Confesoara universitară Oana Băluță critică decis participarea fostului ministru al Educației, Mircea Miclea, la o dezbatere organizată de Institutul Conservator „Mihai Eminescu”, entitate asociată partidului AUR. Evenimentul, titlat „Școala Românească. Ce păstrăm? Ce schimbăm? Ce construim?”, a avut loc la Palatul Parlamentului pe 28 octombrie 2026. Într-o postare pe rețeaua de socializare Facebook, Oana Băluță avertizează că prezența lui Mircea Miclea la acest eveniment riscă să transfere „capital de încredere” și să legitimeze acțiunile politice ale extremei drepte. Ea califică situația drept o eroare de judecată, exprimându-se retoric: „În naivitatea mea nu îmi imaginam că îl voi așeza pe Mircea Miclea într-o configurație alături de AUR și Institutul Conservator 'Mihai Eminescu'”.
Oana Băluță subliniază că „capitalul de încredere, de respect al lui Mircea Miclea poate fi transferat asupra acestei organizații”, descrisă de ea ca „brațul extraparlamentar al AUR”. Aceasta reprezintă sursa principală a îngrijorării exprimate de akademiană. Academica invocă precedențe recente ale Institutului Conservator „Mihai Eminescu” pentru a ilustra contextul activității think-tank-ului. Printre ele se numără evenimentul „Make Europe Great Again” (MEGA), descris pe site-ul AUR ca parte a „desăvârșirii Revoluției Conservatoare” și care reunește forțe ale extremei drepte europene. De asemenea, este menționată conferința „Prețul Vieții”, organizată împreună cu Alianța Familiilor din România și Asociația Pro-Vita, un eveniment care aduce în discuție legăturile dintre AUR și grupările anti-avort. „Acestea sunt parte din contextul în care privesc participarea lui Mircea Miclea și de care nu cred că putem face abstracție”, scrie Oana Băluță. Ea rememorează faptul că niciun jurnalist de la Context nu a ignorat semnificația acestor evenimente și a menționat prezența numelui Comisiei de Cultură, conduse de Mihai Neamțu, în organizarea conferințelor respective, evidențiind o apropiere constantă între AUR și organizații conservatoare radicale.
Deși recunoaște interesul autentic și cunoașterea substanțială pe care Mircea Miclea o posedă privind sistemul educațional, Oana Băluță consideră că acestea nu justifică participarea sa la dezbaterile cooptate de AUR. Ea definesc educația ca fiind un „domeniu de interes strategic pentru extrema dreaptă”, atât cea parlamentară, cât și cea extraparlamentară. Pentru a-și susține argumentația, Oana Băluță trimite la Programul de guvernare al AUR, capitolul VIII dedicat Educației, unde partidul afirmă: „Cum arată astăzi școala, va arăta mâine țara”, declarând învățământul o prioritate națională. Akademica își întreabă cititorii: „dacă orice mijloc este justificat pentru atingerea unor scopuri?”. Participarea unui excutiv cu prestigiu poate însă să confere respectabilitate organizatorului, indiferent de intenția de a contribui la o dezbatere despre educație.
Oana Băluță definește procesul de „normalizare a extremei drepte” ca fiind ceva teribil, făcând referire la un studiu din 2026 publicat în European Journal of Political Research de Anna-Sophie Heinze și Gefjon Off. Normalizarea este explicată ca un proces de schimbare a normelor sociale și a discursului public, care face ca actorii și ideile extreme să devină acceptabili în societatea mainstream. Această normalizare poate fi stimulată chiar de actori din afara partidelor și a instituțiilor politice. „Este teribil procesul de normalizare a extremei drepte. Nu este un fenomen despre care să nu știm mai nimic ori foarte puține”, afirmă Oana Băluță, citând și lucrarea «How Democracies Die» (Cum mor democrațiile) de Steven Levitsky și Daniel Ziblatt, care avertizează împotriva gesturilor care normalizesază și conferă respectabilitate publică actorilor autoritari. Concluziv, akademica aruncă asupra lui Mircea Miclea responsabilitatea morală și politică pe care o poartă orice persoană care participă la un eveniment. „Când acceptăm un dialog ori participăm la un eveniment avem responsabilitatea morală și politică față de democrație de a ne întreba cui îi oferim credibilitate prin prezența noastră, în ce context și pentru ce proiect politic poate fi folosită această credibilitate”, a punctat Oana Băluță.
