Parlamentul European cere 12,42 miliarde EUR pentru protecția civilă și urgențele sanitare

Parlamentul European dezbate la Bruxelles alocările pentru perioda 2028-2034, solicitând 12,42 miliarde EUR pentru protecția civilă și răspunsul la urgențe sanitare, față de 10,675 miliarde propuse de Comisia Europeană. Eurodeputații roșmgine ponderi distincte de 40% pentru fiecare domeniu și o rezervă de 20% pentru situații neprevăzute, într-un context în care Comisia susține flexibilitatea în alocarea fondurilor.

Parlamentul European cere 12,42 miliarde EUR pentru protecția civilă și urgențele sanitare

Parlamentul European a dezbătut la Bruxelles, pe 11 noiembrie, modalitățile de finanțare a protecției civile și a pregătirii pentru urgențe sanitare pentru perioada 2028–2034. Parlamentul a solicitat 12,42 miliarde EUR în negocierile pentru bugetul multianual, față de 10,675 miliarde EUR propuse inițial de Comisia Europeană. Suma solicitată de Parlamentul European este menționată ca fiind la prețuri curente, alături de propunerea Comisiei de 10,675 miliarde EUR. Raportul comun al comisiilor pentru mediu (ENVI) și sănătate publică (SANT) prevede o alocare egală de 40% pentru fiecare dintre cele două domenii, restul de 20% constituind o rezervă.

Propunerea rapoartorilor aloca 40% din fonduri pentru protecția civilă și rezerva rescEU, și tot 40% pentru pregătirea și răspunsul la urgențe sanitare. Comisia Europeană susține necesitatea unei flexibilități mai mari în realocarea fondurilor în timpul crizelor. Raportorii subliniază importanța evaluării vulnerabilităților la nivel local, a sistemelor de avertizare timpurie, a stocurilor medicale și a acordării unui statut formal voluntarilor care intervin pe prima linie.

Cristian Terheș (ECR, România) a prezentat, în numele raportorului SEDE, priorități privind adăposturile, infrastructura critică, cooperarea civil-militară, voluntarii și pregătirea comună. Nicolae Ștefănuță (Verzi/ALE, România) este responsabil pentru evaluarea bugetară a dosarului în Comisia pentru bugete. Votul în plen asupra poziției Parlamentului în prima lectură este programat pentru 12 noiembrie. Textul final și bugetul depind de negocierile ulterioare cu Consiliul UE și de încheierea acordului privind Cadrul Financiar Multianual.

În iulie 2025, Comisia Europeană a propus unificarea finanțării Mecanismului de protecție civilă al UE cu sprijinul pentru urgențe sanitare într-un singur cadru, denumit UCPM+. Acest instrument ar integra activitățile componente ale programului EU4Health, statele membre rămânând totuși responsabile primar de protecția civilă și răspunsul sanitar.

La prețurile din 2025, diferența crește: Comisia propune 9,458 miliarde EUR, iar Parlamentul solicită 11 miliarde EUR. Legislația ENVI–SANT, elaborată de Leire Pajín (S&D, Spania) și Aurelijus Veryga (ECR, Lituania), propune protejarea finanțării prin ponderi distincte și o cincime din fonduri pentru nevoi emergente.

Aurelijus Veryga a subliniat necesitatea unei finanțări previzibile pentru urgențele sanitare, mecanismul fiind activat de peste 650 de ori între 2020 și 2024, de aproape patru ori mai frecvent decât în cei cinci ani precedenți. Comisara Hadja Lahbib a menționat peste 900 de activări din 2001, avertizând că alocările fixe pot încetini răspunsul la crize greu de anticipat.

Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență mobilizează asistența statelor, rezerva rescEU completând cu aeronave de stingere a incendiilor și stocuri medicale. Comisia propune un nou centru de coordonare pentru crize multisectoriale, a cărui atribuții sunt detailate în raport.

Comisiile propun cartografierea vulnerabilităților la nivel național, regional și local și utilizarea serviciilor spațiale europene pentru avertizarea populației. Leire Pajín a invocat inundațiile din Valencia (2024) pentru a cere baze științifice pentru deciziile de pregătire, consolidând rolul autorităților locale și al voluntarilor.

În domeniul sanitar, raportul propune stocuri distincte de contramăsuri medicale. Veryga a folosit experiența pandemiei COVID-19 pentru a susține rezervele strategice și formarea profesională, sprijinul UE vizând gestionarea amenințărilor sanitare transfrontaliere.

Cristian Terheș a enumerat cinci priorități în numele lui Reinis Pozņaks (SEDE): adăposturi, infrastructură critică, cooperare civil-militară, voluntari și pregătire comună. Raportul propune un cadru european pentru cooperarea autorităților civile și militare în situații de urgență majoră.

Jonas Sjöstedt (Comisia pentru control bugetar) a atras atenția asupra riscului de finanțare dublă din bugetele naționale și cel european, cerând transparență în cheltuieli. Nicolae Ștefănuță deține rolul de raportor bugetar pentru acest dosar.

Islanda, Liechtenstein și Norvegia au salutat propunerea și solicită clarificarea condițiilor de participare. De asemenea, acordul provizoriu privind bugetul anual al UE pentru 2027 include o suplimentare de 13,5 milioane EUR pentru mecanismul actual.

Raportul comun ENVI–SANT a fost adoptat pe 1 octombrie și transmis plenului pe 12 octombrie. Votul în primă lectură este programat pentru 12 noiembrie, urmând a fi urmat de negocieri cu Consiliul și dependente de acordul asupra Cadrului Financiar Multianal 2028–2034.

Surse:
Categorii:
Entități:
Etichete: