Nicușor Dan susține o conferință de presă la Palatul Cotroceni

Conferința de presă organizată de președintele României, Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni a început marți, 10 noiembrie, la ora 19:00.

În cadrul intervenției sale, Nicușor Dan a explicat decizia de a convoca această întâlnire cu presa. „Am considerat util să avem un dialog la sfârșitul crizei politice. A fost o perioadă dificilă pentru români, un an cu nivelul de trai care a scăzut, apoi a continuat să scadă și o incertitudine pe care dezbaterile inutile, multe ale partidelor a generat-o.”, a declarat șeful statului, subliniind că a fost o perioadă „emoțională” și „inflamată”. El a invitat publicul să se uite la „poza de ansamblu” și să se gândească la viitor, cu „mai puțină emoție”.

Președintele României a evidențiat faptul că, în ciuda instabilității politice, guvernul a realizat o rectificare bugetară și a păstrat cadrul general. „România a dovedit că și-a respectat angajamentele financiare”, a afirmat Nicușor Dan. Recent, țara a emis cu succes o emisiune de obligațiuni pentru a-și finanța o parte din datoria curentă, dovedind „încrederea pieței financiare”.

Despre acțiunile viitoare ale executivului, Nicușor Dan a declarat că va dezvălui mai puține detalii, considerând că cetățenii și clasa politică știu deja așteptările reciproce. „Dacă oamenii vor simți că autoritățile lucrează pentru ei, înseamnă că clasa politică își face datoria. Dacă nu, înseamnă că am eșuat din nou.”, a spus președintele.

În ceea ce privește situația financiară și evaluările agențiilor de rating, Nicușor Dan a prezentat bugetul României pentru 2026: venituri de 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei. Deficitul de 150 de miliarde de lei echivalează cu întreaga sumă a PNRR alocată pe cinci ani. Dintre aceste cheltuieli, 60 de miliarde de lei reprezintă doar dobânzile la datoriile deja acumulate.

Președintele a avertizat asupra importanței menținerii traiectoriei fiscale asumate față de piețe. Orice abatere ar duce la pierderea credibilității României și la riscul de a nu-și putea plăti datoriile. O scădere a ratingului ar forța fondurile de investiții sau de pensii să se retragă, obligând statul să se împrumute de la alții, la dobânzi mai mari, sau să apeleze la FMI, care vine de obicei cu „ajustări drastice”.

Nicușor Dan a subliniat că cele mai mari capitole de cheltuieli din bugetul național sunt cele de personal (salarii și pensii). Este „foarte greu de crezut că poți să ai o reducere drastică a deficitului fără să te atingi de capitolele astea.”

El a explicat mecanismul macroeconomic: creșterea ratelor la care statul se împrumută duce automat la creșterea ratelor pentru toate persoanele fizice și juridice. În timp ce ridicarea ratelor este dureroasă pentru oameni, companiile, numeroase dintre ele fiind „la limită, nu mai suportă o ridicare și mai mult a ratei cu care se împrumută.”

Refacerea încrederii în piețele financiare este un proces lung, media fiind de 6-7 ani, a precizat Nicușor Dan. „De fiecare dată când ai pierdut încrederea pieței financiare, îți ia ani de zile ca să revii. De exemplu România a pierdut-o în 2008 și a recâștigat-o în 2014.”

În legătură cu prezența AUR la guvernare, Nicușor Dan a explicat de ce a exclus acest partid de la executiv. A menționat că are „toată simpatia pentru simpatizanții AUR”, înțelegându-le perfect revoltă împotriva statului, bazată pe experiența sa personală de criticare a statului, participare la proteste și acțiuni în justiție.

Totuși, președintele a clarificat diferența dintre o poziție civică și una politică: „Numai că dacă ești partid politic, care reprezinți milioane de oameni, nu mai e suficient să protestezi.”

Președintele României, Nicușor Dan, a susținut marți, 10 noiembrie, o conferință de presă la Palatul Cotroceni, descrisă ca o „conferință de presă-maraton”. Acesta este primul intervenție publică detaliată a șefului statului după instalarea Guvernului Niculescu, într-un context politic marcat de instabilitate și criză economică.

Nicușor Dan consideră că a fost util să aibă un dialog la finalul crizei politice, subliniind că a fost o perioadă dificilă pentru români, în care „noi toți am pierdut un timp prețios”. El a menționat că dorește să răspundă la patru întrebări esențiale privind situația financiară, impactul aducerii AUR la guvernare, riscurile alegerilor anticipate și iluzia unei guvernări fără PSD pentru PNL și USR.

„Am considerat util să avem un dialog la sfârșitul crizei politice. A fost o perioadă dificilă pentru români. Am avut un an în care nivelul de trăi a scăzut și după aceea am mai avut șase luni în care nivelul de trăi a continuat să scadă, dar am mai avut și o incertitudine pe care toate dezbaterile politice multe inutile ale partidelor au generat”, a declarat președintele într-un moment pe care l-a definit ca „foarte emoțional” și „inflamat”. El a îndeamnat la o privire obiectivă asupra poveștii de ansamblu și la orientarea către viitor.

Președintele a evidențiat că, prin rectificarea bugetară, guvernul anterior a păstrat anvelopa bugetară și și-a respectat angajamentele financiare. Rezultatul este văzut în emisiunea de obligațiuni realizată săptămâna trecută, care s-a desfășurat „foarte bine” și a dovedit încrederea pieței financiare.

Referitor la acțiunile viitoare ale executivului, Nicușor Dan a declarat că nu va da detalii excessive, considerând că există deja așteptări clare reciproc. „Dacă oamenii vor simți că autoritățile statului lucrează pentru ei, înseamnă că clasa politică își face datoria. Dacă vor simți că nu, înseamnă că am eșuat din loc”, a precisat el.