Ioan-Aurel Pop, fost președinte al Academiei Române, consideră că specialiștii trebuie să meargă în orice mediu pentru a lămuri publicul, chiar și în spații viciate sau cu prezențe ale extremei drepte. Declarațiile lui Pop au intervenit după ce fostul ministru al Educației Mircea Miclea a fost criticat de către Oana Băluță pentru participarea la dezbaterea „Școala Românească”, organizată de Institutul Conservator „Mihai Eminescu”, asociat AUR. Academicienul a subliniat că educația transcende coloratura politică, afirmând că un om devine om prin învățământ și că „școala trebuie să fie în atenția noastră, a tuturor”. „Prin urmare, oriunde, în orice mediu, dacă un specialist vorbește despre educație, e lăudabil, e de bine”, a punctat Ioan-Aurel Pop.
Ioan-Aurel Pop a invocat exemplul lui Lucian Blaga, care, în perioada interbelică, a ținut discursuri în fața unor audiențe care includeau și legionari, fără ca aceasta să îl fi transformat într-un susținător al mișcării. „Blaga fiind un om luminat, cu legături puternice cu occidentul”, probabil le-a schimbat gândurile celor prezenți, a explicat fostul președinte al Academiei Române. „Trebuie mers în orice mediu în care putem lămuri lumea. Firește, dacă mergem într-un mediu viciat... trebuie să avem forța să lămurim lucrurile”, a mai spus, pentru DC News, profesorul universitar Ioan-Aurel Pop. Printre intelectualii care fac acest lucru, el l-a enumerat pe Mircea Miclea.
La conferința de la Palatul Parlamentului, dedicată identificării soluțiilor pentru problemele cronice ale sistemului de învățământ, Mircea Miclea a prezentat trei soluții prioritare și a avertizat că o educație de slabă calitate conduce, pe termen lung, la falimentarea statului. Fostul ministru a subliniat că resursele limitate trebuie concentrate pe punctele critice ale sistemului, prin crearea unor programe naționale de educație, inspirate din modelul programelor naționale de sănătate. „Ideea de a aloca bani doar la Ministerul Educației într-un sac mare e ineficientă, pentru că se vor dilua resursele. Trebuie concentrate resursele. Identificăm aceste puncte critice și pentru fiecare din acest punct critic creăm un program național de intervenție”, a declarat Miclea.
Primul program propus vizează zonele vulnerabile educațional, mediul rural, urbanul mic și anumite comunități dezavantajate. Printre măsurile expuse, fostul ministru a sugerat condiționarea ajutoarelor sociale de frecventarea școlii, precum și introducerea unor vouchere educaționale pentru internat sau pentru cumpărarea de cărți. Al doilea program național ar trebui să se concentreze pe învățarea remedială. Miclea a pledat pentru introducerea tezelor unice la nivel național, începând din clasa a V-a, pentru a identifica din timp elevii și școlile vulnerabile. „Aceste teze naționale ne permit să colectăm date de timpuriu și să facem o intervenție timpurie. Nu așteptăm să vină Evaluarea Națională ca să ne dăm seama cât de rău am ajuns”, a explicat acesta. Al treilea program prioritar vizat este cel de educație fizică și sport. Potrivit lui Miclea, investiția actuală este insuficientă, aproximativ 34 de lei pe copil pe an, în timp ce sportul contribuie la sănătate, la reducerea dependenței de ecrane și la formarea caracterului. „Măcar să ajungem la nivelul Ungariei, care dă de trei ori mai mulți bani pentru programele de educație fizică și sport”, a spus fostul ministru.
În plan strategic, Mircea Miclea a cerut creșterea bugetului pentru educație cu 50%, argumentând că România se află pe ultimele locuri în Europa la alocările din PIB. Totodată, a insistat pe necesitatea coerenței politicilor pe termen lung. „Parlamentul trebuie să cadă de acord asupra câtorva puncte pe care să le urmeze 10 ani, cel puțin două cicluri electorale (…) Facem din asta o condiție de a valida un nou guvern. În felul acesta veți putea forța guvernele să se țină coerent de câteva obiective majore, să nu le abandoneze”, a afirmat Miclea. Printre măsurile punctuale, acesta a propus reconsiderarea Evaluării Naționale, optimizarea programelor școlare astfel încât 25% din ore să rămână la dispoziția profesorului și predarea inteligenței artificiale în școli, într-o manieră reflexivă. „Dacă nu acordăm educației importanța pe care am spus-o, atunci ea nu va fi ameliorată și atunci statul intră în riscul de a fi falimentar. Va reproduce sărăcie, inechitate și dependență, atât la nivel individual cât și la nivel de stat, în loc să producă bogăție, echitate și libertate”, a transmis Mircea Miclea la conferința organizată de AUR.
Evenimentul s-a desfășurat la Palatul Parlamentului în prezența lui Mircea Miclea, care a fost subiectul criticilor aduse de profesoara universitară Oana Băluță, care a avertizat asupra riscului de normalizare a extremei drepte prin participarea acestuia.