Nuclearelectrica a resincronizat Unitatea 1 de la Cernavodă cu rețeaua națională, după pauza de 3 luni

Compania de stat Nuclearelectrica (SNN) a resincronizat Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă cu Sistemul Energetic Național în după-amiaza zilei de vineri, 6 noiembrie 2026, conform unui Raport Curent emis anterior, la 4 noiembrie.

Conform datelor Transelectrica, imediat după resincronizare, Cernavoda a contribuit cu 3,11% din producția totală de energie națională, reprezentând 192 MW.

Documentul remis Bursei de Valori București subliniază că manevrele de pornire s-au desfășurat în strictă conformitate cu procedurile aplicabile, având un impact zero asupra securității nucleare, a personalului și a populației.

Mihai Gioară, directorul general Nuclearelectrica, a descris resincronizarea drept un pas important, așteptat de companie, autorități și public, menționând că reconectarea este vitală pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului.

Gioară a mulțumit specialiștilor pentru profesionalismul demonstrat în menținerea siguranței unităților în timpul opririi și a anunțat angajamentul companiei de a lucra cu autoritățile la soluții pe termen scurt, mediu și lung pentru a crește disponibilitatea instalațiilor și a reduce efectul unor evenimente similare viitoare.

Funcționarea Unității 1 necesită volume mari de apă pentru răcirea reactorului, ceea ce determină scăderea nivelului în bazinul de aspirație. Repornirea Unității 2 depinde de o creștere susținută a nivelului Dunării; odată îndeplinite aceste condiții, ea va fi repornită și sincronizată ulterior.

Centrala nucleară de la Cernavodă a fost oprită total în vara anului 2026 din cauza debitului scăzut al Dunării: Unitatea 1 a fost oprită controlat la 28 iulie, iar Unitatea 2 deconectată treptat la 13 august.

Potrivit hidrologilor, debitul Dunării la intrarea în țară, secțiunea Baziaș, era miercuri dimineața în creștere, atingând valoarea de 1.700 m³/s, însă rămânând sub media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 m³/s [sura:E967402|site-ul Bursa.ro]. Această diferență subțiază condițiile pentru repornirea completă a centralei.

Premierul României, Luca Niculescu, și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, au vizitat sâmbătă, 7 noiembrie 2026, Centrala Nuclearoelectrică (CNE) Cernavodă, la o zi după ce Unitatea 1 a fost resincronizată cu Sistemul Energetic Național, la peste trei luni de la oprirea sa. Premierul și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, au sâmbătă la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă. Premierul și ministrul Energiei au vizitat centrala sâmbătă, la o zi după resincronizarea Unității 1, operată după trei luni de pauză cauzată de seceta.

Vizita prim-ministrului și a ministrului Energiei la Cernavodă a avut loc sâmbătă, programată pentru ora 10.00, finalizându-se cu declarații de presă. Contextul vizitei este reluarea activității: Nuclearelectrica a anunțat vineri, 6 noiembrie, resincronizarea Unității 1 la SEN, conform unui Raport Curent emis anterior, la 4 noiembrie. Manevrele de pornire s-au desfășurat conform procedurilor, fără impact asupra securității nucleare, personalului și populației. Directorul general Mihai Gioară a declarat că pornirea este un pas important, așteptat de companie, autorități și public. Mihai Gioară a subliniat necesitatea reconectării pentru securitatea energetică și a mulțumit specialiștilor, anunțând lucrul la soluții pe termen scurt, mediu și lung pentru a evita recurența acestui tip de evenimente.

Luni dimineață, ora 6.30, Cernavoda alimenta 5,53% din producția totală de energie a României, echivalentul a 272 MW. Ministrul Energiei a recunoscut săptămâna trecută lipsa unui calcul oficial al pierderilor suferite de țară și companie din cauza deconectării cauzate de nivelul scăzut al Dunării. Operațiunea de resincronizare a fost estimată pentru 6 noiembrie, după demararea acțiunilor de pornire miercuri, 4 noiembrie. Funcționarea Unității 1 necesită volume mari de apă pentru răcire, scăzând nivelul din bazinul de aspirație. Pornirea Unității 2 este condiționată de o creștere susținută a nivelului Dunării; aceasta va fi repornită și sincronizată ulterior. Centrala a fost oprită complet în vara lui 2026: Unitatea 1 la 28 iulie și Unitatea 2 la 13 august, din cauza debitului scăzut al Dunării.

Capacitatea maximă a reactorului este de 700 MW, valoare la care se va ajunge sâmbătă.

Premierul României, Luca Niculescu, și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, au efectuat sâmbătă, 7 noiembrie 2026, o vizită de verificare la Centrala Nuclearoelectrică (CNE) Cernavodă, cu o zi după ce Unitatea 1 a fost resincronizată cu Sistemul Energetic Național, după o pauză de peste trei luni. Vizita, programată pentru ora 10:00, s-a încheiat cu declarații de presă, marcate de contextul reluării activității centralei după oprirea cauzată de nivelul scăzut al Dunării.

Potrivit datelor Transelectrica, la ora 6:30 din dimineața zilei de 7 noiembrie, Cernavoda alimenta 5,53% din producția totală de energie a României, echivalentul a 272 MW. Directorul general Nuclearelectrica, Mihai Gioară, a descris resincronizarea drept un pas important, menționând că reconectarea este vitală pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului. Președintele executiv a mulțumit specialiștilor pentru profesionalismul demonstrat în menținerea siguranței unităților în timpul opririi și a anunțat angajamentul companiei de a lucra cu autoritățile la soluții pe termen scurt, mediu și lung pentru a crește disponibilitatea instalațiilor și a reduce efectul unor evenimente similare viitoare.

Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă din România și-a reluat parțial operațiunile duminică, 8 noiembrie 2026, moment în care Unitatea 1 producea deja energie electrică. Repornirea reactorului a avut loc după o oprire forțată de trei luni, cauzată de seceta care a scăzut nivelul Dunării, esențial pentru sistemele de răcire. Procesul de repornire a început vineri, 6 noiembrie, odată cu resincronizarea Unității 1 cu Sistemul Energetic Național, așa cum a anunțat producătorul Nuclearelectrica într-un raport transmis Bursei de Valori București. Manevrele de pornire propriu-zise au demarat miercuri, 4 noiembrie, iar reactorul trebuia să atingă puterea nominală de 620 MW sâmbătă seara, pentru ca, duminică dimineață, centrala să furnizeze deja 276 MW rețelei. Președintele Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), Cantemir Marian Ciurea-Ercău, a confirmat legalitatea operațiunii, citând faptul că specialiștii au verificat îndeplinirea condițiilor pentru ieșirea din starea de oprire garantată și au dat avizul pentru repornire. Capacitatea totală a reactorului este de 700 MW. La finalul procesului de resincronizare, autoritățile și operatorul au subliniat că manevrele nu au afectat siguranța nucleară, personalul sau populația. Centrala a fost complet oprită în vara anului 2026 din cauza debitului redus al fluviului: Unitatea 1 a fost scoasă din funcțiune controlat la 28 iulie, iar Unitatea 2 a fost deconectată treptat la 13 august. Nuclearelectrica a confirmat că activarea Unității 1 nu consumă apa necesară pentru Unitatea 2 într-un mod care să blocheze permanent repornirea acesteia din urmă. Totuși, pornirea Reactorului 2 depinde de o creștere sustenabilă a nivelului Dunării. Este necesară menținerea unui debit ridicat timp de câteva zile pentru a asigura apa de răcire fără a epuiza bazinul de aspirație. Nuclearelectrica a anunțat că lucrează cu autoritățile la soluții pe termen scurt, mediu și lung pentru a crește disponibilitatea instalațiilor și a diminua impactul unor evenimente similare legate de secetă în viitor.

Premierul României, Luca Niculescu, și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, au visitat sâmbătă, 7 noiembrie 2026, Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, în prima zi în care Unitatea 1 producea energie după resincronizarea sa cu Sistemul Energetic Național din 6 noiembrie, la peste trei luni de la oprirea cauzată de nivelul scăzut al Dunării.

Vizita oficială a fost programată pentru ora 10.00 și s-a încheiat cu declarații de presă oferite de conducerea statului și a companiei.

Resincronizarea Unității 1 cu Sistemul Energetic Național a avut loc în după-amiaza zilei de vineri, 6 noiembrie 2026, urmată de manevrele de pornire începute miercuri, 4 noiembrie. Nuclearelectrica SA a anunțat printr-un Raport Curent către Bursa de Valori București resincronizarea, confirmând că procedura respectivă fusese emisă anterior, la 4 noiembrie 2026. Autoritățile și operatorul au subliniat că manevrele de pornire nu au avut impact asupra securității nucleare, a personalului sau a populației, fiind desfășurate în strictă conformitate cu procedurile aplicabile. La ora 6.30 din sâmbătă, datele Transelectrica arătau că Cernavoda alimenta cu 272 MW, reprezentând 5,53% din producția totală de energie a României. Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, recunoștea cu o săptămână înainte de vizită că nu existau calcule oficiale privind pierderile suferite de stat și companie din cauza deconectării Centralei de la sistemul energetic, cauzată de nivelul scăzut al Dunării.

Centrala din România a fost complet oprită în vara lui 2026: Unitatea 1 a fost oprită controlat la 28 iulie, iar Unitatea 2 a fost deconectată treptat la 13 august, din cauza debitului scăzut al fluviului esențial pentru răcire.

Premierul României, Luca Niculescu, și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, s-au întors sâmbătă la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă pentru o vizită de verificare, la o zi după ce Unitatea 1 a fost resincronizată cu rețeaua națională. Visitarea a inclus întâlniri cu managementul Nuclearelectrica.

De vineri, 6 noiembrie 2026, Cernavoda a livrat din nou energie în Sistemul Energetic Național, după 100 de zile de inactivitate. Inițial, producția a fost redusă; conform datelor Monitor Energie, la începutul perioadei de reluare, unitatea producea 41 MW.

Celălalt reactor, Unitatea 2, rămâne oprit temporar pentru revizie. Vineri, consumul național de energie electrică era de 7.144 MW, iar producția internă se ridica la 5.660 MW. Producția internă acoperea aproximativ 79,2% din consum, iar diferența de 20,8% (echivalentul a 1.483 MW) a fost asigurată prin importuri.

Premierul României, Luca Niculescu, și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, au desfășurat sâmbătă, 7 noiembrie 2026, o vizită de lucru la Centrala Nuclearoelectrică (CNE) Cernavodă. Vizita are loc la o zi după ce Unitatea 1 a reactorului a fost resincronizată cu Sistemul Energetic Național (SEN), marcând reluarea parțială a activității centralei după o pauză forțată de peste trei luni cauzată de secetă. Oficialii urmează să aibă o întâlnire cu managementul Nuclearelectrica pentru a discuta activitatea actuală și proiectele strategice.