Președintele a subliniat de ce o aducere a AUR la guvernare ar fi însemnat o „prăbușire economică rapidă” pentru România și o afectare a relațiilor externe și a securității statului. De asemenea, a avertizat că alegerile anticipate ar fi dus la același rezultat economic negativ.

Nicușor Dan a explicat că este o iluzie să crezi că PNL și USR, având scorurile din Parlament și chiar și sprijinul președintelui, ar fi putut guverna fără PSD, subliniind complexitatea realității politice actuale.

El a reiterat importanța evaluărilor agențiilor de rating pentru România, leagând stabilitatea fiscală de potențialele șocuri economice.

Președintele a reiterat că nu va intra în detalii excesive asupra programului guvernamental viitor, lăsând responsabilitatea evaluării actelor de guvernare pe seama cetățenilor și a clasei politice.

Președintele României, Nicușor Dan, a evidențiat ipocrizia unor politicieni care, în timp ce declarau public că se luptă cu PSD și cu Sistemul, se prezentau simultan în fața sa pentru a cere acces pentru negocieri. Șeful statului a considerat lipsită de „minimă decență” această double standard, în care aceleași figuri politice se prezintă ca eroi anti-sistem în public, dar cer permisiunea președintelui pentru a dialoga cu partidele pe care spun că le combat.

Nicușor Dan a demontat mitul conform căruia PNL și USR ar fi putet forma un guvern stabil fără PSD, chiar și cu sprijinul președintelui, argumentând că aceasta este o iluzie. El a explicat faptul că în mod democratic, PNL-USR au obținut circa 30% din voturi, insuficient pentru o majoritate parlamentară care necesită 50%. Niciun președinte dintr-o țară democratică nu poate suplini această diferență numerică, iar a acuza președintele (autoritatea care oficiază alegerile) că nu ajută la formarea majorității atunci când scorul este sub pragul necesar este ilogic.

Șeful statului a explicat că AUR nu oferă garanțiile necesare de încredere și predictibilitate, elemente cruciale pentru guvernare. Agențiile de rating clasifică partidul ca populist, iar piața financiară reacționează negativ la instabilitate. Președintele a menționat că există studii care arată că intrarea unui partid populist la guvernare crește rata dobânzii la care țara se împrumută. România, aflată la limita ajustării fiscale, nu poate absorbi o astfel de creștere a costurilor finanțării fără a pune în pericol stabilitatea economică.

Nicușor Dan a accentuat natura izolaționistă a AUR, argumentând că securitatea nu poate exista fără integrarea într-o rețea de parteneri internaționali. El a punctat contradicțiile interne ale partidului: deși cere securitate, votează împotriva prezenței trupelor americane sau susține retorică care demontează alianțele tradiționale. Președintele a enumerat exemple concrete de incompatibilitate, inclusiv votarea împotriva legii de doborâre a dronelor, susținerea publică a unor figuri care minimizează amenințări reale sau promovează teoriile conspirative despre bazele militare. Pe plan european, tonul ostil al AUR față de Bruxelles și față de Franța – care coordonează eforturile de apărare – creează obstacole majore în dialogul diplomatului și în procesul de aderare al Moldovei. Prezența AUR în guvern ar face imposibilă menținerea încrederii partenerilor, care ar întreba legitim dacă România își va onora angajamentele internaționale.

Potrivit lui Nicușor Dan, scenariul în care președintele ar fi impus o guvernare PNL-USR ar fi dus la o „prăbușire economică rapidă” pentru România. Alternativele propuse de criticii săi, precum aducerea la guvernare inițială a PSD și AUR pentru a eșua, sau alegerea alegerilor anticipate, au fost respinite ca având consecințe negative sigure. Alegerile anticipate, în contextul actual, ar fi dus la o scădere bruscă a nivelului de trai și la o downgrade-rea a ratingului de țară, fără a aduce nicio soluție logică crizei politice și economice.

Președintele României a oferit detalii suplimentare despre raționamentul economic din spatele excluziunii AUR, subliniind că economia și investițiile se bazează pe încredere. Un partid care își propune să reducă taxele dar, în același timp, să răscumpere toate investițiile, fără un plan sustenabil, este periculos pentru stabilitate. De asemenea, un partid al cărui instrument principal este scandalul, inclusiv în interiorul Parlamentului, va genera instabilitate administrativă imediat ce va prelua puterea. Nicușor Dan a amintit de declarațiile publice ale AUR împotriva Occidentului, a băncilor și a investitorilor străini, exemplificând cu atitudinea ostilă față de Franța, o țară cu investiții semnificative în România.

Nicușor Dan a explicat motivul empatiei sale față de simpatizanții AUR, bazată pe experiența sa proprie de activist civic care a criticat statul și a mers în instanță de sute de ori. Totuși, a subliniat distincția fundamentală între o poziție civică și una de guvernare: un partid politic care reprezintă milioane de cetățeni nu mai are luxul de a protesta și de a nu oferi soluții. Pentru a guverna, este nevoie de garanții de predictibilitate și încredere, aspecte pe care, în opinia președintelui, AUR nu le poate oferi în prezent, riskând retrogradarea ratingului de țară într-o singură săptămână dacă ar ajunge la putere.

Conferința de presă a fost structurată în jurul a patru întrebări esențiale: situația financiară actuală, impactul aducerii AUR la guvernare, riscurile alegerilor anticipate și iluzia unei guvernări PNL-USR fără PSD. Nicușor Dan a considerat util să ofere aceste lămuriri la finalul crizei politice, după o perioadă marcată de scăderea nivelului de trai și de incertitudine generată de dezbaterile inutile. El a invitat publicul să adopte o perspectivă obiectivă, concentrându-se pe viitor și pe „poza de ansamblu” a situației naționale.

