valoarea sa practică se va vedea în capacitatea de a detecta rapid amenințările, de a verifica datele și de a dispune intervenția, menținând activitatea portuară și asigurând capacități de salvare și limitare a poluării. Printre măsurile propuse se numără întărirea detectării și urmăririi dronelor, utilizarea de senzori interoperabili, raportarea securizată și pregătirea comună. Se cere sprijin pentru cooperarea de combatere a minelor dintre România, Bulgaria și Turcia, precum și valorificarea experienței ucrainene. Deciziile de interceptare și folosire a forței rămân în competența autorităților naționale, iar cooperarea româno-bulgară, cu roluri complementare pentru Constanța și Varna, se va juzga după capacitatea de a produce rezultate concrete. Pe lângă protecția infrastructurii, este propus un program de pregătire pentru comunitățile de la Marea Neagră și Dunărea de Jos, axat pe avertizare accesibilă, planuri de adăpostire și evacuare, capacitate medicală și exerciții pentru incidente complexe (drona, mine, atacuri cibernetice, poluare). Să se sublinieze distanța dintre existența procedurală și posibilitatea reală a oamenilor de a o urma, inclusiv nevoia de ajutor organizat pentru persoanele cu mobilitate redusă și soluții adaptate comunităților izolate. Încrederea în instituțiile publice se construiește prin această experiență concretă, cetățenii observând dacă autoritățile știu exact ce au de făcut în situații de criză. Rutele comerciale pot rămâne deschise fizic, dar riscurile, primele de asigurare și incertitudinea pot reduce transporturile înainte de o blocare completă. De aceea, se propune examinarea mecanismelor de garantare și distribuire a riscurilor, implicând Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și asigurătorii, pentru a menține transporturile comerciale legale în condiții sigure și transparente. Aceeași abordare se extinde și la sectorul energetic. Exploatarea resurselor offshore, interconectările, conductele și cablurile necesită evaluări comune ale riscurilor, teste de rezistență și planuri de intervenție, pentru ca o infrastructură avariată să fie reparabilă și o sursă întreruptă să poată fi înlocuită rapid. Investițiile europene trebuie să creeze și capacitate industrială regională. Firmele, șantierele navale și centrele de cercetare din România și Bulgaria trebuie să poată participa la proiecte de supraveghere maritimă, combatere a dronelor, comunicații securizate și mentenanță, astfel încât să se dezvolte competențe locale pentru funcționarea echipamentelor pe termen lung. Existența unei legături esențiale între securitatea fizică și informarea publică. Un incident maritim generează imediat teamă și acuzații, iar lipsa informațiilor verificate oferă teren manipulării. Autoritățile trebuie să comunice rapid ce știu, ce verifică și ce măsuri iau, atribuirea responsabilității susținându-se prin probe. Cooperarea împotriva ingerințelor trebuie să includă instituțiile, presa independentă, cercetătorii și societatea civilă. Republica Moldova trebuie integrată în această cooperare, având în vedere legăturile sale energetice, comerciale și de securitate. Stabilitatea sa democratică influențează direct zona; sprijinirea ei trebuie să respecte suveranitatea, să cunoască vulnerabilitățile locale și să investească în rezilența economică. Se susțin angajamentele anunțate de Ursula von der Leyen, dar se insistă pe urmărirea aplicării lor. Hub-ul necesită guvernanță clară, un calendar public, finanțare identificată și evaluare periodică. Comunitățile au nevoie de pregătire, operatorii economici de continuitate, iar Parlamentul European de instrumente de verificare a rezultatelor. România trebuie să vină cu proiecte bine pregătite și instituții capabile, iar Europa să își asume partea de responsabilitate. Siguranța unui marinar, a unui port sau a unei comunități din Delta Dunării este o obligație europeană concretă, de aici începând credibilitatea scutului Mării Negre. Europa a acumulat strategii și declarații pentru Marea Neagră, dar acum trebuie să răspundă pentru aplicarea lor. Un calendar asumat, bani disponibili, echipamente funcționale și oameni pregătiți dau credibilitate unei promisiuni. Pentru comunitățile expuse, viitorul european înseamnă să trăiască în siguranță și să investească fără ca amenințarea războiului să dicteze alegerile.

