Norvegia construiește cel mai adânc tunel submarin din lume, cu 392 de metri adâncime

Norvegia construiește tunelul submarin Rogfast, cel mai adânc și mai lung tunel rutier submare din lume. Structura va atinge punctul de maximă adâncime la 392 de metri sub nivelul mării, depășind recordurile anterioare deținute de tunelul Seikan din Japonia și de tunelul de sub Canalul Mânecii.

Investiția vizează eliminarea traversărilor cu feribotul de pe coasta de vest a Norvegiei, oferind o rută autostradală directă și reducând semnificativ timpii de transport. Tunelul va fi compus din două galerii separate, fiecare cu câte două benzi de circulație, și va include la adâncimea de 260 de metri un sistem inovativ cu două sensuri giratorii subterane. Nodul rutier subacvatic va devia traficul printr-o galerie secundară către insula Kvitsøy, cea mai mică municipalitate din Norvegia.

Costul total al proiectului este estimat la aproximativ 25 de miliarde de coroane norvegiene, echivalentul a circa 2,4 miliarde de dolari. Lucrările au debutat în ianuarie 2018, au fost suspendate la finalul anului 2019 din cauza depășirilor de costuri și reclauzurilor contractuale, fiind reluate la finalul lui 2021, cu un termen de finalizare oficial setat în 2033. Odată cu deschiderea, conexiunea subterană va scurta durata călătoriei rutiere între Bergen și Stavanger cu aproximativ 40 de minute, fluidizând și transportul zilnic de navetă. Anne Brit Moen, manager de proiect la Skanska, compania responsabilă de tronsonul nordic de 9 kilometri (porțiunea cea mai adâncă), a subliniat importanța regională a investiției: „Tunelul va asigura o legătură mai rapidă și mai eficientă între regiunile Stavanger și Haugesund”.

Construcția avansează simultan de la ambele capete, echipele urmând să realizeze joncțiunea la mijlocul traseului cu o toleranță de eroare de cel mult 5 centimetri. Precisionea lucrărilor este monitorizată de scanere laser performante, care captează două milioane de puncte de date pe secundă pentru a genera o „dublură digitală” a tunelului, reducând risipa de materiale și lucrările neprevăzute. Rogfast este componenta centrală a programului de modernizare a autostrăzii E39, o magistrală de 1.100 de kilometri. După completarea tuturor segmentelor, ruta va elimina șapte traversări cu feribotul, înjumătățind timpul necesar parcurgerii întregii coaste de vest. Înainte de inaugurarea din 2033, construcția se confruntă cu provocări inginerești complexe, incluzând izolarea infiltrațiilor de apă sărată, etanșarea rocii și instalarea sistemelor de ventilație și siguranță pentru o structură situată la aproape 400 de metri sub nivelul mării.

Norvegia construiește **Rogfast**, cel mai lung și adânc tunel rutier submarin din lume, un proiect care va scurta timpul de deplasare între principalele orașe de pe coasta de vest a țării, eliminând necesitatea traversărilor cu feribotul CNN. Tunelul, denumit **Rogfast** (de la *Rogaland fastforbindelse* – Legătura Fixă Rogaland), va avea o lungime de 27 de kilometri și va atinge, în cel mai adânc punct, o profunzime de 392 de metri sub nivelul mării, stabilind un nou record global CNN. Lucrările, inițiate în ianuarie 2018, au fost suspendate la sfârșitul anului 2019 din cauza depășirilor de costuri și reorganizării contractelor, fiind reluate abia la finalul lui 2021 CNN. Finalizarea este programată pentru 2033, la un cost estimat de aproximativ 25 de miliarde de coroane norvegiene (circa 2,4 miliarde de dolari) CNN.