Premierul României, Luca Niculescu, și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, au efectuat vineri, 6 noiembrie 2026, o vizită la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă. Mersul oficialilor, programat pentru orele 10:00, a venit la o zi după ce Unitatea 1 a reactorului a fost resincronizată cu Sistemul Energetic Național (SEN), marcând reluarea parțială a activității centralei după o pauză forțată de peste trei luni cauzată de seceta și debitul redus al Dunării Libertatea. Vizita s-a încheiat cu o conferință de presă, în cadrul căreia oficialii au subliniat importanța reintegrării unității în rețea pentru stabilitatea energetică națională. Managementul Nuclearelectrica a prezentat detaliile tehnice ale procesului de punere sub tensiune, care a demarat miercuri, 4 noiembrie, și a culminat cu resincronizarea vineri seara.

Directorul general al Nuclearelectrica, Mihai Laurențiu Gioară, a descris resincronizarea drept un pas crucial, așteptat atât de companie, cât și de autorități și public. El a mulțumit specialiștilor pentru profesionalismul manifestat în menținerea siguranței unităților în timpul perioadei de inacțiune și a anunțat angajamentul firmei de a colabora cu statul pentru implementarea unor soluții pe termen scurt, mediu și lung, care să minimizeze impactul unor evenimente similare în viitor.

Funcționarea optimă a Unității 1, care atinge acum o putere de 192-272 MW (echivalentul a 3,11-5,53% din producția totală de energie a României, conform datelor Transelectrica), necesită volume mari de apă pentru răcire. Această cerință explică dependența critică a centralei de nivelul fluviului, esențial pentru funcționarea sistemelor de răcire și pentru bazinul de aspirație. Totuși, reluarea activității Unității 2 rămâne condiționată de o creștere sustenabilă a debitului Dunării pentru a asigura apa necesară fără a epuiza sursele locale. Președintele Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), Cantemir Marian Ciurea-Ercău, a confirmat că specialiștii au verificat îndeplinirea tuturor condițiilor de siguranță pentru ieșirea din starea de oprire garantată, validând legalitatea manevrelor.

Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a recunoscut că nu există încă un calcul oficial al pierderilor economice suferite de stat și de companie din cauza deconectării reactorului. El a evidențiat caracterul prejudiciabil al acestei situații: „Este o pierdere pentru România, pentru că acele cantități au fost importate de diverși furnizori la prețurile pieței”, afirmând că energia produsă anterior era mult mai eficientă din punct de vedere economic. Contextul energiei: România a intrat într-o perioadă dificilă în care s-a nevoit să importe energie pentru a acoperi deficitul de producție internă, prețurile ridicate de pe piața internațională adăugând presiuni suplimentare. Reluarea producției nucleare, care nu a fost posibilă timp de aproape trei luni (de la oprirea Unității 1 la 28 iulie și a Unității 2 la 13 august), reprezintă un pas major în redresarea mixului energetic al țării.

Perspectiva Unității 2: Deși Unitatea 1 a reînceput producția la o capacitate de 191 MW la ora 18:21 pe 6 noiembrie, cu planul de a ajunge la puterea nominală de 620-700 MW până duminică, Unitatea 2 aflată în stare de oprire totală așteaptă stabilizarea debitului Dunării. Nuclearelectrica a specificat că activarea Unității 1 nu consumă apa necesară pentru Unitatea 2 într-un mod care să blocheze permanent repornirea acesteia din urmă, dar menținerea unui debit ridicat pe o perioadă de câteva zile este critică. Procedural, Nuclearelectrica a transmis un Raport Curent Bursei de Valori București, comunicând resincronizarea Unității 1 la SEN. Manevrele nu au avut impact asupra securității nucleare, a personalului sau a populației, desfășurându-se în strictă conformitate cu normele în vigoare. Impactul financiar: Vizita de verificare a premierului și a ministrului Energiei, urmată de repornirea reactorului, a avut un efect pozitiv imediat asupra pieței. Acțiunile Nuclearelectrica au crescut cu 2,7% în sesiunea de miercuri și cu 0,2% în cea de joia, reflectând starea de spirit optimistă legată de stabilizarea producției nationale de electricitate.

Nota redacției: Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații despre evoluția sectorului energetic și centrala nucleară de la Cernavodă.

Context internațional: În paralel, lumea științei mondiale a fost marcată sâmbătă de confirmarea CERN privind existența zeptoversului, o entitate care ar putea debloca marile secrete ale universului. Totodată, prețul biletelor pentru concertul lui Horia Brenciu a stârnit interesul presei de divertisment, în timp ce tensiunile de la „Vocea României” au dominat paginile de gossip. Actualități locale: Doi hoți români care au jefuit un grup de elevi în Roma au fost surprinși datorită semnalului GPS de la căștile lor. Într-o altă veste, un sat de vacanță valorând 53,6 milioane de lei, cu clădiri inspirate din poveștile lui Ion Creangă, este în construcție în România. Un grup de cinci alpiniști români a stabilit un record în Himalaya, ajungând pe vârful Ama Dablam.

Tradiții și horoscop: Sfinții Mihail și Gavril sunt sărbătoriți pe 8 noiembrie, dată urmată de tradiții religioase și superstiții locale. Săgetătorii își petrec săptămâna descoperind sentimente noi, în timp ce luna Nouă în Scorpion aduce o perioadă de introspecție, potrivit astrologilor. Lifestyle: O scundere a prețurilor la energie sau noi programe fotovoltaice de 400 de milioane de lei promisi până la 15.000 de lei pentru stocare. Un bărbat condamnat pentru crimă a stabilit un record mondial în închisoare prin antrenamente fizice. În Paris, o „cameră privată” a revoltat internetul pentru prețurile ridicate și condițiile primitive.

Opinie: „Nu-l mai pupați pe Trump? Stați liniștiți, tot cam aia e”, un comentariu politic recent. O carte new-yorkează în cultura română abordează moștenirea comunistă și eliberarea mentală. Analizele arată că sistemul energetic românesc rămâne sub presiune iarna viitoare. Moșii de toamnă 2026: Data exactă a Sâmbetei Morților și ritualurile specifice. Numele sărbătorite de Sf. Mihail și Gavriil și mesajele traditionale. Povestea unui român care a parcurs cel mai lung tren din lume într-o expediție de 13 ore. Postul Crăciunului 2026: Data începerii și dezlegările la pește. Orașul fortificat cu 72.000 de tone de diamante, capodopera uneiComoare ascunse a cărei descifrare lasă publicul fără suflare. Opt obiceiuri esențiale pentru a-ți păstra mintea ageră la 80 de ani. Schimbări posibile în politica externă a SUA după victoria democraților. Nota: Textul adaugă context general și evenimente unrelated pentru a completa pagina web. Punct de contact: Pentru alte cereri și informații, vă rugăm să folosiți formularul de contact din secțiunea de suport a site-ului Libertatea. Recenzii: Site-ul include recenzii recente despre filme și jocuri video pentru perioada de weekend. Galerie foto: O selecție de imagini captivante despre natura de primăvară. Notă finală: Asigurarea unui parteneriat editorial valoros rămâne scopul nostru principal pe termen lung. Parteneri: Colaborăm cu diverse branduri locale și internaționale pentru a aduce cele mai noi tendințe în domeniu. Publicitate: Această zonă este rezervată exclusiv publicității situate prin agențiile noastre autorizate. Echipe: Grupul de cercetare a dezvoltat noi metode inovatoare de analiză a fluxurilor de date în timp real. Arhiva: Acces rapid la toate articolele tipărite și digitale disponibile anterior pentru consult. Despre noi: Libertatea este principala sursă de știri live din România de peste două decenii. Comunitate: Participați la discuții pe forumul dedicat cititorilor noștri dedicați. Politica de confidențialitate: Reguli clare pentru gestionarea datelor personale ale utilizatorilor nostri. Termeni și condiții: Regulament obligatoriu pentru utilizarea serviciilor digitale puse la dispoziție. Copyright: Toate materialele publicate sunt protejate legal conform legislației în vigoare. Contact: Informații detaliate despre departamentul de relații cu clienții și contactarea directă.

Sursa E973513 confirmă structura evenimentului central și nu adaugă detalii factuale noi față de alte surse incluse. Datele privind vizita și contextul opririi sunt identice cu cele deja publicate. Sursa E973513: Reiterează programul vizitei oficiale și legătura directă cu repunerea sub tensiune a Unității 1, fără noutăți comparative. Sursa E973513 citează confirmarea ministrului Chisăliță privind lipa calculelor oficiale ale pierderilor economice cauzate de seceta, confirmând importul energiei. Sursa E973513 reproduce comunicatul Bursei privind resincronizarea din 6 noiembrie 2026. Sursa E973513 oferă detalii privind datele Transelectrica și siguranța nucleară, fapte deja incluse.

Sursa E973516 subliniază importanța revenirii la producția nucleară după trei luni de pauză totală, confirmând detaliile vizitei și repunerii sub tensiune. Sursa E973516: Reactorul 1 a intrat în producție fizică, livrând putere. Sursa E973516 menționează finalizarea verificărilor și obținerea aprobărilor. Sursa E973516 prezintă capabilitatea de 700 MW și capacitatea instantanee de 191 MW. Sursa E973516: Absența totală a producerii nucleare timp de trei luni a fost resimtita critic. Sursa E973516: Detaliile despre avalizarea sancțiunilor și regimului de oprire garantată de către CNCAN. Sursa E973516: Confirmarea opririi unităților în iulie și august. Sursa E973516: Cernavoda rămâne una dintre cele mai vitale surse de energie din România.

Premierul României, Luca Niculescu, a confirmat sâmbătă, 7 noiembrie 2026, că Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă va atinge capacitatea de producție de 100% în următoarele 24 de ore. În interviul acordat presei, șeful Guvernului a relatat că la momentul respectiv reactorul opera la 50% din potențialul său, urmând ca nivelurile să crească progresiv. Niculescu a calificat vestea drept una foarte bună, subliniind că reluarea completă a activității va scădea presiunea asupra sistemului energetic și va reduce necesitatea importurilor de energie, mai ales în orele de vârf.

Cadrul general al știrii rămâne același: Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă din România și-a reluat parțial operațiunile după o oprire forțată de peste trei luni, cauzată de seceta care a scăzut nivelul Dunării, esențial pentru sistemele de răcire. Procesul de repornire a început vineri, 6 noiembrie, odată cu resincronizarea Unității 1 cu Sistemul Energetic Național. Manevrele au demarat miercuri, 4 noiembrie, iar reactorul a atins sâmbătă o putere de 272 MW (5,53% din producția totală). Capacitatea nominală a reactorului este de 700 MW, iar producția fizică a început efectuată ieri, 7 noiembrie.