Fosta minstră a Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, consideră că decizia Comisiei Europene de a aloca 50 de milioane de euro pentru înființarea Centrului de Securitate Maritimă în Marea Neagră reprezintă un pas necesar. Aceasta subliniază că inițiativa demonstrează disponibilitatea împărțirii responsabilității prin investiții comune, ca urmare a unei colaborări interinstituționale coordonate cu partenerii bulgari și cu experții europeni Logos Press. Conform Oanei Țoiu, consensul european a fost obținut prin consultări permanente cu partenerii strategici și se bazează pe concluziile experților formate în cadrul vizitelor anterioare Logos Press. Centrul va fi alcătuit din două platforme complementare, care vor funcționa ca o structură unică, guvernată printr-un sistem comun de management și conducere operațională. Structura va avea statutul de persoană juridică de drept internațional și va Include o unitate permanentă de planificare și coordonare, cu experți delegați de țările participante, cu sediile în Constanța (România) și Varna (Bulgaria) Logos Press. Printre sarcinile centrului se numără monitorizarea securității maritime, asigurarea cunoașterii situației, avertizarea timpurie cu privire la amenințări, precum și protecția infrastructurii maritime de importanță critică, incluzând porturile, cablurile submarine, conductele și coridoarele de transport Logos Press. Activitatea centrului se va concentra și pe sporirea rezilienței la amenințările hibride și cibernetice, dezvoltarea capacității instituționale, evaluarea riscurilor la adresa obiectivelor civile și securitatea mediului marin Logos Press. Oana Țoiu a subliniat că Marea Neagră înregistrează cel mai mare număr de decese în rândul marinarilor, fiind cea mai periculoasă întindere de apă din lume. Aceasta avertizează că situația pune în pericol viețile omenești, siguranța investițiilor și influențează direct prețurile alimentelor globale Logos Press. Având în vedere caracterul global al riscurilor, Oana Țoiu a propus includerea chestiunii privind încetarea focului în Marea Neagră, cu scopul de a asigura livrările de energie și alimente, pe ordinea de zi a discuțiilor de la Abu Dhabi Logos Press. Vizita președintelui Comisiei Europene ar fi avut scopul de a contribui la pregătirea pozițiilor delegației europene pentru negocierile dintre Ucraina și Rusia, alături de eforturile de mediere anunțate de Statele Unite Logos Press. Oana Țoiu a subliniat necesitatea menționării Turciei în declarațiile oficiale, având în vedere cooperarea extinsă a României, Bulgariei și Turciei pentru protejarea infrastructurii critice și mecanismul trilateral de măsuri antimine, incluzând coordonarea cu Ucraina Logos Press. Oana Țoiu a declarat că ar fi logic ca Centrul de Securitate Maritimă al Mării Negre să își extindă treptat cooperarea, incluzând țări precum Republica Moldova, pentru care accesul la Marea Neagră și securitatea comerțului maritim sunt vitale Logos Press. Odată ce își va începe activitatea la capacitate maximă, centrul va deveni parte a unui ecosistem mai amplu, incluzând CISE (cu EMSA), rețeaua MARSUR (din EDA), sistemul SCOMAR, Frontex, SATCEN, ENISA, Centrul European de Competențe în domeniul Securității Cibernetice din București și structurile relevante ale NATO Logos Press. Oana Țoiu a subliniat că obiectivul final este crearea unei imagini regionale de ansamblu, care să permită identificarea rapidă a riscurilor, asigurarea avertizării timpurii și sprijinirea procesului decizional al autorităților competente Logos Press. Hub-ul a fost inclus printre proiectele-pilot din cadrul abordării strategice a UE față de regiunea Mării Negre la 28 mai 2025 Logos Press. Proiectul se preconizează a fi de amploare foarte mare. România și Bulgaria au semnat un memorandum comun privind funcționarea centrului, iar România a obținut includerea proiectului pe lista domeniilor prioritare de finanțare în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian Logos Press. Inițiativa a fost inclusă printre obiectivele României în negocierile pentru finanțarea țărilor de pe „flancul estic” și a primit aprobarea Parlamentului European pentru viitorul buget UE Logos Press. Pașii următori ai proiectului includ aprobarea calendarului de lansare, numirea unui coordonator al grupului multidisciplinar, crearea structurii juridice și a consiliului de administrație, formalizarea funcțiilor coordonatorului național și includerea contribuțiilor naționale în bugetele de stat pentru anul 2027 Logos Press. Efortul de consolidare a dialogului va continua cu Turcia, Comisia Europeană și statele membre cu abordări strategice proprii față de regiune, în special Germania și Franța Logos Press.