Nicușor Dan a precizat că, în calitate de președinte, are două opțiuni într-un parlament divizat: să realizeze o coaliție majoritară (dar să facă compromisuri semnificative) sau să meargă în opoziție sperând la rezultate mai bune la următoarele alegeri. Este, a explicat șeful statului, ilogic să ceri arbitrului (președintelui) să modifice realitatea matematică a votului populației (30% < 50%) și a procedurilor democratice. El a avertizat că orice abatere de la trajectoria fiscală asumată duce la pierderea credibilității, cu efecte imediate asupra ratelor dobânzilor pentru toate persoanele fizice și juridice, și la riscul unei intervenții drastice a FMI.

Președintele a pus în evidență corelația directă dintre ratingul de țară și stabilirea investițiilor. Dacă agențiile de rating ar reduce calificativul României, fondurile de investiții și de pensii care respectă regulamente stricte ar fi obligate să se retragă din piața locală. În lipsa altor creditori dispuși să finanțeze România la condiții rezonabile, statul ar fi obligat să apeleze la împrumuturi scumpe sau la asistența FMI, așa cum s-a întâmplat în 2009. Refacerea încrederii piețelor financare este un proces lent, media fiind de 6-7 ani, exemplul României (care a pierdut încrederea în 2008 și a recuperat-o abia în 2014) demonstrând dificultatea remanierii imaginii economice.

Nicușor Dan a reamintit structura bugetului 2026, caracterizându-l printr-un deficit de 150 de miliarde de lei. Această sumă este comparabilă cu întreaga alocație PNRR pe cinci ani, cu finanțarea a 2.500 de km de autostradă sau a 45 de spitale regionale. Președintele a identificat cheltuielile de personal (salarii și pensii) ca fiind cele mai mari capitole bugetare, subliniind că reducerea drastică a deficitului nu poate fi realizată fără a atinge aceste zone. Deoarece România este la limita capacității de ajustare fiscală, orice creștere a ratelor de împrumut pe care le impune piața din cauza instabilității politice (cum ar fi cea generată de prezența AUR) ar fi fatală pentru majoritatea companiilor, ducând la falimente și șomaj.

Având în vedere complexitatea realității politice, președintele a refuzat să ofere detalii excesive despre programul viitorului executiv, lăsând responsabilitatea evaluării actelor de guvernare cetățenilor și clasei politice. Totuși, el a precizat că, dacă românii vor simți că autoritățile lucrează pentru ei, clasa politică își va face datoria; în caz contrar, va însemna un eșec total. Nuva echipă guvernamentală s-a angajat să mențină cota unică și să evite majorările de TVA, dar negocierile privind pensiile, salariile și bugetul pentru 2027 sunt în curs.

Conferința de presă a fost a doua sa intervenție publică majoră la Palatul Cotroceni, prima având loc când era secretar de stat. Ea marchează un moment de revenire la normalitate instituțională și de răspundere față de societatea civilă și mass-media. Nicușor Dan a încercat să deconteze polarizarea extremă a mediului politic, explicând că realitatea democratică nu poate fi ignorată. El a menționat că a fost o perioadă „emoțională” și „inflamată”, dar așteaptă ca România să treacă la o fază de construcție și de respectare a angajamentelor financiare și geopolitice asumate.

În opinia președintelui, economia României se bazează pe încredere. AUR nu prezintă încredere. El a arătat că AUR nu are un plan de țară sustenabil, spune că reduce taxele, dar vrea să răscumpere toate investițiile și vorbește despre reindustrializare. De asemenea, președintele a subliniat că un partid a cărui carte de vizită este scandalul, inclusiv în Parlamentul României, va crea conflicte odată ajuns la putere și va afecta stabilitatea administrației, conform sursei citate.

Președintele a amintit că există declarații împotriva Occidentului, băncilor, investitorilor străini și unor țări cu investiții în România. El a dat exemplul unui consultant economic care, dacă ar fi întrebat de o companie franceză despre investițiile în România, ar trebui să îi reamintească acesteia că la guvernare este un partid care a spus că Franța este o dictatură comparabilă cu Iranul și că România este o colonie franceză. Președintele a adăugat că AUR a promis case cu 35.000 de euro, a luat datele din buletinele românilor și apoi a spus că a fost marketing electoral, iar în condiții de criză nu este sigur că va ține România în siguranță, potrivit declarațiilor sale.

Președintele Nicușor Dan a explicat de ce a exclus AUR de la guvernare, începând cu o discuție despre simpatizanții AUR, pentru care a declarat că are toată simpatia. El a spus că îi pare rău că nu a avut mai multe ocazii de a dialoga și că dialogul a fost înlocuit, din toate părțile, cu slogane. Președintele a explicat că simpatizează cu aceștia pentru că el însuși a fost în situația de a critica statul, de a participa la sute de proteste, de a da statul în judecată de sute de ori, de a nu câștiga și de a nu se întâmpla nimic, înțelegând foarte bine ce înseamnă să fii revoltat pe statul român. El a subliniat că acesta este principalul motiv pentru care simpatizanții AUR simpatizează cu partidul, potrivit declarațiilor sale.

Șeful statului a adăugat că, dacă ești un partid politic care reprezinți milioane de oameni, nu mai este suficient să protestezi. Trebuie să le dai oamenilor garanția că, dacă ajungi să guvernezi, ești suficient de încredere, de predictibil și știi unde vrei să ajungi. Președintele a subliniat că AUR nu se află în această situație astăzi și a exemplificat: „AUR la guvernare ar fi însemnat într-o săptămână retrogradarea ratingului de țară“, conform sursei citate.