Președintele Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), Cantemir Marian Ciurea-Ercău, a confirmat legalitatea și siguranța operațiunii, citând faptul că specialiștii au verificat îndeplinirea condițiilor pentru ieșirea din starea de oprire garantată. Autoritățile și operatorul Nuclearelectrica au reiterat că manevrele de pornire s-au desfășurat în strictă conformitate cu procedurile, fără impact asupra securității nucleare, a personalului sau a populației. Directorul general Mihai Gioară a mulțumit specialiștilor și a anunțat angajamentul companiei de a colabora cu autoritățile pentru soluții pe termen scurt, mediu și lung, menite să crească disponibilitatea instalațiilor.

Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a recunoscut lipsa unui calcul oficial al pierderilor economice suferite de stat și companie din cauza deconectării cauzate de nivelul scăzut al Dunării. El a evidențiat caracterul prejudiciabil al situației, afirmând că energia pierdută a fost înlocuită de importuri la prețurile pieței, mult mai costisitoare. Reluarea producției nucleare, imposibilă timp de aproape trei luni (Unitatea 1 oprită la 28 iulie, Unitatea 2 la 13 august), reprezintă un pas major în redresarea mixului energetic al României, care s-a confruntat cu deficitul de producție internă și prețuri ridicate.

Premierul Luca Niculescu și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, au efectuat sâmbătă, 7 noiembrie 2026, o vizită de verificare la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, cu o zi după ce Unitatea 1 a fost resincronizată cu Sistemul Energetic Național. Vizita, programată pentru ora 10:00, s-a finalizat cu o conferință de presă și întâlniri cu managementul Nuclearelectrica. Oficialii au subliniat importanța reintegrării unității în rețea pentru stabilitatea energetică națională. Perspectiva Unității 2 rămâne conditionată de o creștere sustenabilă a debitului Dunării; Nuclearelectrica a specificat că activarea Unității 1 nu blochează permanent repornirea celeilalte unități, dar menținerea unui debit ridicat este critică.

Impactul financiar al repunerii în funcțiune a fost imediat: acțiunile Nuclearelectrica au crescut cu 2,7% miercuri, ziua în care compania a anunțat începerea manevrelor, și cu 0,2% în sesiunea de joia. La momentul publicării rapoartelor din vineri, cotația se depreciase ușor, urmând mișcarea indicelui BET. Premierul Luca Niculescu a anunțat, de asemenea, că proiectul Bala 2 devine o prioritate, solicitând tuturor instituțiilor să se aplice cu maximă seriozitate asupra acestui demers, ca o măsură complementară la stabilizarea sistemului energetic.

Unitatea 2 a centralei, deconectată treptat la 13 august 2026, rămâne momentan oprită temporar, așteptând stabilizarea condițiilor hidrologice. Cu toate acestea, Nuclearelectrica a confirmat că operațiunile curente la Unitatea 1 nu consumă apa necesară Unității 2 într-un mod care să invalideze viitoarea repornire, atâta vreme cât debitul Dunării se menține la un nivel ridicat pe o perioadă de câteva zile. La finalul perioadei de rezumare, centrala urma să furnizeze 276 MW rețelei, pe măsură ce atingea treptat puterea nominală.

Premierul României, Luca Niculescu, a anunțat sâmbătă, 7 noiembrie 2026, că Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă va atinge capacitatea de 100% în următoarele 24 de ore. Șeful Guvernului a declarat că s-a aflat în camera de comandă, observând cum nivelul furnizării de energie crește orar, ajungând în acel moment la 50% din potențialul reactorului. Niculescu a calificat vestea drept „foarte bună”, subliniind că reactivarea la capacitate maximă va reduce presiunea asupra sistemului energetic național și scade necesitatea importurilor, în special în orele de vârf. De asemenea, premierul a menționat că o „altă veste bună” ar trebui să rezulte din analiza programată pentru luni privind stadiul Unității 2, deși a clarificat că nu se angajează privind cronologia repunerii în funcțiune a acestei unități. Contextul opririlor forțate, cauzate de debitul scăzut al Dunării și secetă, a fost descris de premier ca o situație neestimată în „o sută de ani”. Din acest motiv, Niculescu a solicitat Guvernului să aplice priorități și instituțiilor să lucreze cu seriozitate asupra stabilizării sectorului energetic. Prevederi strategice: Premierul a anunțat că proiectul hibrid solar-gaz Bala 2 devine o prioritate națională, solicitând tuturor instituțiilor implicate să se dedice cu maximă seriozitate și dedicare acestui demers, ca măsură complementară la stabilizarea sistemului. Informații de dublu rang: Nu se potrivește (procedural sau referință în bloc). Evenimente irelevante sau nestructurate: Trecerea la evenimente nestructurate, precum interviuri, declarații de presă cu aspecte politice generale, analize interne, proiecte Bala sau declarații privind vizita oficială, nu vor fi incluse în structura editorială propriu-zisă, ci rămân în segmente de tip „după text” sau „evenimente nestructurate”. Aceste subiecte au caracter non-contractual, pur informativ. Noțiuni neincluse: Interesul pentru unitatea 2 de la Cernavoda și declarațiile legate de acest aspect nu se pretează unor categorizări tehnice, ci rămân în „interese generale”. Proiecte tehnice și strategice aferente: Proiectul hibrid solar-gaz Bala 2 va primi fonduri de la guvernanți și investitori privați, în scopul consolidării rețelei energetice și adaptării la solicitările pe viitor, urmând să funcționeze independent de unitățile nucleare.

În următoarele 24 de ore, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă va atinge capacitatea de producție de 100%, a anunțat premierul României, Luca Niculescu. Anunțul a fost făcut sâmbătă, 7 noiembrie 2026, în timpul unei vizite de lucru la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, alături de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță. Premierul a ținut o conferință de presă la finalul vizitei, subliniind contextul repunerii în funcțiune a centralei. „Am vrut să fim astăzi aici... pentru că s-a încheiat o situație serioasă – timp de 100 zile, Centrala de la Cernavodă nu a furnizat energie în România”, a declarat premierul. Niculescu a relatat că, aseară, Unitatea 1 a fost repornită și a fost prezent în camera de comandă, observând creșterea orară a nivelului furnizării de energie. „Acum suntem la 50% din ceea ce poate produce Unitatea 1 și, până la capătul următoarelor 24 de ore, capacitatea de producere a energiei va fi la 100%”, a precizat șeful Guvernului. Premierul a calificat informația drept „foarte bună”, deoarece Unitatea 1 asigură aproximativ 8% din producția energetică a țării. Reluarea la capacitate maximă este importantă pentru securitatea energetică, în special pentru reducerea importurilor, în special în orele de vârf. O altă „vedetă bună” așteptată este rezultatul analizei privind stadiul Unității 2, pe care directorii Nuclearelectrica o vor prezenta luni. Niculescu a spus că speră ca vestiile legate de Unitatea 2 să fie foarte bune și că se așteaptă la o repunere în funcțiune cât mai curând.

El a trecut printr-o „situație extrem de serioasă”, explicând că studiile de predictibilitate indică faptul că un eveniment de această natură nu era estimat să se întâmple într-o perioadă de 100 de ani. Ca urmare, Guvernul României trebuie să se aplece cu prioritate asupra proiectului Bala 2, care prevede devierea apei către Centrala de la Cernavodă. Proiectul va furniza apă atât pentru răcirea Unităților 1 și 2, cât și pentru unitățile viitoare, Unitățile 3 și 4. În paralel, lucrările de dragare trebuie efectuate în permanență și cu celeritate pentru asigurarea condițiilor optime de funcționare a centralei. Premierul a menționat că Centrala Cernavodă este printre cele mai sigure din lume. „Energia nucleară este bună, sigură și nu are costurile pe care le au alte tipuri de energie”, a subliniat Niculescu. Centrala de la Cernavodă este considerată una dintre cele mai bune și sigure din lume, ocupând mereu primele locuri în clasamentele internaționale.

Premierul României, Luca Niculescu, se află, sâmbătă, 7 noiembrie 2026, împreună cu ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, la Centrala Nuclearoelectrică (CNE) Cernavodă. În timpul vizitei, premierul a prezentat bilanțul activității și proiectele strategice ale Nuclearelectrica, confirmând că reactorul funcționează acum la 50% din potențialul său maxim de 700 MW, după ce resincronizarea cu Sistemul Energetic Național a avut loc vineri seara. Luca Niculescu a subliniat că reluarea producției va reduce semnificativ presiunea asupra sistemului energetic național și va scădea necesitatea importurilor, în special în orele de vârf. De asemenea, el a informat că, începând cu săptămâna viitoare, directorii centralei vor primi o analiză detaliată privind stadiul de repunere în funcțiune al Unității 2. Referitor la Unitatea 2, premierul a menționat că speră ca rezultatele analizei programate pentru luni să fie pozitive, însă a evitat să se angajeze privind o cronologie precisă, clarificând că depinde de factori pe care nu îi controlează direct. Premierul a calificat criza energetică cauzată de secetă ca o „situație extrem de serioasă” și neestimat să apară într-o perioadă de 100 de ani, în contextul studiilor de predictibilitate. Ca răspuns, el a solicitat Guvernului și instituțiilor să acorde prioritate proiectului Bala 2, care vizează devierea apei către Cerna vodă pentru răcirea unităților 1 și 2, precum și pentru viitoarele unități 3 și 4. Niculescu a reiterat importanța realizării cu celeritate a lucrărilor de dragare pentru asigurarea condițiilor optime de funcționare, calificând energia nucleară ca fiind „bună, sigură” și lipsită de costurile asociate altor surse. El a menționat că Centrala de la Cernavodă se clasează constant în topurile internaționale ale siguranței nucleare. Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a adăugat că producția maximă a Unității 1 va elimina necesitatea importurilor de energie în orele de seară, consolidând reziliența sistemului energetic. Chisăliță a apreciat că energia nucleară este o componentă curată, esențială pentru atingerea unui mix energetic echilibrat în România, alinându-se la viziunea premierului despre securitatea energetică pe termen lung. Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost resincronizată cu Sistemul Energetic Național în după-amiaza zilei de vineri, 6 noiembrie, după 100 de zile de inactivitate cauzată de nivelul scăzut al Dunării. Procedurile de pornire au demarat miercuri, 4 noiembrie, iar reactorul ar trebui să atingă puterea nominală de 620 MW sâmbătă seara. Centrala a fost oprită complet în vara anului 2026: Unitatea 1 la 28 iulie, iar Unitatea 2 la 13 august, din cauza debitului insuficient al fluviului pentru răcire. Currently, Unitatea 2 rămâne oprită temporar.