„Tunelul va îmbunătăți considerabil legăturile de transport de-a lungul coastei de vest a Norvegiei, oferind o rută mai rapidă și mai sigură între regiunile Stavanger și Haugesund”, a declarat Anne Brit Moen, manager de proiect la Skanska, compania care realizează tronsonul nordic de 9 kilometri, cea mai adâncă parte a infrastructurii CNN. Înlocuirea legăturilor actuale cu feribotul va reduce timpul de călătorie dintre Bergen și Stavanger cu aproximativ 40 de minute, facilitând și naveta zilnică pentru locuitorii regiunii CNN. Infrastructura va consta în două galerii separate, fiecare cu câte două benzi de circulație, destinată exclusiv traficului rutier. La aproximativ jumătatea traseului, la adâncimea de 260 de metri, va funcționa un sistem neobișnuit de două sensuri giratorii, care va conecta tunelul principal cu o galerie secundară către insula Kvitsøy, cea mai mică municipalitate din Norvegia CNN.

Constructorii utilizează lasere și echipamente de măsurare avansate pentru a asigura o precizie excepțională la joncțiunea tunelului CNN. Excavațiile avansează simultan de la ambele capete, cu obiectivul ca echipele să se întâlnească la mijlocul traseului cu o abatere de aliniere de cel mult cinci centimetri CNN. Un scanner laser rotativ, echipat cu oglinzi, colectează două milioane de puncte de date pe secundă, generând o „dublură digitală” a zonei excavate. Aceasta este comparată în timp real cu planurile de proiect pentru a detecta orice abatere CNN. Burkhard Boeckem, directorul tehnologic al companiei Hexagon (furnizorul echipamentelor de măsurare), a remarcat contrastul cu imaginea clasică a topografului care privește printr-un instrument optic, evidențiind complexitatea tehnologică implicată CNN. Respectarea marginii de eroare de cinci centimetri este crucială nu doar din perspectiva sigurantei, ci și pentru optimizarea costurilor, reducând cantitatea de material extras și cele emisii generate de transportul acestuia CNN. „Dacă te abați de la această marjă, ajungi să scoți mult mai mult material, iar apoi să folosești și mai mult pentru a umple spațiile create. Vorbim despre încărcătura multor camioane. Așadar, nu este doar o problemă de risc, ci și una financiară foarte importantă”, a explicat Boeckem CNN.

Rogfast este un element central al unui program mai amplu care vizează reducerea la jumătate a timpului de călătorie pe coasta Norvegiei CNN. Proiectul face parte din modernizarea autostrăzii E39, care se întinde pe aproximativ 1.100 de kilometri, de la Trondheim la Kristiansand. Parcurgerea actuală, care implică șapte traversări cu feribotul, durează circa 21 de ore. Autoritățile visează la reducerea acestei durate la jumătate, deși finalizarea integrală a tuturor segmentelor E39 nu este anticipată înainte de 2050 CNN. Construcția s-a confruntat cu dificultăți semnificative. Conform Anne Brit Moen, una dintre cele mai mari provocări tehnice este prevenirea pătrunderii apei sărate prin fisurile din rocă CNN. „Principala provocare de până acum a fost găsirea unor metode suficient de bune pentru injectarea materialelor de etanșare în rocă. În prezent, am ajuns la 300 de metri sub nivelul mării și ne-am confruntat deja cu infiltrații destul de mari de apă sărată... Cum vom coborî până la 392 de metri sub nivelul mării, ne concentrăm pe găsirea celor mai bune soluții pentru a menține condiții de lucru sigure și eficiente”, a detaliat Moen CNN. O altă urgență ingineristică o reprezintă asigurarea calității aerului. Tunelul va fi dotat cu un sistem de ventilație longitudinală, completat de puțuri de ventilație care ajung la suprafață, pe insula Kvitsøy CNN. „Această combinație este concepută pentru a asigura o circulație eficientă a aerului și siguranța pe întreaga lungime a tunelului”, a precizat managerul de proiect CNN. Siguranța traficului va fi garantată printr-un sistem de alertare în timp real, capabil să detecteze defecțiuni vehicule sau ambuteiaje, fiind supravegheat permanent de camere video și radar CNN.