În final, șeful statului a încheiat comunicatul său de presă de la Cotroceni, reiterând faptul că o aducere a AUR la guvernare ar fi însemnat o prăbușire economică pentru România și o afectare a relațiilor externe și a securității statului. De asemenea, a avertizat că alegerile anticipate ar fi dus la același rezultat economic negativ.

Nicușor Dan a amintit că există declarații împotriva Occidentului, băncilor, investitorilor străini și unor țări cu investiții în România. El a dat exemplul unui consultant economic care, dacă ar fi întrebat de o companie franceză despre investițiile în România, ar trebui să îi reamintească acesteia că la guvernare este un partid care a spus că Franța este o dictatură comparabilă cu Iranul și că România este o colonie franceză. Președintele a adăugat că AUR a promis case cu 35.000 de euro, a luat datele din buletinele românilor și apoi a spus că a fost marketing electoral, iar în condiții de criză nu este sigur că va ține România în siguranță, potrivit declarațiilor sale.

În ceea ce privește situația financiară și evaluările agențiilor de rating, Nicușor Dan a prezentat bugetul României pentru 2026: venituri de 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei. Deficitul de 150 de miliarde de lei echivalează cu întreaga sumă a PNRR-ului alocat pe cinci ani. Dintre aceste cheltuieli, 60 de miliarde de lei reprezintă doar dobânzile la datoriile deja acumulate.

Președintele a avertizat asupra importanței menținerii traiectoriei fiscale asumate față de piețe. Orice abatere ar duce la pierderea credibilității României și la riscul de a nu-și plăti datoriile. O scădere a ratingului ar forța fondurile de investiții sau de pensii să se retragă, obligând statul să se împrumute de la alții, la dobânzi mai mari, sau să apeleze la FMI, care vine de obicei cu „ajustări drastice”.

Refacerea încrederii în piețele financare este un proces lung, media fiind de 6-7 ani, a precizat Nicușor Dan. „De fiecare dată când ai pierdut încrederea pieței financiare, îți ia ani de zile ca să revii. De exemplu România a pierdut-o în 2008 și a recâștigat-o în 2014.”

Referitor la acțiunile viitoare ale executivului, Nicușor Dan a declarat că nu va da detalii excesive, considerând că există deja așteptări clare reciproc. „Dacă oamenii vor simți că autoritățile statului lucrează pentru ei, înseamnă că clasa politică își face datoria. Dacă vor simți că nu, înseamnă că am eșuat din loc”, a precisat el.

Președintele României, Nicușor Dan, a susținut o conferință de presă marți, 10 noiembrie, la Palatul Cotroceni, în care a argumentat că organizarea alegerilor anticipate ar fi dus la retrogradarea ratingului suveran al țării și la o scădere bruscă a nivelului de trai. Șeful statului a explicat că instabilitatea politică prelungită, într-un context în care statul are nevoie de finanțare semnificativă, ar fi afectat încrederea investitorilor, agențiile de rating recomandând probabil retragerea capitalului din România.

Nicușor Dan a respins ideea că PNL și USR ar fi putut forma un guvern fără PSD doar prin susținerea președintelui, definind această perspectivă ca fiind „complet falsă” deoarece 30% din voturi este insuficient pentru o majoritate parlamentară de 50%. „Nu e treaba arbitrului”, a subliniat președintele, adăugând că un partid minoritar nu poate substitui voința Parlamentului, având doar opțiunea de a intra într-o coaliție cu compromisuri sau de a merge în opoziție.

Președintele a criticat contradictoriul discurs politic al unor lideri care afirmă public că luptă împotriva PSD și a „sistemului”, dar cer în privat facilitarea dialogului cu social-democrații, cerându-le o „minimă decență”. De asemenea, Nicușor Dan a respins scenariul ca PSD și AUR să fie lăsate la guvernare pentru a eșua, atrăgând atenția că o asemenea strategie ar fi dus la aruncarea „în aer a țării” din punct de vedere economic și politic, cu consecințe negative garantate pentru stabilitatea României.

Președintele României, Nicușor Dan, a explicat în cadrul conferinței de presă de la Palatul Cotroceni că organizarea alegerilor anticipate ar fi avut consecințe economice grave pentru țară, afectând încrederea investitorilor și capacitatea statului de a-și onora obligațiile financiare. Rolul agențiilor de rating este de a indica riscul investițiilor, iar instabilitatea politică și politicile populiste, ca cele ale AUR, pun în pericol creditul suveran al României. Conferința de presă de la Palatul Cotroceni a fost anunțată cu doar 24 de ore înainte de desfășurare.

Pentru a ilustra riscurile, șeful statului a prezentat un scenariu ipotetic: un analyst al unei agenții de rating care ar trebui să evalueze o țară cu un guvern demis, incertitudine politică și instabilitate pe o perioadă de 4-5 luni. Contextul politic include un partid cu 40% în sondaje care s-a certat cu toată lumea, intern, extern, Occident, investitori și parteneri de securitate. Anunțul a fost făcut printr-un videoclip postat pe pagina oficială de Facebook a președintelui României, alături de un mesaj care invita publicul să urmărească evenimentul.

Nicușor Dan a condamnat relația dintre AUR și Călin Georgescu, ironizând numele fostului prezidențiabil și subliniind că partidul il susține pe cineva care consideră că nucleorul Deveselu este o „rușine diplomatică”. O țară care se împrumută cu 150 de miliarde de lei pe an, în care 60 de miliarde sunt dobânzi, nu își permite o instabilitate care să deterioreze ratingul. „Voi vorbi deschis în cadrul unei conferințe de presă, care va avea loc marți, 10 noiembrie, de la ora 19:00 la Palatul Cotroceni”, a scris Nicușor Dan pe pagina sa de social media.