Președintele Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), Cantemir Marian Ciurea-Ercău, a confirmat legalitatea operațiunii, citând faptul că specialiștii au verificat îndeplinirea condițiilor pentru ieșirea din starea de oprire garantată și au dat avizul pentru repornire.

Pierderile înregistrate în perioada în care centrala de la Cernavodă nu a funcționat se ridică la aproximativ un miliard de lei. Premierul Luca Niculescu a estimat costul adâncirii canalului pentru asigurarea securității apei la 200 de milioane de euro.

Unitatea 1 a Centralei Cernavodă va atinge capacitatea de producție de 100% în următoarele 24 de ore, a anunțat premierul României, Luca Niculescu, sâmbătă, 7 noiembrie 2026. Șeful Guvernului a precizat că s-a aflat în camera de comandă, observând creșterea orară a nivelului de furnizare a energiei, reactorul aflându-se în acel moment la 50% din potențialul său. Niculescu a calificat informația drept „foarte bună”, subliniind că reactivarea la capacitate maximă va reduce presiunea asupra sistemului energetic național și va scădea necesitatea importurilor, mai ales în orele de vârf.

„Redeschiderea Unității 1 de la Centrala Nucleaerelectrică Cernavodă contribui la reziliența Sistemului Energetic Național (SEN) , în special în orele de seară, când de obicei importurile și prețurile la energie sunt mai mari, a subliniat Dumitru Chisăliță, ministru al Energiei, în cadrul unor declarații de presă susținute sâmbătă, 7 noiembrie, la Cernavodă.” Dumitru Chisăliță a explicat impactul direct al reactivării reactoarelor: „Discutăm despre o cantitate importantă de energie pe care, cu siguranță, nu va mai trebui să o importăm în orele de seară, în special.” Ministrul a evidențiat caracterul curat al sursei și rolul său în diversificare: „în același timp, are și o capacitate de a conduce la ceea ce înseamnă obținerea unui mix energetic echilibrat în România.” Despre perspectiva Unității 2, Chisăliță a confirmat că „zilele acestea se lucrează ... la analiza privind repornirea Unității 2, iar luni va fi decizia.” Oficialul a precisat factorul determinant pentru următorul pas: „Elementele sunt determinate de evoluția debitului Dunării în momentul de față.”

Premierul României, Luca Niculescu, a confirmat că Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă va atinge capacitatea de producție de 100% în următoarele 24 de ore. Șeful Guvernului, aflat sâmbătă, 7 noiembrie 2026, la Cernavodă alături de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a declarat că reactorul funcționează acum la 50% din potențialul său, fiind monitorizat din camera de comandă. Niculescu a calificat reluarea activității drept „o veste foarte bună”, subliniind că Unitatea 1 asigură aproximativ 8% din producția energetică națională, reducând presiunea pe sistem și importurile, mai ales în orele de vârf.

Premierul României, Luca Niculescu, a anunțat de la Cernavodă că proiectul Bala 2 devine o prioritate națională. El a solicitat tuturor instituțiilor să se aplece cu maximă seriozitate și dedicare asupra acestui proiect, care vizează asigurarea securității apei pentru centrala nucleară. Proiectul Bala 2 va furniza apă pentru răcirea unităților 1 și 2 de la Cernavodă, dar și a celor care vor fi construite ulterior, unitățile 3 și 4. Premierul a legat prioritizarea acestei soluții de estimarea costurilor de aprofundare a canalului pentru securitatea apei, dar și de pierderile financiare suferite în perioada de funcționare redusă a centralei. Luca Niculescu a confirmat la Cernavodă valoarea pierderilor înregistrate în perioada în care centrala de la Cernavodă nu a funcționat la capacitate maximă, estimându-le la aproximativ un miliard de lei. „Pierderile înregistrate în aceste luni sunt de aproximativ un miliard de lei. Și, apropo de ce spuneam, de prioritizarea acelei soluții Bala 2, este costul pe care îl vom avea atunci când vom adânci acel canal pentru a face în așa fel încât securitatea apei pentru centrala de la Cernavodă să fie asigurată. Deci cam 200 de milioane de euro, cam acestea au fost pierderile în aceste trei luni”, a afirmat premierul Niculescu. „S-a încheiat o situație serioasă. Timp de o sută de zile, centrala de la Cernavodă nu a furnizat energie în România. Aseară, Unitatea 1 a fost repornită. Am fost în camera de comandă alături de colegii mei și am văzut cum nivelul furnizării de energie crește în fiecare oră. Acum suntem la 50% din ceea ce poate produce Unitatea 1 și până la capătul următoarelor 24 de ore capacitatea de producere a energiei va fi de 100%. Unitatea 1 a Centralei de la Cernavodă asigură opt la sută din producția energetică a țării. Reluarea la capacitate maximă va duce la scăderea presiunii pe sistemul energetic și va reduce importurile, mai ales la orele de vârf. Importanța proiectului Bala 2 pentru centrala de la Cernavodă a fost subliniată de șeful Guvernului. „Mi-au explicat domnii directori că studiile de predictibilitate indică faptul că o astfel de situație nu era estimată nici într-o sută de ani. Iată că s-a întâmplat. De aceea, este neapărat nevoie ca Guvernul României să se aplece cu prioritate asupra acestei chestiuni. Proiectul Bala 2, care prevede posibilitatea ca mai multă apă să ajungă la centrala de la Cernavodă, devine o prioritate și solicit tuturor instituțiilor să se aplece cu maximă seriozitate și dedicare asupra acestui proiect. El va furniza apă pentru răcirea atât a unităților 1 și 2, cât și a celor care vor fi construite unitățile trei și patru Luca Niculescu a mai precizat că în paralel lucrările de dragare trebuie realizate în permanență și cu celeritate. El a punctat totodată că, pentru asigurarea independenței energetice a țării, trebuie dezvoltate masiv capacitățile de stocare și a explicat că acestea au crescut deja în acest an. El a explicat că transportul, interconectările în regiune și proiectul Neptun Deep vor duce la o și mai bună securitate energetică. „Soluțiile sunt deja gândite și lucrăm la ele. Diversificarea surselor de energie este unul dintre răspunsuri. Investițiile în stocare. Trebuie să dezvoltăm masiv capacitățile de stocare și deja au crescut în acest an. Vor crește și mai mult în anul viitor. Transportul, interconectările în această regiune. Deci toate aceste soluții, plus, evident, Neptun Deep anul viitor vor duce la o și mai bună securitate. Pentru că, evident, vorbim despre facturi, despre costuri pentru familii, despre costuri pentru companii”, a declarat premierul Niculescu. Prioritatea o reprezintă să securizăm aprovizionarea cu energie a României. „Dar lucrul prioritar este de a avea această energie, de a avea energia pe care românii pot să o consume. Deci, prioritatea noastră este să securizăm aprovizionarea cu energie a României și evident, cu cât mai mult putem avansa către independența energetică, cu atât e mai bine”, a afirmat Luca Niculescu. Unitatea 1 a centralei nucleare Cernavodă a fost resincronizată vineri la sistemul energetic național și a reînceput să producă, potrivit datelor Transelectrica. Nuclearelectrica a anunțat oficial că, în urma întrunirii condițiilor minime necesare, pe 4 noiembrie 2026 au fost demarate acțiunile specifice pentru pornirea Unității 1 a CNE Cernavodă. Resincronizarea Unității 1 la Sistemul Energetic Național (SEN) este estimată pentru vineri, 6 noiembrie 2026. Pornirea unei unități nucleare este o operațiune complexă, strict procedurată și se desfășoară cu respectarea riguroasă a cerințelor de securitate nucleară, a transmis operatorul. „Începerea manevrelor de pornire a Unității 1, odată cu îndeplinirea condițiilor minime pentru pornirea în deplină siguranță, este un pas important, așteptat deopotrivă de companie, de autorități și de public. Reconectarea unității la SEN este necesară pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului. Pe toată durata opririi, specialiștii centralei au derulat, cu profesionalism și responsabilitate, activități specifice pentru menținerea unităților în condiții sigure. Le mulțumesc pentru tot efortul susținut. Acest context ne determină să continuăm măsurile deja începute, pentru a putea răspunde corespunzător, dacă astfel de circumstanțe se vor repeta. Împreună cu autoritățile competente și partenerii, lucrăm la soluții concrete pe termen scurt, mediu și lung, care să crească disponibilitatea instalațiilor în situația reapariției unui eveniment similar și să îi reducă efectele. Acesta este angajamentul Nuclearelectrica pentru perioada următoare Compania a mai arătat că funcționarea Unității 1 presupune utilizarea unor volume mari de apă pentru răcirea reactorului, ceea ce va conduce la scăderea nivelului în bazinul de aspirație. „Prin urmare, pornirea Unității 2 depinde de o creștere susținută a nivelului Dunării. Odată îndeplinite aceste condiții, Unitatea 2 va putea fi repornită și sincronizată ulterior la SEN. Nuclearelectrica își reafirmă angajamentul ferm de a produce energie nucleară, o sursă sigură, fiabilă și fără emisii de carbon, esențială pentru securitatea energetică a României”, a conchis Nuclearelectrica. Repornirea Centralei Nucleare de la Cernavodă poate fi „o chestiune de zile”, fiind observat un debit îmbunătățit al Dunării, ca efect al ploilor din ultima perioadă, anunța premierul Luca Niculescu. 'Sper să avem vești bune în câteva zile. Sunt în dialog atât cu domnul ministru (al Energiei n.red.), cât și cu directorul de la Nuclearelectrica. Da, suntem în luna noiembrie, plouă, după cum vedem de câteva zile, debitul începe să fie ceva mai bun și vom vedea când va fi repornită, dar sper să fie o chestiune de zile Totodată, el a arătat că rezervele de gaz ale României sunt, în clipa de față, aproape de pragul stabilit de UE de 90%. Premierul a anunțat că în curând va fi convocat Comitetul Național pentru Energie, care are drept scop securizarea aprovizionării în acest domeniu. 'Sper să avem vești bune în curând în ceea ce privește centrala de la Mintia. (...) În ceea ce privește securitatea aprovizionării cu energie și cu gaz în această iarnă, nu aș avea emoții prea mari Potrivit acestuia, Guvernul analizează în prezent măsurile de susținere pentru plata energiei electrice în cazul persoanelor vulnerabile. 'Dacă este vorba de facturile la gaz, acolo tarifele sunt reglementate până la luna martie a anului viitor. Dacă este vorba despre energie electrică, acolo există un mecanism de vouchere, pe care îl vom prelungi, pentru persoanele cele mai vulnerabile. Acum suntem pe cale să discutăm, să vedem cât de mult ne putem duce cu aceste vouchere și avem discuții în fiecare zi, atât cu ministrul Energiei, cu domnul Chisăliță, cât și cu ministrul Finanțelor. Ați văzut că săptămâna trecută, în a doua ședință de guvern, am prelungit măsurile pentru motorină, pentru încă câteva luni (...) prognozele privind regimul pluviometric, în special din prima jumătate a lunii, prezintă o continuare a deficitului creat de perioada anterioară de secetă prelungită. În aceste condiții, estimăm că perioada de revenire a nivelului de hidraulicitate la valori care să permită creșterea producției în centralele hidroelectrice, respectiv reluarea funcționării grupurilor generatoare din centrala nuclearoelectrică, se va extinde cel puțin pentru prima jumătate a lunii noiembrie. Prognozele pentru luna noiembrie indică, în special în a doua jumătate a lunii, posibilitatea unor perioade lungi cu nebulozitate mai ridicată, care vor reduce aportul energiei fotovoltaice livrate în sistemul energetic național (SEN), suplimentar efectului dat de scurtarea perioadei diurne a zilelor. Adăugăm, în context, că debitul extrem de redus al Dunării în perioada iulie – octombrie a determinat oprirea în condiții de siguranță a unităților de la CNE Cernavodă conform procedurilor de siguranță nucleară, astfel U1 a fost oprită în data de 28.07.2026, respectiv U2 a fost oprită în data de 13.08.2026. Prognoza debitului Dunării la intrare în țară nu oferă o perspectivă sigură de repornire a cel puțin unei unități la CNE Cernavodă, în luna noiembrie. În plus, hidraulicitatea pe râurile din țară este foarte scăzută, ca urmare a precipitațiilor deficitare din ultima perioadă, ceea ce are impact asupra producției de energie din surse hidroelectrice, cât și asupra perspectivei de creștere a debitului Dunării în amonte de CNE Cernavodă, în perioada următoare Potrivit sursei citate, pentru luna noiembrie se estimează că, la vârful de sarcină de seară, consumul de energie electrică poate ajunge la valori de până la 8.500 MW, însă valoarea respectivă poate fi depășită dacă temperaturile vor scădea semnificativ sub mediile multianuale. „Situația energetică la nivelul SEN prezintă un nivel redus al adecvanței, după cum urmează: - grupurile pe cărbune pot funcționa cu maximum 1.200 MW, pe o perioadă limitată de timp, respectiv 900 MW, în condițiile în care rezervele de combustibil sunt limitate și funcționarea grupurilor pe cărbune se realizează în special în zilele lucrătoare; - conform prognozei de vânt, producția de energie eoliană în următoarea săptămână va fi destul de ridicată, cu un maxim de 1.200 MW și un minim de 50 MW. În prima săptămână a lunii noiembrie sunt așteptate valori mai scăzute, cu un maxim de 1.200 MW și un minim de 800 MW, sub rezerva unui grad ridicat de relativitate a acestor prognoze; - producția fotovoltaică are o prognoză defavorabilă în perioada următoare cu un maxim de 2.000 MW, fiind așteptată o scădere a acesteia în prima decadă a lunii noiembrie, dar și în continuare, ca urmare a scăderii treptate a perioadei de radiație solară. De asemenea, situația centralelor nucleare din regiune este următoarea: - în Bulgaria, la centrala nuclearoelectrică de la Kozlodui, este retras din exploatare programat un grup nuclear în perioada 08.10.2026 ÷ 19.11.2026, producția fiind astfel redusă cu aproximativ 1000 MW; - în Ungaria, la centrala nuclearoelectrică de la Paks, sunt programate retrageri din exploatare programate pentru cel puțin un grup nuclear, astfel: • în perioada 17.10.2026 ÷ 28.10.2026, producția fiind astfel redusă cu aproximativ 750 MW, • în perioada 28.10.2026 ÷ 03.11.2026, producția fiind astfel redusă cu aproximativ 1000 MW, • în perioada 03.11.2026 ÷ 29.12.2026, producția fiind astfel redusă cu aproximativ 500 MW; - în Cehia, la centrala nuclearoelectrică de la Temelin, este retras din exploatare programat un grup nuclear în perioada 16.10.2026 ÷ 19.12.2026, producția fiind astfel redusă cu aproximativ 1000 MW. Concluziile analizei realizate la nivelul Ministerului Energiei au evidențiat următoarele: În condițiile prezentate mai sus, vulnerabilitatea principală constă în deficitul de producție dispecerizabilă în orele de vârf (17:00 – 21:00) și limitarea posibilităților de import, cauzată de o criză regională de energie. În plus, apreciem că există un risc de a se ajunge la o situație de criză în alimentarea cu energie electrică, când, în lipsa unor rezerve de putere și energie suficiente pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum, în vederea asigurării funcționării stabile, pot apărea consecințe economice și sociale grave. Totodată, conform evaluării, se ajunge la imposibilitatea echilibrării corespunzătoare a sistemului electroenergetic cu posibile efecte în funcționarea sigură a SEN și cu un grad de risc foarte ridicat de afectare a funcționării normale a sistemelor interconectate în cadrul interconexiunii sincrone Europa Continentală și, implicit a perturbării funcționării piețelor cuplate de energie electrică

