La prima zi a negocierilor din Abu Dhabi, dintre delegațiile Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite, Rusia a pus pe masă dorința de a influența arhitectura de securitate post-război în Europa. Conform analizelor citate de ObservatorNews, pretențiile lui Vladimir Putin vizează construirea unui sistem în care NATO să nu mai poată împiedica atacurile Rusiei împotriva statelor vecine, ceea ce ar golii de conținut garanțiile de securitate oferite statelor din Europa Centrală și de Est, inclusiv României, Poloniei, Cehiei și țărilor baltice.
Oana Popescu, expert senior în securitate europeană la Royal United Services Institute (RUSI) și directoarea Centrului GlobalFocus, explică în exclusivitate pentru Observatorul de Noapte că SUA intră în aceste negocieri cu o poziție slabită, afectată de iminența alegerilor de mijloc de mandat (midterms) și de divergențele interne din partidul republican. Rusia încearcă să profite de această fereastră de oportunitate pentru a obține compromisuri la masa verde, deși nu înregistrează victorii militare semnificative pe teren.
Popescu subliniază pericolul major pentru România și Europa: dorința Rusiei de a obține un drept de veto asupra deciziilor de securitate europene, concept promovat inițial de Putin în 2008 prin editorialul despre un spațiu comun de securitate de la Lisabona la Vladivostok. Acest lucru ar însemna, în practică, anularea valorii strategice a apartenenței României la NATO din 2004.
Deși Russia caută indirect includerea unor prevederi care să depășească granițele Ucrainei, Oana Popescu consideră că la nivelul pilonului european al NATO, o astfel de derogare rămâne o linie roșie absolută. Ea speră ca aliații europeni să aibă suficientă putere de negociere alături de Statele Unite și în relație cu Moscova pentru a respinge aceste cereri.