Analistul din exercițiul de imaginație trebuie să decidă dacă să investească în datoria suverană a unei țări care are un partid cu 40% în sondaje și care s-a certat cu toată lumea, intern, extern, Occident, investitori și parteneri de securitate.

„Țara asta se împrumută cu 150 de miliarde de lei pe an, în care 60 de miliarde sunt dobânzi”, a arătat Nicușor Dan, întrebând care ar fi fost răspunsul agențiilor de rating în fața unei astfel de instabilități politice și economice.

Președintele României, Nicușor Dan, a susținut marți, 10 noiembrie, de la ora 19:00, la Palatul Cotroceni, prima sa conferință de presă după instalarea Guvernului Niculescu. Evenimentul, descris de șeful statului ca un dialog la sfârșitul unei crize politice, a avut loc într-o atmosferă pe care Nicușor Dan a definit-o ca „emoțională” și „inflamată”. El a considerat util să răspundă direct jurnaliștilor și cetățenilor despre provocările ultimei perioade și prioritățile viitoare, închizând astfel o pauză în intervențiile publice majore la Palatul Cotroceni.

Nicușor Dan a demontat argumentele securității în contextul izolării geopolitice. El a subliniat că „nu poți avea securitate fără a fi integrat într-o rețea de securitate bazată pe parteneriate”. Președintele a enumerat voturile AUR împotriva prezenței militarilor NATO și împotriva legii de doborâre a dronelor, ironizând sprijinul acordat de partid față de Călin Georgescu, care a calificat baza militară de la Deveselu drept o „rușine diplomatică” și a menționat o reevaluare a bazei de la Kogălniceanu. Aceste poziții, conform șefului statului, creează contradicții majore cu partenerii de securitate ai României. Președintele a explicat distincția dintre opoziția civică și responsabilitatea guvernării. „Dacă ești simpatizant, protestezi doar. Dacă ești partid, nu mai e suficient”, a declarat Nicușor Dan, amintindu-și propriile acțiuni în justiție și la proteste. El a avertizat explicit: „AUR la guvernare ar fi însemnat într-o săptămână retrogradarea României”. Piața financiară, tratând partidul ca populist, ar penaliza rapid creditul suveran. De asemenea, a criticat promisiunile electorale nefundamentate, precum cele privind casele cu 35.000 de euro, calificându-le drept marketing electoral fără acoperire financiară. Situația financiară prezentată de Nicușor Dan relevă un deficit bugetar de 150 de miliarde de lei pentru anul 2026, față de venituri estimate la 730 de miliarde și cheltuieli de 860 de miliarde. Această sumă este comparabilă cu întregul program PNRR pe cinci ani, cu finanțarea a 2.500 de km de autostradă de la zero sau cu construcția a 45 de spitale regionale. Din totalul cheltuielilor, 60 de miliarde de lei sunt reprezentate exclusiv de dobânzile la datoria publică acumulată. Președintele a descris limita fragilității economice: România se află la limita recomandărilor agențiilor de rating pentru investiții. El a explicat mecanismul riscului: în cazul unei retrogradări a ratingului, fondurile de pensii și de investiții s-ar putea retrage din piața locală, obligând statul să se împrumute de la alții la dobânzi mai mari sau să apeleze la Fondul Monetar Internațional. FMI ar veni, conform tradiției, cu „ajustări drastice”. Nicușor Dan a ilustrat greutatea procesului de recuperare prin exemplul României, care a pierdut încrederea pieței financiare în 2008 și a recâștigat-o abia în 2014, un proces care durează media 6-7 ani. Nicușor Dan a menționat că România a respectat angajamentele financiare, fiind dovedit de o săptămână de emisiuni de obligațiuni care s-a desfășurat „foarte bine” și a restabilit încrederea pieței. Deși bugetul are cheltuieli de personal (salarii și pensii) ca principal capitol, și deși deficitul este masiv, rectificarea bugetară a păstrat anvelopa financiară. Președintele a lăsat responsabilitatea evaluării acțiunilor guvernului pe seama cetățenilor: „Dacă oamenii vor simți că autoritățile lucrează pentru ei, înseamnă că clasa politică își face datoria. Dacă nu, înseamnă că am eșuat din loc”. Conferința a structurat discursul în jurul a patru întrebări-cheie: situația financiară și rolul agențiilor de rating; motivul pentru care AUR este exclus de la guvernare; riscurile alegerilor anticipate; și iluzia unei guvernări PNL-USR fără PSD. Referitor la geopolitică și simpatizanții AUR, Nicușor Dan a exprimat empatie față de revoltă contra sistemului, înțelegând-o din propria sa experiență de activist civic. Totuși, a clarificat că un partid politic care reprezintă milioane de oameni nu mai poate avea ca instrument principal scandalul sau protestul. Prezența AUR ar fi afectat relațiile externe și securitatea statului, transformând parteneriatele într-un avantaj neglijabil. Referitor la compoziția parlamentară, președintele a respins ideea că PNL și USR ar fi putut guverna fără PSD. El a argumentat că este o „iluzie” și un fapt matematic clar: cele trei formțiuni politice au obținut circa 30% din voturi, insuficiente pentru o majoritate de 50% în Parlament. „Nu e treaba arbitrului”, a subliniat șeful statului, explicând că un președinte nu poate suplini lipsa unei majorități parlamentare democratice. Convocat pe pagina sa oficială de Facebook pentru ziua de 10 noiembrie, Nicușor Dan a anunțat inițial intenția de a vorbi „deschis” despre provocări și priorități. Evenimentul a survenit într-un context de instabilitate, la o zi după vizita oficială a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a discutat cu președintele despre securitatea la Marea Neagră, amenințările hibride și necesitatea unui hub regional.