Comisia Europeană vizează ca hubul de securitate maritimă coordonat de România și Bulgaria să devină operațional în 2027, utilizând facilități de coastă și navale din Constanța și Varna, au precizat marți, 10 noiembrie, purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Paula Pinho. Un grup comun de lucru va pregăti conceptul integrat și planul de implementare al hubului, cu rezultate concrete și termene stabilite. Comisia Europeană nu a anunțat încă componența acestui grup sau o dată exactă de inaugurare a hubului. Pe lângă facilitățile din Constanța și Varna, purtătoarea de cuvânt Paula Pinho a menționat integrarea unei baze aeriene din România în structura de supraveghere, fără însă a identifica localitatea exactă sau a detalia rolul acesteia. Proiectul este conceput ca o rețea de cooperare între instituții, sub conducere civilă, menită să asigure supravegherea maritimă, schimbul de informații și protejarea infrastructurii critice. Sprijinul financiar de până la 50 de milioane de euro privește același proiect comun prezentat de președinta Ursula von der Leyen la București și Varna. Comisia nu a precizat până în prezent calendarul plăților sau împărțirea sumei între cele două state membre. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho, a explicat că anul 2027 este obiectivul instituției pentru punerea în funcțiune a hubului. Instituția nu a făcut public un calendar detaliat al etapelor intermediare. Întrebată unde va funcționa structura administrativă, Pinho a indicat facilitățile din cele două orașe de la Marea Neagră și integrarea unei baze aeriene din România, fără a numi baza sau a detalia rolul acesteia. Răspunsul nu a stabilit nici unde va fi centrul de comandă administrativă, nici compoziția personalului sau împărțirea responsabilităților. Hubul de securitate maritimă face parte din strategia UE pentru Marea Neagră, prezentată în mai 2025. Raportul comun al Comisiei și al șefei diplomației europene din 3 iulie 2026 îl descrie ca pe o rețea de cooperare între instituții, inițiată și coordonată împreună de România și Bulgaria, cu sprijin european și sub conducere civilă. Scopul este ca autoritățile să aibă o imagine comună a situației maritime, să evalueze amenințările și să răspundă mai bine riscurilor pentru infrastructura critică și mediu. Rețeaua ar urma să conecteze capacitățile naționale de supraveghere și monitorizare cu sistemele europene de schimb de informații, menționându-se CISE, mediul comun de schimb de informații maritime implementat de Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă. Documentul prevede și atragerea unor parteneri regionali, inițial Turcia, Ucraina și Republica Moldova, fără să prezinte participarea lor ca un acord deja încheiat. Finanțarea de până la 50 de milioane de euro, reiterată de Paula Pinho, fusese anunțată inițial de președinta Ursula von der Leyen la București la 9 noiembrie. La Varna, a doua zi, von der Leyen a reluat angajamentul pentru același hub. Cele două anunțuri privesc un singur proiect comun, nu câte o finanțare de 50 de milioane de euro pentru fiecare țară. Sprijinul pentru hub este distinct de cele 10 milioane de euro anunțate pentru operațiunile de căutare și salvare din România și de suma similară destinată autorităților bulgare. Comisia nu a precizat instrumentul bugetar folosit pentru hub, repartizarea banilor sau calendarul plăților. Pinho a anunțat că vor fi comunicate detalii suplimentare după definitivarea acestora.