Deși eliminarea feribotelor va duce la pierderi de locuri de muncă temporare, proiectul va aduce beneficii economice pe termen lung. Comunitățile locale vor beneficia de acces îmbunătățit la serviciile publice și școli, iar industria fructelor de mare va reduce costurile de transport, permițând extinderea activității pe o suprafață mai largă CNN. „Proiectul creează și un număr important de locuri de muncă pe durata construcției și pune bazele unei dezvoltări regionale mai durabile și mai bine conectate de-a lungul coastei de vest a Norvegiei, fragmentate de numeroase fiorduri”, a conchis Moen CNN. Deși detine recordul pentru cel mai lung tunel cu secțiune submarină (23,3 km), tunelul japonez **Seikan** are o adâncime de doar 240 de metri sub mare, fiind dedicat exclusiv transportului feroviar și având o lungime totală de 53,85 kilometri CNN. Tot pentru trenuri, tunelul de sub **Canalul Mânecii** are o lungime totală de 50,46 km și o secțiune submarină de 37,9 km, fiind mai lung decât Rogfast, dar ajungând doar la o adâncime de 115 metri sub mare. Prin urmare, Rogfast va depăși ambele structuri la capitolul profunzime, atingând 392 de metri CNN.

Norvegia construiește tunelul rutier submarin Rogfast, care va atinge o adâncime de 392 de metri sub nivelul mării, stabilind un nou record mondial pentru structuri de acest tip. Cu o lungime totală de 27 de kilometri, proiectul depășește la adâncime tunelul feroviar japonez Seikan (240 de metri) și tunelul feroviar-rutier din Canalul Mânecii (115 de metri). Denumirea Rogfast provine de la „Rogaland fastforbindelse”, ceea ce se traduce prin „Legătura Fixă Rogaland”.

Investiția vizează crearea unei autostrăzi continue pe coasta de vest a Norvegiei, eliminând traversările cu feribotul și reducând semnificativ timpii de transport. Tunelul va consta din două galerii separate, fiecare cu două benzi de circulație, și va include un sistem de două sensuri giratorii la adâncimea de 260 de metri. Nodul rutier subacvatic va permite devierea traficului printr-o galerie secundară către insula Kvitsøy, cea mai mică municipalitate din Norvegia.

Lucrările au debutat în ianuarie 2018, au fost suspendate la sfârșitul anului 2019 din cauza depășirilor de costuri și au fost reluate la finalul lui 2021. Costul total al proiectului este estimat la aproximativ 25 de miliarde de coroane norvegiene, echivalentul a circa 2,4 miliarde de dolari. Calendarul oficial stabilește anul 2033 ca termen de finalizare, după restructurarea proiectului cauzată de depășirile majore de costuri. Odată cu deschiderea, conexiunea subterană va scurta durata călătoriei rutiere între Bergen și Stavanger cu aproximativ 40 de minute, fluidizând transportul zilnic de navetă. Anne Brit Moen, manager de proiect la Skanska (compania care realizează tronsonul nordic de 9 kilometri), a subliniat importanța regională: „Tunelul va asigura o legătură mai rapidă și mai eficientă între regiunile Stavanger și Haugesund”.

Rogfast este un element central al modernizării autostrăzii E39, care se întinde pe aproximativ 1.100 de kilometri.

Construcția avansează simultan de la ambele capete, urmând ca echipele să se întâlnească la mijlocul traseului cu o abatere maximă de 5 centimetri. Scanerele laser colectează două milioane de puncte de date pe secundă, generând o „dublură digitală” care reduce risipa de materiale și costurile.

Proiectul face parte din programul de modernizare a magistralei E39, o arteră de 1.100 de kilometri. După finalizarea tuturor segmentelor E39, traseul va elimina șapte traversări cu feribotul, înjumătățind timpul de parcurgere a coastei de vest. Provocările inginerești includ izolarea infiltrațiilor de apă sărată, etanșarea rocii și asigurarea sistemelor de ventilație și siguranță la aproape 400 de metri sub nivelul mării.