ACTUALIZARE Panourile solare și bateriile potreduce costurile sistemelor electrice cu până la 40% până în 2030
Schneider Electric a publicat un raport al Institutului său de Cercetare (SERI) care analizează impactul extinderii panourilor solare și al bateriilor asupra costurilor totale ale energiei electrice. Implementarea bateriilor este un factor critic; la costuri medii globale, o necorelare a duratei de stocare a bateriilor între diferitele active energetice poate duce la o creștere a costurilor totale ale sistemului cu până la 35% față de nivelul de referință actual. Raportul stabilește trei priorități: atenuarea curbei de sarcină prin tarife diferențiate orare și base-on-demand; menținerea unui ritm uniform între oferta de energie solară și electrificare, inclusiv prin norme de construcție; și dezvoltarea lanțului de aprovizionare pentru a reduce costurile prin achiziții publice, simplificarea autorizării și programarea de formare pentru instalatori.
Panourile solare și sistemele de stocare a energiei în baterii ar putea reduce costurile globale ale sistemelor electrice cu până la 40% până în anul 2030, dacă expandarea lor este corelată strâns cu creșterea cererii de electricitate. Aceste concluzii rezultă dintr-un studiu publicat de către Schneider Electric, care subliniază importanța integrării strategice a acestor tehnologii în infrastructura energetică modernă.
Raportul intitulat „System Costs of Electricity: A New Baseline for the 21st Century Economy”, elaborat de Institutul de Cercetare Schneider Electric (SERI), a analizat 40.500 de scenarii care combină diverse ipoteze privind costurile energiei solare, ale bateriilor și ale rețelei electrice. Studiul estimează că reducerea costurilor sistemelor electrice ar putea contribui cu 0,8% suplimentar la produsul intern brut (PIB) global până în 2030.
Distribuția și durata de stocare a bateriilor au apărut ca factori critici în determinarea costurilor totale. Conform studiului, o disproporție în durata de stocare a bateriilor între diferitele active energetice, în contextul presupunerilor medii globale privind costurile, ar putea ridica costurile sistemului cu până la 35% peste benchmark-urile actuale. De asemenea, eșecul în a coordona extinderea capacității solare cu creșterea electrificării ar putea duce temporar la creșterea costurilor.
Cercetarea a identificat vehiculele electrice, pompele de căldură și centrele de date ca surse potențiale de creștere a cererii de electricitate. Aceste tehnologii ar putea îmbunătăți utilizarea infrastructurii existente a rețelei pe măsură ce capacitatea de energie regenerabilă se extinde. Prin creșterea consumului de electricitate și utilizarea mai eficientă a capacității disponibile a rețelei, aceste sectoare ar putea distribui costurile de infrastructură fixă pe un volum mai mare de vânzări de energie, reducând costul per megawatt-oră și atenționând presiunea asupra cererii de vârf.
Studiul a constatat că deciziile luate independent de gospodării, întreprinderi și utilizatorii industriali pentru a instala panouri solare și baterii tind să producă rezultate apropiate de soluția cu cel mai mic cost pentru sistemul electric în ansamblu. Raportul recomandă ca factorii de decizie politică să se concentreze pe facilitarea adopției resurselor de energie distribuite, în loc să prescrie o cantitate specifică de capacități solare sau de stocare pe care consumatorii individuali ar trebui să le instaleze.
Laurent Bataille, vicepreședintele executiv pentru Operațiunile Europei la Schneider Electric, a explicat natura schimbată a generării solare: „În ultimul deceniu, energia solară a fost percepută ca o sursă intermitentă. Dar ne-am uitat la acest activ de generare din perspectiva greșită – solarul este combustibilul, iar bateria este planta de producție a energiei.” Bataille a subliniat că, deși bateriile fac energia solară mai atractivă, reducerile de costuri depind de coordonarea generării, stocării și cererii de electricitate, accelerând astfel suveranitatea energetică și competitivitatea Europei.
Schneider Electric a publicat un raport realizat de institutul său de cercetare (SERI), analizând impactul adoptării extinse a panourilor solare și al bateriilor asupra costurilor totale ale energiei electrice.
Raportul intitulat „System Costs of Electricity: A New Baseline for the 21st Century Economy” a analizat 40.500 de scenarii care combină costurile energiei solare, ale bateriilor și ale rețelei electrice, evaluând dacă extinderea resurselor energetice distribuite duce la creșterea sau reducerea costurilor totale.
Studiul arată că, atunci când implementarea resurselor energetice distribuite este coordonată cu electrificarea, costurile totale de funcționare a sistemului electric ar putea scădea cu până la 40% până în 2030, pe măsură ce utilizarea panourilor solare și a bateriilor se extinde. Aceste economii ar putea contribui cu încă 0,8% la PIB-ul global până în acel an.
Implementarea bateriilor reprezintă un factor cu impact major asupra costurilor totale. La costuri medii globale, o necorelare a duratei de stocare a bateriilor între diferitele active energetice poate duce la o creștere a costurilor sistemului cu până la 35% peste nivelul de referință actual.
Cercetarea subliniază că ordinea și ritmul implementării energiei solare, ale bateriile și ale electrificării sunt cruciale. Un ritm nesincronizat cu evoluția cererii poate duce la creșteri temporare ale costurilor totale înainte de începerea scăderii acestora. Accelerarea dezvoltării formelor de consum bazate pe electricitate, precum vehiculele electrice, pompele de căldură și centrele de date, este esențială pe măsură ce sursele regenerabile se extind. Această cerere suplimentară utilizează capacitatea rețelei eliberată prin baterii și flexibilitatea consumului, distribuynd costurile fixe pe un volum mai mare de energie vândută și reducând prețul pe megawatt-oră, contribuind simultan la diminuarea vârfurilor de cerere și aplatizarea curbei de sarcină.
Deciziile individuale ale gospodăriilor, companiilor și industrielor, luate în interes propriu, tind să conducă la rezultate apropiate de minimul costurilor pentru întregul sistem. Politicile publice trebuie să faciliteze adoptarea acestor tehnologii, nu să impună capacități specifice. Raportul stabilește trei priorități principale.
Primul obiectiv vizat este atenuarea curbei de sarcină. Stimente precum tarifele diferențiate pe intervale orare și cele bazate pe cerere, combinate cu schemele de sprijin pentru energia solară și baterii, pot reduce cererea în perioadele de vârf și elibera capacitatea existentă a rețelei.
Al doilea aspect cheie îl menține un ritm uniform între ofertă și cerere. Stimulentele pentru investiții care susțin dezvoltarea paralelă a energiei solare și a electrificării, alături de normele de construcție care obligă noile clădiri să țină cont de ambele aspecte, previn dezechilibrele costisitoare cauzate de dezvoltarea neechilibrată.
Ultima prioritate este dezvoltarea lanțului de aprovizionare pentru a accelera reducerea costurilor. Achizițiile publice, simplificarea procedurilor de autorizare, componentele accesibile și programele de formare pentru instalatorii calificați sunt vitale pentru atingerea economiilor estimate de 40%.