Președintele României, Nicușor Dan, a cerut magistraților sancționați de CSM și cercetați de Inspecția Judiciară să aducă dovezi concrete ale neregulilor despre care au vorbit, cerere formulată în contextul în care șeful statului îi încurajase anterior să vorbească despre problemele sistemului. În timpul conferinței de presă de la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan a fost întrebat de ce nu a intervenit când magistrați care denunțaseră nereguli au fost sancționați, el spunând anterior că este important să vorbească despre aceste probleme. Președintele a declarat că nu deține o analiză amănunțită a tuturor cazurilor investigate de Inspecția Judiciară, subliniind că lipsește un dosar sistematizat cu abuzuri care să i se prezinte direct. Nicușor Dan a criticat frecvent Inspecția Judiciară, sugerând că dacă încrederea în justiție este scăzută, poate exista o problemă cu acest organ, dar a subliniat importanța prezentării unor dovezii concrete, cum ar fi extrase din decizii sau plângeri, pentru a sustține afirmațiile de nereguli. Președintele a observat că în justiție, spre deosebire de alte domenii, se fac multe afirmații fără a se construi un dosar cu dovezi clare care să demonstreze corectitudinea ceea ce se spune. Nicușor Dan a solicitat magistraților să vină cu extrase din deciziile Inspecției Judiciare și plângerile la plenul CSM, precum și cu justificările pentru care cred că au dreptate, invocând necesitatea unei dezbateri publice bazine pe fapte și nu doar pe declarații.

Într-o analiză publicată pe portalul Știrile Zilei marți, 10 noiembrie, editorul susține că președintele României, Nicușor Dan, a comunicat „indirect și poticnit” un mesaj grav despre necesitatea unei austere continuante în anul următor. Autorul interpretează conferința de la Palatul Cotroceni ca un moment în care șeful statului a preluat „povara anunțului că anul viitor va fi rău”, evitând însă tonul dur al lui Traian Băsescu sau indiferența descrisă ca „flegmă” a lui Klaus Iohannis. Publicația menționează că restul conferinței, care a durat două ore, a fost dominat de „explicații amateuriste despre orice: partide, justiție, securitate”, însoțite de momente descrise ca „enervant-amuzante”, referitoare la prezența șefului SPP, Cătălin Pahonțu. Conform analizei, anticipările de „spectacol” pe care presa le construise înaintea evenimentului nu s-au materializat, editorul ironizând că singurul aspect spectaculos ar fi reluarea măsurilor de tăiere a cheltuielilor. Președintele a întârziat cu aproximativ șapte minute față de ora anunțată, motiv pentru care editorul speculează că timp i-a luat șefului SPP să îi „perie sacoul”. Momentul este remarcat pentru întrebarea unor jurnaliști despre prezența pahonțu alături de Nicușor Dan, la care președintele a răspuns categoric că nu este relevant și nu există vreo problemă. Editorul observă că președintele s-a pus în pielea unei agenții de rating, evidențiind dificultatea de a oferi un rating bun într-un context de conflict politic intern și de nemulțumiri legate de aducerea AUR la guvernare. Conform sursei, critica principală adusă liderilor AUR ar fi efectul negativ asupra ratingului financiar sau atitudinea ostilă față de bănci. Publicația subliniază „AUR-izarea președintelui”, notând contradictoriul unei figuri care vizitează mănăstiri și apare cu personalități de dreapta cu pedigree legionar, dar care pare să fie dominată de frica de „dumnezeul finanțelor”, respectiv agențiile de rating, nu de frica de extrema dreaptă în sine. Esența mesajului conferinței este considerată a fi ascunsă în comentariile tehnice despre deficit și dobânzi. Editorul consideră că președintele a oferit un semnal clar de pregătire a publicului pentru noi tăieri sau stagnare, invocând constant amenințarea retrogradării ratingului și posibila intervenție a FMI. Analiza prezice un an greu, marcat de energie scumpă și dobânzi mari, fără idei clare de relansare. Se preconizează că măsurile restrictive vor lovi major în educație, pensionari și bugetari, iar colectarea taxelor se va concentra pe cei care deja plătesc, în loc să vizeze evaziunea. Publicația menționează și alte teme discutate, precum numirile PSD în justiție, prezența foști securiști și corupția, dar consideră că reforma justiției este un eșec ratat, costând cât trei autostrăzi și fiind promovat de idolii dreptei, de la Băsescu și Koveski la Iohannis. Editorul notează o mențiune scurtă la adresa lui Marcel Ciolacu (menționat ca Bolojan în contextul eroarei de nume din textul sursă, dar referindu-se la fosta structură sau o confuzie, totuși textul sursă spune explicit „Bolojan”), precum și faptul că pe final de mandat nu i s-a mai cerut să medieuze guvernarea PSD-PNL-UDMR-USR. Concluzia editorială este că, indiferent de detaliile suculente discutate, mesajul vital este acela al unui deficit mare și al unei austere ce abia începe. Președintele și-ar fi asumat această sarcină knowing că guvernul său este instabil și se ține „în două piuneze”. Articolul încheie cu un apel la abonarea la Ştirile Zilei pentru a fi la curent cu ultimele informații. Printre temele conexe menționate în rubrica de tipar se numește și comentaul lui Cristian Pîrvulescu despre confența lui Nicușor Dan, descriind-o ca „evazivă și neplăcut surprinsă” la întrebările jurnaliștilor, după ce președintele a evaziv și neplăcut surprins de întrebările unor jurnaliști. Editorul remarcă afirmația președintelui Nicușor Dan conform căreia prezența AUR la guvernare ar fi dus la retrogradarea ratingului țării în doar o săptămână, un punct central al dezbaterii economice. Sursa citează explicit pe președintele României, Nicușor Dan, care a stabilit că AUR la guvernare însemna că într-o săptămână ratingul de țară al României era retrogradat.