Premierul României, Luca Niculescu, a anunțat sâmbătă, 7 noiembrie 2026, că Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice (CNE) Cernavodă a fost repornită, urmând să atingă capacitatea maximă în următoarele 24 de ore. În timpul vizitei la centrală, alături de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, șeful Guvernului a precizat că a urmărit din camera de comandă creșterea treptată a producției de energie. „Acum suntem la 50% din ceea ce poate produce Unitatea 1 și până la capătul următoarelor 24 de ore capacitatea de producere a energiei va fi de 100% Președintele Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), Cantemir Marian Ciurea-Ercău, a confirmat legalitatea operațiunii, citând faptul că specialiștii au verificat îndeplinirea condițiilor pentru ieșirea din starea de oprire garantată și au dat avizul pentru repornire.

În ceea ce privește Unitatea 2, premierul a precizat că luni va avea loc o analiză privind stadiul în care se află reactorul și posibilitatea repornirii acestuia, fără să avanseze un termen. El a mai subliniat că scăderea nivelului Dunării a fost atât de mare încât, potrivit specialiștilor Centralei, o asemenea situație nu era așteptată nici măcar într-o sută de ani. De aceea, proiectul Bala 2, care prevede posibilitatea ca mai multă apă să ajungă la Centrala de la Cernavodă, devine o prioritate, solicit tuturor instituțiilor să se aplece cu maximă seriozitate și dedicare asupra acestui proiect. El va furniza apă atât pentru răcire, atât Unităților 1 și 2, cât și celor care vor fi construite - unitățile 3 și 4. Premierul a subliniat necesitatea continuării lucrărilor de dragare pentru buna funcționare a Centralei de la Cernavodă și a evidențiat avantajele energiei nucleare. „Energia nucleară este bună, energia nucleară este sigură, energia nucleară nu are costurile pe care le au alte tipuri de energie, Centrala de la Cernavodă este una dintre cele mai bune, mai sigure din lume, întotdeauna se află în primele locuri în clasamentele internaționale. Acesta a estimat că pierderile înregistrate în ultimele trei luni se ridică la aproximativ un miliard de lei, echivalentul a circa 200 de milioane de euro, sumă pe care a comparat-o cu valoarea lucrărilor necesare pentru asigurarea alimentării cu apă a Centralei. „Pierderile înregistrate în aceste luni sunt de aproximativ un miliard de lei. Și apropo de ce spuneam de prioritizarea acelei soluții Bala 2 - este costul pe care îl vom avea atunci când vom construi, când vom adânci acel canal pentru a face în așa fel încât securitatea apei pentru Centrala de la Cernavodă să fie asigurată. Deci cam 200 de milioane de euro, cam acestea au fost pierderile în aceste trei luni

Premierul României, Luca Niculescu, a anunțat sâmbătă, 7 noiembrie 2026, că proiectul de deviere a apei Bala 2 devine o prioritate națională, solicitând tuturor instituțiilor implicarea cu seriozitate și dedicare pentru asigurarea securității apei de răcire la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă. Proiectul Bala 2 va asigura apă de răcire pentru Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă, precum și pentru viitoarele Unitățile 3 și 4.

O decizie oficială privind repornirea Reactorului 2 este așteptată luni, premierul exprimând speranța că rezultatele analizei vor fi favorabile unei repunerii rapide în funcțiune.

Premierul Lucan Niculescu a evidențiat gravitatea situației care a dus la oprirea centralei, calificând-o ca fiind un eveniment care nu fusese estimat să apară în decurs de 100 de ani. Premierul a estimat pierderile economice înregistrate în perioada de pauză a centralei la aproximativ un miliard de lei, suma comparabilă cu costul proiectului Bala 2, care necesită aproximativ 200 de milioane de euro pentru adâncirea canalului de alimentare. Costul de aproximativ 200 de milioane de euro pentru adâncirea canalului a fost prezentat de premier ca o necesitate pentru asigurarea securității apei centralei.

Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost repornită vineri, după 100 de zile în care centrala nu a furnizat energie în România. La momentul declarației, Unitatea 1 opera la 50% din potențialul său, urmând să atingă capacitatea de producție de 100% în următoarele 24 de ore.

Unitatea 1 asigură aproximativ 8% din producția energetică națională, iar reluarea la capacitate maximă va reduce presiunea pe sistemul energetic și importurile, în special în orele de vârf. Premierul a subliniat importanța critică a proiectului Bala 2 pentru stabilirea unei surse sigure de apă pentru centrala nucleară. Studiile de predictibilitate au indicat că o astfel de criză hidrologică nu era anticipată să se producă într-o perioadă de 100 de ani. Guvernul României va acorda prioritate rezolvării acestei situații prin implementarea proiectului Bala 2, cerând instituțiilor implicare maximă. Proiectul Bala 2 prevăd devierea apei către Cernavodă pentru răcirea Unităților 1 și 2, precum și pentru viitoarele Unitățile 3 și 4. Lucrările de dragare ale bazinelor și canalelor de alimentare trebuie realizate permanent și cu celeritate pentru menținerea condițiilor optime.

Pentru asigurarea independenței energetice, țara trebuie să dezvolte masiv capacitățile de stocare, transportul, interconectările regionale și proiectul Neptun Deep. Diversificarea surselor de energie și investițiile în stocare sunt considerte răspunsuri esențiale pentru reducerea facturilor familiilor și companiilor. Obiectivul prioritari al Guvernului este securizarea aprovizionării cu energie a României și avansarea către independența energetică.

Prezența la centrală a venit în contextul reluării producției după 100 de zile de inactivitate, situație care a pus presiune pe sistemul energetic.

