România a rămas din nou fără energie nucleară după ce reactorul 1 de la Centrala Nuclearoelectrică (CNE) Cernavodă a fost oprit neplanificat. Defecțiunea a fost semnalată în dimineața zilei de 10 noiembrie 2026, la doar trei zile de la repornirea unității, după ce aceasta rămăsese oprită timp de trei luni din cauza nivelului redus al Dunării. Incidentul a dus la un vârf al prețului energiei electrice pe piața spot, atingând 3.000 de lei pe MegaWatt-oră, unul dintre cele mai mari valori înregistrate în Europa.
Potrivit unui comunicat al Nuclearelectrica, Unitatea 1 a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național (SEN) în seara zilei de 9 noiembrie 2026. Cauza deconectării este o defecțiune la sistemul de control al vidului, situat la condensatorul turbinei. După ce aburul fierbinte rotește turbina, acesta trebuie condensat înapoi în apă printr-un proces care creează un vid; defecțiunea a împiedicat menținerea acestei aspirații, ducând la supraîncărcarea turbinei cu abur. Compania precizează că incidentul nu a avut impact asupra securității nucleare, a personalului sau a mediului înconjurător.
În contextul acestui incident, Nuclearelectrica a anunțat măsuri privind managementul tehnic al centralei. Începând cu data de 1 decembrie 2026, directorul tehnic al CNE Cernavodă va fi înlocuit. Analiza cauzelor profunde a incidentului va face obiectul unui raport ulterior. Specialiștii centralei lucrează continuu la remedierea situației și la repornirea Unității 1.
Digi24 relata că reconectarea Unității 2 la Sistemul Energetic Național era prevăzută pentru miercuri, 11 noiembrie 2026. Cele două reactoare, care au o capacitate totală de aproximativ 1.400 de megawați și asigură în jur de 20% din consumul de energie în perioadele de vârf, au stat oprite din iulie până în noiembrie 2026, timp în care deficitul a adus pierderi estimate la aproximativ 1 miliard de lei, conform datelor menționate de autorități.