Președintele României, Nicușor Dan, a susținut, marți 10 noiembrie, o conferință de presă la Palatul Cotroceni, descrisă drept un dialog la finalul unei crize politice. Invitația, postată pe rețeaua de socializare Facebook, a atras prezența presei pentru a aborda „provocările ultimelor luni și prioritățile pentru perioada următoare”.

„A fost o perioadă în care noi toți am pierdut mult timp prețios. Au fost lucruri pe care nu le-am spus și cred că e un moment în care, cu mai puțină emoție, să ne uităm cu toții la poza de ansamblu și să ne uităm în viitor”, a afirmat Nicușor Dan, salutând instalarea Guvernului Niculescu și invitant la o perioadă de „reașezare și construcție” care să evite derapajele bugetare.

Președintele a subliniat importanța blocării accesului AUR la guvernare: „O aducere a AUR la guvernare ar fi însemnat o prăbușire economică rapidă și o prăbușire a nivelului de trai, și o afectare a relațiilor externe ale României, inclusiv a securității sale”. El a menționat că instituțiile financiare internaționale nu au încredere în formațiunea populistă, avertizând explicit: „AUR la guvernare ar fi însemnat într-o săptămână retrogradarea ratingului de țară”. De asemenea, Nicușor Dan a explicat de ce un guvern PNL-USR fără PSD ar fi fost imposibil din punct de vedere matematic (30% voturi insuficiente pentru majoritatea de 50%).

Președintele avertizează că orice abatere de la traiectoria fiscală asumată ar putea afecta încrederea investitorilor și capacitatea României de a-și plăti datoriile.

În prima sa conferință de presă post-instalare a Guvernului Niculescu, șeful statului a discutat despre dimensiunea crizei bugetare și importanța menținerii credibilității financiare în fața creditorilor.

Nicușor Dan a prezentat cifrele bugetului pe 2026: venituri de 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei, indicând un deficit de 150 de miliarde de lei. Președintele a comparat această sumă cu valoarea întregului PNRR pe cinci ani, precum și cu costul construirii a 2.500 de kilometri de autostradă sau a 45 de spitale regionale.

„Aceștia sunt banii pe care noi îi cheltuim fără să-i avem în 2026”, a declarat Nicușor Dan.

Din suma deficitului, 60 de miliarde de lei reprezintă doar dobânzile la datoriile deja acumulate. Potrivit comparației făcute de președinte, cu acești bani s-ar putea construi 1.000 de kilometri de autostradă sau 18 spitale regionale.

„Repet, doar dobânzi pe 2026 la datorie”, a insistat șeful statului.

Președintele a explicat că, deși România nu este singura țară cu probleme bugetare, este esențială reducerea deficitului în ritmul promis pentru a menține încrederea investitorilor.

„Față de situația asta, trebuie să fim calmi, nu suntem singuri, dar este absolut obligatoriu ca traiectoria fiscală pe care ne-am asumat-o față de piețe să fie menținută. Orice abatere de la traiectorie înseamnă că România nu e credibilă și la risc de a nu putea să-și plătească datoriile”, a avertizat Nicușor Dan.

În cazul reducerii calificativului de către agențiile de rating, fondurile de investiții și de pensii ar fi obligate să își retragă banii. Statul ar trebui să caute alți creditori, care ar putea cere dobânzi mai mari, fără garanția găsirii de finanțare suficientă.

Nicușor Dan a ridicat posibilitatea ca România să fie nevoită să apeleze din nou la FMI, similar cu situation din 2009.

„Întrebarea este și dacă vor fi destui, și dacă nu va trebui să vină FMI-ul ca în 2009, care vine cu condiții drastice. Fie că vine, fie că nu vine, curba de corectare a deficitului va fi mult mai agresivă decât este acum”, a spus președintele.

Criza de încredere ar avea consecințe directe asupra populației și mediului de afaceri.

Nicușor Dan a amintit că printre cele mai mari cheltuieli ale statului se numără salariile și pensiile, iar o reducere drastică a deficitului ar fi foarte greu de realizat fără măsuri care să afecteze și aceste categorii.

„E foarte greu de crezut că poți avea o reducere drastică a deficitului fără să te atingi de capitolele astea”, a afirmat șeful statului.

Problemele nu s-ar opri la bugetul de stat. Dacă România ar ajunge să se împrumute la dobânzi mai mari, efectele s-ar vedea și în costurile creditelor pentru populație și companii.

„Dacă cresc ratele cu care statul se împrumută, cresc și toate ratele pentru oameni și firme”, a explicat președintele.

Nicușor Dan a atras atenția că situația ar fi deosebit de dificilă pentru companiile care funcționează cu marje financiare foarte mici, o nouă creștere a costurilor de finanțare putând împinge unele spre închidere și pierderea locurilor de muncă.

Președintele a explicat că astfel de efecte au fost observate și în alte situații în care statele au suferit retrogradări ale ratingului de țară.

România ar putea avea nevoie de 6-7 ani pentru a-și reveni din pierderea încrederii pieței financiare.

Șeful statului a avertizat că pierderea încrederii investitorilor nu se rezolvă în câteva luni. Media de revenire este de șase-șapte ani.

„Cât durează să ieși din asta? Am o situație care-mi spune că media e de 6-7 ani, deci nu e un episod scurt și revenim, nu, de fiecare dată când ai pierdut încrederea pieței îți ia ani de zile să revii”, a declarat Nicușor Dan.