Unitatea 1 a fost resincronizată cu Sistemul Energetic Național pe data de 6 noiembrie 2026, activitatea de pornire demarând pe 4 noiembrie. Nuclearelectrica a confirmat demararea manevrelor de pornire la 4 noiembrie, în urma întrunirii condițiilor minime de siguranță. Resincronizarea a avut loc vineri, 6 noiembrie, într-un proces complex și strict procedurat, respectând cerințele de securitate nucleară.

Reconectarea la SEN este considerată vitală pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului național. Mihai Gioară, directorul general Nuclearelectrica, a subliniat profesionalismul specialiștilor în menținerea siguranței unităților în timpul opririi și a anunțat colaborarea cu autoritățile pentru soluții la evenimente similare. Nuclearelectrica lucrează la soluții pe termen scurt, mediu și lung pentru a crește disponibilitatea instalațiilor și a reduce efectele unor evenimente cauzate de secetă.

Funcționarea Unității 1 necesită volume mari de apă pentru răcire, scăzând nivelul în bazinul de aspirație. Pornirea Unității 2 depinde de o creștere susținută și stabilă a nivelului Dunării, condiție necesară pentru repornirea ulterioară și sincronizarea la SEN.

Repornirea parțială a centralei a fost accelerată de ploiile din ultima perioadă, care au îmbunătățit debitul Dunării, premierul exprimând speranța ca Unitatea 2 să revină în funcțiune în câteva zile. Premierul se află în dialog constant cu ministrul Energiei și managementul Nuclearelectrica pentru monitorizarea situației. În contextul înfluenței precipitațiilor, debitul Dunării a început să crească, premierul anticipând o repunere în funcțiune rapidă a unității 2.

Rezervele de gaz ale României sunt aproape de pragul stabilit de UE de 90%, iar Comitetul Național pentru Energie va fi convocat pentru securizarea aprovizionării. Premierul s-a arătat optimist cu privire la securitatea aprovizionării cu energie și gaz pentru iarna următoare.

Guvernul analizează măsuri de prelungire a voucherelor de energie pentru persoanele vulnerabile. Tarifele la gaz sunt reglementate până în martie anul viitor, iar tarifele la energie electrică vor rămâne supuse mecanismului de vouchere.

Prognozele hidrometeorologice indică o continuare a deficitului de precipitații și o revenire a hidraulicitării abia în a doua jumătate a lunii noiembrie, ceea ce amână semnificativ repornirea Unității 2. Scăderea zilelor de radiație solară și nebulozitatea vor reduce aportul energiei fotovoltaice, exacerbând necesitatea altor surse în sezonul rece. Oprirea centrelor nucleare a fost cauzată de debitul extrem de redus al Dunării în perioada iulie-octombrie, Unitatea 1 fiind oprită la 28 iulie și Unitatea 2 la 13 august. Hidraulicitatea scăzută a râurilor din țară afectează atât producția hidroelectrică, cât și perspectiva creșterii debitului Dunării în amonte de Cernavodă.

Consumul de energie electrică la vârful de seară poate atinge 8.500 MW în noiembrie, riscând depășirea dacă temperaturile scad semnificativ.

Analiza Ministerului Energiei arată o situație energetică caracterizată prin deficit de producție dispecerizabilă în orele de vârf. Grupurile pe cărbune funcționează cu rezerve limitate și puteri reduse (maxim 900-1.200 MW), în special în zilele lucrătoare. Producția eoliană prognozată are un maxim de 1.200 MW în prima săptămână din noiembrie, iar fotovoltaica va fi limitată de radiația solară redusă. Producția fotovoltaică va avea o prognoză defavorabilă, cu un maxim de 2.000 MW, scăzând semnificativ în primele decade ale noiembrie.

În regiunea înconjurătoare, Bulgaria (Kozlodui), Ungaria (Paks) și Cehia (Temelin) efectuează retrageri programate din exploatare, reducând producția nucleară și posibilitățile de import. Retragerea unui grup de la Kozlodui va reduce producția cu aproximativ 1.000 MW între 8 octombrie și 19 noiembrie 2026. Ungaria (Paks) planifică reduceri succesive ale producției cu 750 MW, 1.000 MW și 500 MW până la sfârșitul anului. Retragerea programată la Temelin (Cehia) va reduce producția cu aproximativ 1.000 MW până la 19 decembrie 2026.

Vulnerabilitatea principală a SEN constă în deficitul de dispecerizare și limitarea importurilor cauzată de criza regională de energie.

Există un risc ridicat de criză energetică la orele de vârf, cu posibile consecințe economice și sociale grave.

Imposibilitatea echilibrării sistemului prezintă un risc foarte ridicat pentru funcționarea interconexiunilor cu Europa Continentală și a piețelor cuplate. Perturbarea funcționării piețelor de energie electrică este posibilă dacă nu se intervine pentru echilibrarea suficientă a puterii.

Premierul României, Luca Niculescu, s-a aflat sâmbătă, 7 noiembrie 2026, la Centrala Nuclearoelectrică (CNE) Cernavodă, alături de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, unde a vizitat instituția și a discutat cu managementul Nuclearelectrica privind activitatea și proiectele strategice ale companiei Economica.net.

Lucra Niculescu a relevat că Unitatea 1 a centralei a fost repornită vineri seara, după ce centrala nu a furnizat energie în România timp de 100 de zile, șeful Guvernului urmărind din camera de comandă creșterea orară a nivelului de producție Economica.net.

Premierul a calificat reluarea funcționării drept o veste foarte bună, subliniind că Unitatea 1 asigură aproximativ 8% din producția energetică națională, reducerea presiunii asupra sistemului energetic și scăderea importurilor, mai ales în orele de vârf Economica.net.

În ceea ce privește Unitatea 2, premierul a anunțat că luni va avea loc o analiză privind stadiul reactorului și posibilitatea repornirii acestuia, fără să avanseze un termen concret Economica.net.

Niculescu a menționat că speră ca rezultatul analizei din week-end să fie pozitiv pentru Unitatea 2, fără a se angaja însă asupra cronologiei repunerii în funcțiune a acestei unități Economica.net.

Șeful Guvernului a subliniat gravitatea situației care a dus la oprirea centralei, explicând că, potrivit specialiștilor Centralei, o scădere a nivelului Dunării de această magnitudine nu era estimată să apară într-o perioadă de 100 de ani Economica.net.

Ca răspuns la această situație neplanificată, premierul a solicitat prioritizarea proiectului Bala 2, care prevede devierea apei către Cernavodă pentru asigurarea răcirii Unităților 1 și 2, precum și pentru viitoarele Unitățile 3 și 4 Economica.net.

Lucra Niculescu a insistat asupra necesității continuării lucrărilor de dragare cu celeritate pentru a menține condițiile optime de funcționare a centralei și a evidențiat faptul că energia nucleară nu are costurile ridicate ale altor tipuri de energie Economica.net.

Premierul a calificat Centrala de la Cernavodă ca fiind una dintre cele mai sigure din lume, situându-se constant în fruntea clasamentelor internaționale, și l-a felicitat pe directorul general Mihai Laurențiu Gioară pentru profesionalismul manifestat Economica.net.

Niculescu și-a exprimat recunoștința față de echipa de la centrul de comandă, observând satisfacția specialiștilor care au facilitat reluarea furnizării de energie pentru o țară care a avut nevoie critic de ea Economica.net.

Lucra Niculescu a estimat că pierderile suferite de stat și companie în ultimele trei luni se ridică la aproximativ un miliard de lei Economica.net.

Suma estimată a pierderilor este comparabilă cu valoarea lucrărilor necesare pentru asigurarea securității apei prin adâncirea canalului, cost estimate la circa 200 de milioane de euro, argumentând necesitatea urgentă a investiției Bala 2 Economica.net.

Vizita oficială a avut loc la o zi după ce Unitatea 1 a fost resincronizată cu Sistemul Energetic Național, marcând reluarea parțială a activității centralei după o pauză forțată de peste trei luni cauzată de seceta și nivelul redus al Dunării.

Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice (CNE) Cernavodă va atinge capacitatea de producție de 100% (700 MW) în următoarele 24 de ore, a anunțat sâmbătă, 7 noiembrie 2026, premierul României, Luca Niculescu. Anunțul a fost făcut în timpul unei vizite la centrală, alături de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, la o zi după ce unitatea a fost resincronizată cu Sistemul Energetic Național (SEN) și a început producerea efectivă de energie. „Aseară, Unitatea 1 a fost repornită. Am fost în camera de comandă, alături de colegii mei, și am văzut cum nivelul furnizării de energie crește în fiecare oră”, a declarat premierul Niculescu, care a precizat că reactorul se afla în acel moment la 50% din capacitatea sa maximă. Premierul a calificat vestea drept „foarte bună”, subliniind că revenirea la capacitate totală va reduce semnificativ presiunea asupra sistemului energetic și va diminua necesitatea importurilor de energie, în special în orele de vârf, când Unitatea 1 asigură aproximativ 8% din producția națională. Mecanismul de reducere a importurilor este accentuat de contextul crizei energetice regionale: Bulgaria, Ungaria și Cehia efectuează retrageri programate din exploatare ale grupurilor nucleare, limitând posibilitățile de import în România. Situația de la Cernavoda a fost cauzată de o secetă severă și un debit al Dunării mult sub media multianuală, obligând la oprirea Unității 1 la 28 iulie și a Unității 2 la 13 august. Cu privire la următorul pas, premierul a menționat că luni va fi analizat stadiul Unității 2. „O altă veste bună ar fi rezultatul analizei pe care o veți avea luni, despre stadiul în care se află Unitatea numărul 2”, a spus Niculescu, exprimând speranța că rezultatele vor fi pozitive. Reautorul nu s-a angajat privind un termen exact pentru repunerea în funcțiune a Reactorului 2, explicând că dependenta de un debit susținut al Dunării este un factor natural care nu poate fi controlat imediat. Premierul a clarificat că, deși așteaptă „vești foarte bune” și probabil o repunere rapidă, repornirea Unității 2 rămâne condiționată de evoluția hidrometeorologică, care s-a îmbunătățit parțial datorită precipitațiilor recente. Luca Niculescu a descris contextul opririi centralei drept excepțional, calificând scăderea nivelului Dunării care a provocat indisponibilitatea reactorilor ca o „situație care nu era estimată nici într-o sută de ani” conform studiilor de predictibilitate ale specialistilor. În contextul gravitat al crizei hidrologice, șeful Guvernului a subliniat „neapărată nevoie ca Guvernul României să se aplice cu prioritate asupra acestei chestiuni” pentru a preveni recurența unor astfel de evenimente critice. Ca răspuns direct la această nevoie de securizare a resurselor de apă de răcire, premierul a anunțat că proiectul Bala 2, care prevede devierea apei către CNE Cernavodă, devine o prioritate națională. El a solicitat tuturor instituțiilor implicate să se implice cu „maximă seriozitate și dedicare” în implementarea acestui demers strategic. Sursa informației este Mediafax, care a transmis live declarațiile prim-ministrului din Camera de Comandă a centralei.

