Franța a nominalizat vineri economista Laurence Boone pentru Comitetul executiv al Băncii Centrale Europene (BCE). Această mișcare face parte dintr-o reorganizare majoră a conducerii instituției, care urmează să pună un spaniol la președinție și un german în funcția de economist-șef, conform transmiterii Reuters.
BCE se pregătește să înlocuiască trei dintre cei mai importanți membri ai conducerii sale, responsabilitățile lor fiind legate de politica monetară, analiza economică și operațiunile pe piețele financiare. Schimbarea survine într-un context în care inflația rămâne ridicată, iar instabilitatea politică din Franța amenință să provoace noi turbulențe financiare.
Spaniolul Pablo Hernández de Cos este considerat favoritul să o înlocuiască pe Christine Lagarde la președinția BCE în februarie 2027. Germania l-a nominalizat săptămâna aceasta pe economistul Markus Brunnermeier, care ar trebui să preia funcția de economist-șef după plecarea irlandezului Philip Lane, programată pentru 31 mai.
Laurence Boone, fost economist-șef al OCDE și în prezent director în cadrul grupului bancar Santander, este așteptată să preia responsabilitatea pentru operațiunile de piață ale BCE. Această poziție ar putea deveni esențială în cazul unei crize financiare provocate de dificultățile bugetare ale Franței, mai ales dacă tensiunile s-ar extinde și în alte state din zona euro.
Toate nominalizările trebuie confirmate, iar procesul ar putea întâmpina dificultăți din cauza reprezentării reduse a femeilor în conducerea BCE. După reorganizare, Consiliul guvernatorilor, format din 27 de membri, ar urma să includă o singură femeie.
Parlamentul European nu poate bloca numirile, dar a contestat în trecut unele candidaturi pentru a protesta față de lipsa femeilor din conducerea instituției.
Cu toate acestea, nominalizările au șanse mari să fie aprobate, după luni de negocieri între Germania, Franța, Italia și Spania, cele mai mari patru economii ale zonei euro, care dețin în practică locuri permanente în Comitetul executiv al BCE.
Analiștii nu anticipează schimbări importante ale politicii monetare după instalarea noii conduceri. Inflația din zona euro se situează în prezent la 4%, dublul țintei de 2% a BCE, ceea ce justifică menținerea unei politici de înăsprire monetară.
Principala provocare ar putea apărea însă în cazul unei agravări a tensiunilor de pe piețele financiare. Franța are a treia cea mai ridicată datorie publică din zona euro, iar deficitul său bugetar ar putea deveni cel mai mare din regiune în acest an, pe fondul dificultăților guvernului de a adopta reforme semnificative.
Deși BCE nu are mandatul de a sprijini financiar un anumit stat membru, economiștii consideră că instituția ar putea fi supusă unor presiuni pentru a interveni dacă instabilitatea de pe piața obligațiunilor franceze s-ar extinde în alte țări sau dacă randamentele cerute de investitori pentru datoria Franței ar crește excesiv.