Într-o analiză publicată pe portalul Evz.ro, Nicușor Dan este evaluat ca având o conferință de presă bună, marcată de echilibru, răbdare și capacitatea de a explica decizii politice complicate. Autorul observă că președintele lasă impresia unuia care a învățat mult din exercitarea funcției, comparându-l mai degrabă cu profilul președintelui Emil Constantinescu decât cu Klaus Iohannis sau Traian Băsescu. Analista Evz.ro notează că singurul eșec major al primului an de mandat al lui Nicușor Dan este incapacitatea de a dinamiza lupta anticorupție, în timp ce compară abordarea sa cu cea a lui Traian Băsescu, care a exploatat crizele prin care a trecut România la nivel de imagine. Conform Evz.ro, Nicușor Dan ar impune un stil propriu, având „stofă de președinte”, mai ales către cei care au motive să îl critice, datorită faptului că nu forțează Constituția, nu se implică în Justiție și nu folosește serviciile de informații în scopul propășirii materiale a camarilei sale. Jurnalista subliniază importanța unui președinte care nu se lasă influențat de disciplina simpatiilor politice, care transformă părerile în „sentințe definitive”. Ea evidențiază că Nicușor Dan a demonstrat o maturizare prin faptul că a început să explice mai apăsat limitele puterii sale, inclusiv oamenilor care l-au votat. Autorul Evz.ro argumentează că politica este un test de anduranță, mai degrabă decât de spontaneitate. Duratâ de peste două ore a conferinței, în care Nicușor Dan a răspuns la întrebări despre guvernare, economie, justiție și politica externă, este interpretată ca un semn al disponibilității de a explica și de a rămâne în discuție atunci când întrebările devin incomode. Cea mai limpede explicație a dat-o Nicușor Dan în privința așteptărilor susținătorilor PNL și USR, reducând o întreagă construcție de reproșuri la observația matematică simplă că „30% e mai mic de 50%”. Președintele a explicat că o guvernare are nevoie de sprijin parlamentar, iar voturile lipsă trebuie obținute de undeva, entuziasmul susținătorilor neputând înlocui realitatea voturilor. Analiza pune în lumină distincția pe care Nicușor Dan a făcut-o între AUR și alegătorii săi. Președintele a exprimat înțelegere pentru nemulțumirea acestora, păstrându-și totodată opoziția față de participarea partidului la guvernare, o abordare care reflectă obligația unui președinte de a înțelege și cetățenii care nu îl susțin. Evz.ro observă că președintele a recunoscut scăderea nivelului de trai și timpul pierdut în criza politică, o atitudine care îi dă mai multă credibilitate decât ar fi făcut-o o prezentare triumfalistă. Astfel, el a explicat costurile opțiunilor disponibile, abordarea sa fiind calificată ca fiind analitică și utilă. În privința justiției, solicitanțea unor cazuri documentate și disponibilitatea declarată de a relua dialogul cu magistrații sunt considerate puncte de plecare rezonabile. Analista subliniază că cererea de documente trebuie urmată de examinarea lor și de un răspuns instituțional. Jurnalista consideră că prezența șefului SPP, Cătălin Pahonțu, la conferință ar fi putut fi explicată mai clar, subliniind că participarea la o masă nu este, prin ea însăși, o faptă ilegală, dar că atacurile stimulate prin intermediul rețelei de jurnaliști au ecou. Analiza Evz.ro concluzionează că impresia rămâne favorabilă. Nicușor Dan a arătat că poate susține o explicație amplă, că înțelege mai bine constrângerile funcției și că își poate păstra calmul sub presiune. Evoluția sa este văzută ca o veste bună, întrucât capacitatea unui președinte de a învăța este, în sine, un activ valoros. Evz.ro remarcă faptul că, după două ore de conferință, președintele a lăsat impresia unuia care înțelege mai bine constrângerile funcției și poate păstra calmul sub presiune. Evoluția sa este văzută ca o veste bună, întrucât capacitatea unui președinte de a învăța este, în sine, un activ valoros. Pe tema economiei, Nicușor Dan și-a construit argumentația în jurul deficitului, al credibilității financiare și al costurilor împrumuturilor. A prezentat excluderea AUR de la guvernare și respingerea anticipatelor ca decizii de limitare a riscurilor. Acestea sunt evaluările sale politice, care pot fi discutate și contestate, deși dacă citești presa occidentală în frunte cu Wall Street Journal și Euronews o să găsești formulări dure despre AUR. Dar ceea ce a spus e corect: este legitim ca un președinte să cântărească efectele unei crize prelungite asupra finanțării țării. Jurnalista consideră că analiza președintelui este utilă, deoarece a încercat să explice costurile opțiunilor disponibile. Întrebarea rămâne dacă suntem dispuși să ascultăm aceste explicații, având în vedere că România are de plătit facturi și în zilele în care partidele își negociază orgoliile sau fotoliile. Evz.ro subliniază distincția pe care Nicușor Dan a făcut-o între AUR și alegătorii săi. Președintele a exprimat înțelegere pentru nemulțumirea acestora, păstrându-și totodată opoziția față de participarea partidului la guvernare, o abordare care reflectă obligația unui președinte de a înțelege și cetățenii care nu îl susțin.

Președintele României, Nicușor Dan, a organizat marți, 10 noiembrie, la Palatul Cotroceni, prima sa conferință de presă după șapte luni de la preluarea mandatului, adresându-se direct presei și cetățenilor. Conferința a abordat deciziile președintelui în timpul crizei politice, situația financiară a țării, raportul privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și relația cu Statele Unite. Nicușor Dan a reacționat și la interdicția unei persoane din presea de a participa la conferința de la Cotroceni, fără a preciza identitatea jurnalistului interzis.