Pierderile estimate în urma opririi forțate a Centralei Nuclearoelectrice (CNE) Cernavodă, cauzate de nivelul scăzut al Dunării, se ridică la aproximativ un miliard de lei, echivalentul a circa 200 de milioane de euro, a declarat premierul României, Luca Niculescu, sâmbătă, 7 noiembrie 2026. Anunțul a fost făcut în timpul unei vizite la centrală, alături de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, într-un context în care Unitatea 1 a fost resincronizată cu sistemul energetic la 6 noiembrie și opera la 50% din capacitatea nominală de 700 MW, urmând să atingă 100% în următoarele 24 de ore. Premierul Niculescu a calificat reluarea producției drept „foarte bună”, subliniind că Unitatea 1 asigură aproximativ 8% din producția energetică națională și va reduce semnificativ presiunea asupra sistemului, în special importurile în orele de vârf. O decizie privind repornirea Unității 2, care necesită o creștere sustenabilă a debitului Dunării, este așteptată luni, după analiza stadiului reactorului. Ca măsură de securizare a resurselor de apă de răcire, premierul a anunțat că proiectul Bala 2, care prevede devierea apei către CNE Cernavodă pentru răcirea Unităților 1 și 2, precum și pentru viitoarele unități 3 și 4, devine o prioritate națională. Costul lucrărilor de adâncire a canalului pentru a preveni recurența unei situații descrise de specialiști ca neestimată „nici într-o sută de ani” este estimat la circa 200 de milioane de euro, sumă comparabilă cu pierderile suferite în ultimele trei luni.

Proiectul Bala 2, care prevede devierea apei către Centrala Nuclearoelectrică (CNE) Cernavodă, devine o prioritate națională. Premierul României, Luca Niculescu, a anunțat că Guvernul solicită tuturor instituțiilor implicate să se aplece cu maximă seriozitate și dedicare asupra acestui demers, pentru a asigura securitatea alimentării cu apă a centralei.

Reactorul 1 a fost repornit vineri, după aproximativ 100 de zile de inactivitate cauzată de debitul extrem de scăzut al Dunării, esențial pentru răcirea centralei.

„O astfel de situație nu era estimată nici în 100 de ani”, a declarat Luca Niculescu, calificând criza hidrologică ca o situație extrem de serioasă, neanticipată de studiile de predictibilitate ale specialiștilor.

Unitatea 1 urmează să atingă capacitatea maximă de 700 MW (100%) în următoarele 24 de ore. Aportul suplimentar de energie va reduce semnificativ necesarul de importuri, în special în orele de vârf.

Procedurile specifice manevrelor de pornire a Unității 1 au demarat miercuri, 4 noiembrie 2026, la îndeplinirea condițiilor minime de siguranță.

Reconectarea Unității 1 la Sistemul Energetic Național (SEN) a avut loc vineri seara, într-un proces complex și strict procedurat, respectând normele de securitate nucleară.

Premierul Luca Niculescu s-a aflat sâmbătă, 7 noiembrie, la CNE Cernavodă alături de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, pentru a monitoriza progresul repunerii în funcțiune a centralei.

„Acum suntem la 50% din ceea ce poate produce Unitatea 1 și, până la capătul următoarelor 24 de ore, capacitatea de producere a energiei va fi de 100%”, a declarat premierul Niculescu din camera de comandă a centralei.

Niculescu a subliniat importanța critică a reactorului, care asigură aproximativ 8% din producția energetică a României, reducând presiunea pe sistemul energetic.

„Scade presiunea pe sistemul energetic, vor scădea importurile, mai ales în orele de vârf, deci este extrem de important”, a explicat șeful Guvernului, calificând vestea drept una foarte bună pentru securitatea energetică.

În ceea ce privește Unitatea 2, premierul a anunțat că luni va avea loc o analiză a stadiului reactorului pentru a determina posibilitatea repunerii sale în funcțiune.

Niculescu nu a avansat un termen precis pentru repornirea Unității 2, indicând că decizia depinde de factori pe care nu îi controlează direct, dar a sperat ca rezultatele analizei să fie pozitive.

„Sper ca și aici veștile să fie foarte bune foarte curând”, a adăugat premierul, menționând că nu vrea să se angajeze la cronologii pe care nu le poate garanta.

Scăderea nivelului Dunării a fost atât de drastică încât, conform specialiștilor, un eveniment de această magnitudine nu era anticipat să se producă într-o perioadă de 100 de ani.

Proiectul Bala 2 va furniza apă pentru răcirea Unităților 1 și 2, precum și pentru viitoarele Unitățile 3 și 4 ale centralei.

Premierul a insistat asupra necesității continuării lucrărilor de dragare cu celeritate, pentru a asigura condiții optime de funcționare a CNE Cernavodă.

„Energia nucleară este bună, energia nucleară este sigură, energia nucleară nu are costurile pe care le au alte tipuri de energie. Centrala de la Cernavodă este una dintre cele mai bune și mai sigure din lume”, a subliniat Niculescu.

Pierderile estimate în ultimele trei luni, cauzate de oprirea centralei, se ridică la aproximativ un miliard de lei (echivalentul a circa 200 de milioane de euro).

Costul proiectului Bala 2, pentru adâncirea canalului de alimentare cu apă, este estimat la circa 200 de milioane de euro, o sumă comparabilă cu pierderile suferite de stat în perioada de pauză.

Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 a fost deconectată treptat la mijlocul lunii august, din cauza debitului insuficient al Dunării.

Repornirea Unității 2 este condiționată de o creștere susținută a nivelului Dunării, funcționarea Unității 1 necesitando volume mari de apă care scad nivelul în bazinul de aspirație.

Cele două unități au fiecare o capacitate de 700 MW. În timpul opririi, Nuclearelectrica a menținut unitățile în condiții de siguranță și lucrează la soluții pe termen scurt, mediu și lung pentru a reduce impactul viitoarelor evenimente extreme.

În cadrul unei vizite de lucru la Centrala Nuclearoelectrică (CNE) Cernavodă, premierul României, Luca Niculescu, și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, au discuții cu conducerea Nuclearelectrica privind activitatea operațională și proiectele strategice ale companiei Bursa.ro. Deplasarea oficialilor, programată pentru sâmbătă, 7 noiembrie 2026, survine la o zi după resincronizarea Unității 1 a centralei cu Sistemul Energetic Național, marcată după o pauză forțată de peste trei luni cauzată de nivelul scăzut al Dunării. Procedurile de pornire au demarat miercuri, 4 noiembrie, iar manevrele s-au desfășurat conform procedurilor de siguranță, fără impact asupra securității nucleare, a personalului sau a populației, conform Nuclearelectrica.

Premierul României, Luca Niculescu, a anunțat sâmbătă, 7 noiembrie 2026, că proiectul Bala 2 devine o prioritate națională, care vizează devierea apei către Centrala Nuclearoelectrică (CNE) Cernavodă pentru a asigura securitatea alimentării cu apă de răcire a Unităților 1 și 2, precum și a viitoarelor Unități 3 și 4. În timpul vizitei la centrală, alături de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, șeful Guvernului a relevat că Unitatea 1 a fost repornită vineri seara, după 100 de zile de inactivitate, funcționând acum la 50% din capacitatea de 700 MW și urmând să atingă nivelul de 100% în următoarele 24 de ore. Proiectul Bala 2 vizează adâncirea canalului de aducțiune, cu un cost estimat la circa 200 de milioane de euro, sumă comparabilă cu pierderile economice de aproximativ un miliard de lei suferite în perioada de oprire forțată cauzată de secetă.

Premierul României, Luca Niculescu, a anunțat sâmbătă, 7 noiembrie 2026, că proiectul Bala 2, un investiții hidrotehnice pentru devierea apei către CNE Cernavodă, devine o prioritate națională. Guvernul solicită tuturor instituțiilor implicate să se implice cu seriozitate și dedicare pentru asigurarea securității apei de răcire a unităților 1 și 2, precum și a viitoarelor unități 3 și 4. Proiectul urmărește soluționarea dependenței critice a centralei de nivelul Dunării, esențială pentru răcirea reactorilor.

Premierul Luca Niculescu a estimat pierderile financiare suferite de stat și companie în perioada în care CNE Cernavodă nu a funcționat la capacitate maximă la aproximativ 1 miliard de lei. Această sumă este comparabilă cu costul lucrărilor de adâncire a canalului pentru asigurarea securității apei, estimat la circa 200 de milioane de euro. Premierul a evidențiat gravitatea situației, calificând-o drept un eveniment neestimat să apară în decurs de 100 de ani conform studiilor de predictibilitate ai specialiștilor centralei.

Premierul României, Luca Niculescu, și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, au vizitat sâmbătă, 7 noiembrie 2026, Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, cu o zi după ce Unitatea 1 a fost resincronizată cu Sistemul Energetic Național. Reactorul a fost repornit vineri, după o pauză de peste trei luni cauzată de nivelul scăzut al Dunării, care a împiedicat răcirea centrală. Unitatea 2 rămâne deocamdată oprită. Deplasarea oficialilor a fost programată pentru ora 10:00 și a culminat cu declarații de presă, la o zi de la anunțul Nuclearelectrica privind revenirea Unității 1 în rețea, după ce manevrele de pornire au demarat miercuri, 4 noiembrie. Compania de stat Nuclearelectrica a confirmat printr-un raport emis Bursei de Valori București finalizarea resincronizării Unității 1 cu Sistemul Energetic Național în după-amiaza zilei de vineri, 6 noiembrie 2026. Nuclearelectrica a subliniat că procedurile de pornire s-au desfășurat conform normelor de siguranță, având zero impact asupra securității nucleare, a personalului centralei și a populației. Conform datelor Transelectrica, la ora 6:30 din dimineața zilei de 7 noiembrie, Cernavoda alimenta cu 272 MW, reprezentând 5,53% din producția totală de energie electrică a României. Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a recunoscut anterior lipsei unui calcul oficial al pierderilor generate de deconectarea centralei de la rețeaua națională, oprirea fiind determinată de scăderea nivelului Dunării sub limita necesară pentru răcire. Oficialul a explicat că efectele financiare se răsfrâng asupra întregii țări în contextul prețurilor ridicate ale importurilor de energie electrică. Miercuri, Nuclearelectrica anunțase începerea manevrelor, estimând reconectarea reactorului pentru data de 6 noiembrie. Directorul general al Nuclearelectrica, Mihai Laurențiu Gioară, a declarat că reluarea operațiunilor a fost posibilă după verificarea condițiilor necesare pentru funcționarea în deplină siguranță. „Începerea manevrelor de pornire a Unităţii 1, odată cu îndeplinirea condiţiilor minime pentru pornirea în deplină siguranţă, este un pas important, aşteptat deopotrivă de companie, de autorităţi şi de public”, a transmis Mihai Gioară. Gioară a afirmat că societatea continuă să pregătească măsuri pentru limitarea efectelor unor eventuale situații similare. „Reconectarea unităţii la SEN este necesară pentru securitatea energetică şi stabilitatea sistemului. Pe toată durata opririi, specialiştii centralei au derulat, cu profesionalism şi responsabilitate, activităţi specifice pentru menţinerea unităţilor în condiţii sigure. Le mulţumesc pentru tot efortul susţinut. Acest context ne determină să continuăm măsurile deja începute, pentru a putea răspunde corespunzător, dacă astfel de circumstanţe se vor repeta. „Împreună cu autorităţile competente şi partenerii, lucrăm la soluţii concrete pe termen scurt, mediu şi lung, care să crească disponibilitatea instalaţiilor în situaţia reapariţiei unui eveniment similar şi să îi reducă efectele. Acesta este angajamentul Nuclearelectrica pentru perioada următoare”, a concluzionat directorul general. În timp ce Unitatea 1 a revenit în Sistemul Energetic Național, repornirea Unității 2 depinde în continuare de evoluția nivelului Dunării. Nuclearelectrica a explicat că funcționarea primului reactor necesită cantități importante de apă pentru răcire, ceea ce determină reducerea nivelului din bazinul de aspirație. „Prin urmare, pornirea Unităţii 2 depinde de o creştere susţinută a nivelului Dunării. Odată îndeplinite aceste condiţii, Unitatea 2 va putea fi repornită şi sincronizată ulterior la SEN”, a transmis compania. Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă a fost oprită complet în vara anului 2026, ambele unități fiind scoase din funcțiune din cauza debitului redus al Dunării. Unitatea 1 a fost oprită controlat la 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 a fost deconectată treptat la 13 august 2026. Lipsa unui volum suficient de apă a împiedicat producția de energie electrică în lipsa sistemelor de răcire.

Premierul României, Luca Niculescu, și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, au efectuat sâmbătă, 7 noiembrie 2026, o vizită de verificare la Centrala Nuclearoelectrică (CNE) Cernavodă. Deplasarea oficialilor, programată pentru ora 10:00, a avut loc cu o zi după ce Unitatea 1 a reactorului a fost resincronizată cu Sistemul Energetic Național (SEN), marcând reluarea parțială a activității centralei după o pauză forțată de peste trei luni cauzată de nivelul scăzut al Dunării. Vizita s-a încheiat cu declarații de presă și întâlniri cu managementul companiei.

Decizia privind repornirea Unității 2 va fi luată luni, după analizarea evoluției nivelului Dunării. Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, și directorul centralei, Romeo Urjan, au declarat că nivelul râului trebuie să crească cu cel puțin 10-15 centimetri pentru ca reactorul al doilea să poată fi repus în funcțiune, funcționarea centrala necesitând volume mari de apă pentru răcire.

Rectorul 1 al Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă din România furnizează în prezent aproape 600 MW de energie electrică Sistemului Energetic Național, conform datelor publicate duminică, 8 noiembrie 2026, de către Transelectrica. Această performanță urmează resincronizării unității cu rețeaua vineri, 6 noiembrie, după o pauză de aproximativ trei luni cauzată de nivelul critic al Dunării. La ora 10:30, duminică, producția totală a Sistemului Energetic Național se ridica la 5.542 MW, din care 10,78% – adică aproximativ 600 MW – proveneau de la Reactorul 1 de la Cernavodă.

Prezentul Ministerului Energiei, Dumitru Chisăliță, și al premierului Luca Niculescu, la Cernavodă sâmbătă, 7 noiembrie, vizita a fost urmată de confirmarea directorului centralei, Romeo Urjan, că decizia privind repornirea Reactorului 2 va fi luată luni. Chisăliță a descris premisele pentru redeschiderea Reactorului 2 drept „îmbucurătoare”, subliniind că decizia se bazează pe evoluția debitului Dunării. Repornirea Reactorului 2 reprezintă un proces tehnic complex, care nu depinde exclusiv de creșterea nivelului apei din Dunăre, ci și de funcționarea optimă a unității precedent, au explicat reprezentanții centralei. Nivelul apei măsurat în momentul vizitei era de 2,08 metri, suficient pentru Unitatea 1, dar pentru pornirea Reactorului 2 este necesară o creștere suplimentară de 10-15 centimetri. Directorul CNE Cernavodă, Romeo Urjan, a precizat că luni va fi analizat un set complet de parametrii – includând nivelul, prognoza hidrometeorologică și influența funcționării Unității 1 asupra Unității 2 – pentru a decide repornirea celei de-a doua unități.

Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă (România) va atinge capacitatea de producție de 100% în următoarele 24 de ore, a anunțat premierul Luca Niculescu, observând din camera de comandă creșterea orară a furnizării de energie la 50% din potențial. Proiectul Bala 2, care prevede devierea apei către centrală pentru asigurarea surselor de răcire la unitățile existente și viitoare, a fost declarat prioritate națională de premier, costul lucrărilor estimându-se la 200 de milioane de euro. Premierul a estimat pierderile economice suferite în perioada de trei luni de oprire la aproximativ un miliard de lei, o sumă comparable cu investiția necesară asigurării securității apei. O decizie privind repornirea Reactorului 2 este așteptată luni, după analiza stadiului reactorului și a prognozelor privind nivelul Dunării.

Sistemul Energetic Național din România se confruntă cu un deficit de producție dispecerizabilă în orele de vârf, situație agravată de retragerile programate din exploatare ale grupurilor nucleare din țările vecine. Bulgaria (Kozlodui) va.reduce producția cu aproximativ 1.000 MW până pe 19 noiembrie, Ungaria (Paks) va reduce cu până la 1.000 MW până la finalul lunii, iar Cehia (Temelin) va opri un grup nuclear până pe 19 decembrie, limitând semnificativ posibilitățile de import pentru România. Având în vedere vulnerabilitatea sistemului energetic național și riscul de criză la orele de vârf, Guvernul analizează prelungirea voucherelor de energie pentru persoanele vulnerabile. În paralel, premierul Luca Niculescu a solicitat instituțiilor implicarea maximă în implementarea proiectului Bala 2, pentru a preveni recurența unor evenimente hidrologice extreme descrise de specialiști ca fiind neestimates „nici într-o sută de ani”.

Două proiecte majore de pe Dunăre, Bala 2 și Fast Danube, au revenit pe agenda autorităților române, cu mize strategice atât pentru funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă, cât și pentru transportul de mărfuri Adevărul. Investitia totală estimată pentru ambele proiecte depășește 1,4 miliarde de euro. Autoritățile prezintă cele două proiecte ca priorități pentru securitatea energetică și pentru traficul de mărfuri, conform informațiilor transmitute de Adevărul Financiar. Pentru proiectul Bala 2, ministrul Transporturilor a anunțat o alocare inițială de 200 de milioane de euro, destinată demarării investiției. Valoarea totală avansată este de 1,2–1,3 miliarde de euro, iar restul finanțării trebuie identificat ulterior. Estimarea actuală de 1,2–1,3 miliarde de euro diferă substanțial de valoarea de aproximativ 1,02 miliarde de lei, cu TVA, din forma aprobată în 2024, când durata de implementare era stabilită la 60 de luni. Actualizarea costurilor și a soluției tehnice necesită clarificări înainte de stabilirea finanțării finale. Proiectul Bala 2 vizează zona de bifurcație a brațului Bala, din județul Călărași. Lucrările ar urma să redistribuie debitele între brațul Bala și Dunărea Veche, pentru a crește nivelul apei pe aceasta din urmă, a facilita navigația și a asigura apa necesară răcirii reactoarelor de la Cernavodă. Discutată încă din 2003, amenajarea a trecut prin mai multe etape. Între 2011 și 2016 au fost realizate lucrări precum un dig de dirijare, apărări de maluri, un prag de fund și dragaje, fără ca acestea să însemne finalizarea investiției prevăzute în etapa Bala 2. Intervențiile prevăd restaurarea unui vechi braț de bifurcație, ridicarea pragului de fund pe Bala și dragaje pe Dunărea Veche, cu o creștere a nivelului apei în zona bifurcației estimată la până la 1,2 metri. Sunt incluse și refacerea unor zone umede, precum și amenajări pentru habitatele și migrația sturionilor. Proiectul Fast Danube 2 are ca obiectiv asigurarea unor condiții corespunzătoare de navigație pentru cel puțin 340 de zile pe an, față de aproximativ 280 în prezent. Proiectul privește circa 470 de kilometri din sectorul comun româno-bulgar al Dunării, între kilometrii fluviali 845 și 375. Bugetul total pentru Fast Danube 2 este de aproximativ 230 de milioane de euro, cu o finanțare europeană de 85% prin Connecting Europe Facility 2. Acordul de finanțare a fost semnat în octombrie 2024, iar perioada prevăzută pentru derularea proiectului este aprilie 2024–decembrie 2028. Lucrările propuse includ dragaje în 12 puncte critice, pe o lungime totală de 110 kilometri, stabilizarea malurilor pe 5,45 kilometri și construcții hidrotehnice pentru controlul curenților și al sedimentelor. Prima etapă Fast Danube a fost dedicată studiilor și pregătirii documentațiilor. Adevărul Financiar menționează o licitație pentru proiectare și execuție, anunțată în octombrie 2025, estimată la aproximativ 170 de milioane de euro, precum și indicatori tehnico-economici de aproximativ 710 milioane de lei, cu TVA. Aceste sume se referă la documentații și etape de bugetare diferite și nu trebuie confundate cu bugetul întregului proiect transfrontalier. Estimările pentru Fast Danube 2 indică o posibilă creștere cu aproximativ 20% a volumului de mărfuri transportate pe Dunăre. O navigație mai predictibilă ar reduce perioadele în care navele așteaptă sau circulă cu încărcături mai mici din cauza nivelului scăzut al apei. Anunțurile privind finanțarea și documentațiile nu echivalează cu finalizarea lucrărilor. Trecerea la execuție rămâne etapa decisivă pentru atingerea obiectivelor: distribuția debitelor și alimentarea cu apă a centralei de la Cernavodă pentru Bala 2, respectiv eliminarea obstacolelor de navigație pentru Fast Danube 2.