O investigație realizată de PressOne a relevat o lacună persistentă în mecanismul de control parlamentar asupra Serviciului Român de Informații (SRI). Conform analizei, de la anii 2013 și până în prezent, Plenul Reunit al Parlamentului României a aprobat mai multe rapoarte anuale de activitate ale SRI fără ca acestea să fie efectiv prezentate și dezbătute în fața demnitarilor aleși.
Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea serviciului prevede ca directorul instituției trebuie să prezinte personal rapoartele privind îndeplinirea atribuțiilor în fața plenului. În practică, procedura s-a transformat într-o formalitate administrativă. Rapoartele ajung pe ordinea de zi, dar în locul directorului, președintele comisiei de control prezintă doar co-rapoartele Comisiei parlamentare de control, iar plenul „ia act” fără a asculta explicațiile șefului SRI.
PressOne a identificat nouă rapoarte (pentru anii 2006, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019 și 2020) care au fost incluse pe ordinea de zi, dar nu au fost prezentate în plen. Cea mai recentă astfel de situație a avut loc pe 10 octombrie 2023, când s-a discutat raportul pe anul 2020. Președintele comisiei, Cristian Chirteș, a prezentat doar analizele comisiei, iar ședința s-a încheiat fără dezbaterea materialului SRI. Vicepreședintele Camerei, Daniel Suciu, a confirmat procedura: „Luăm act. Aceasta este procedura.”
Ultima dată când un director SRI a prezentat rapoarte în fața parlamentarilor a fost pe 10 decembrie 2013, când George Maior a susținut șase rapoarte restante (perioada 2007-2012). De atunci, succesorul său civil, Eduard Hellvig (mandat 2015-2023), nu a mai venit în plen pentru a își justifica activitatea, deși ar fi trebuit să prezinte zece rapoarte. Absența transparenței ridică preocupări privind riscul de abuzuri și opacitatea activității unei instituții cu puteri excepționale, cum ar fi supravegherea și interceptările.
Această problemă de transparență apare în contextul unei ședințe comune a Parlamentului programată recent, care includea pe ordinea de zi modificarea componenței Comisiei permanente de control asupra activității SRI. Deși structura de control se modifică, mecanismul de prezentare a rapoartelor anuale rămâne blocat, lăsând activitatea Serviciului de Informații supravegheată doar documentar, în birourile permanente, și nu prin dezbatere publică.
Eduard Hellvig, ultimul director civil al SRI, a menținut activitatea instituției izolate de controlul parlamentar direct.
Nouă rapoarte anuale de activitate ale Serviciului Român de Informații (SRI) au fost votate de Parlament fără a fi prezentate sau dezbătute, contrar prevederilor legale.
Responsabilitatea celui mai important serviciu de informații din România față de cetățeni se află într-un proces continuu de degradare.
Prezentarea rapoartelor de către directorul SRI în fața plenului este un instrument esențial al controlului democratic, obligatoriu prin lege, dar care nu mai este respectat.
Timp de 13 ani, liderul SRI nu a apărut în fața parlamentului pentru a expune activitatea instituției și a clarifica aspectele controversate.
Hellvig este singurul director civil din istoria SRI care nu a participat niciodată la ședințele plenului în cei opt ani de mandat.
Serviciul a încercat în mod fals să sugereze că rapoartele au fost dezbătute, deși dovezoatele arată contrariul.
Conducerea Parlamentului României a blocat prezentarea și dezbaterea rapoartelor pe ultimii cinci ani, precum și prezența directorului SRI în fața legislatorilor.
Unul dintre rapoartele neîndeamnat este cel pentru 2024, an în care SRI a furnizat note de informare care au stat la baza deciziei Curții Constituționale de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale.
Controlul parlamentar asupra SRI este acum condiționat de voința președinților celor două camere: Sorin Grindeanu (Camera Deputaților) și Mircea Abrudean (Senatul), care refuză convocarea directorului SRI.
Investigația PressOne analizează erodarea controlului democratic asupra SRI și rolul politicilor care au țintuit instituția dincolo de transparentă.
Ședința de plen a fost condusă cu participarea a 311 senatori și deputați.
Raportul SRI pentru 2020, anul pandemiei, a fost inclus pe ordinea de zi, la punctul 8 din 10.
La același punct figurează și două rapoarte ale Comisiei parlamentare de control.
Prezentarea raportului de către director constituie etapa centrală a mecanismului de responsabilitate democratică.
Alte două rapoarte, elaborate de comisia de control, sunt prezentate în plen ca parte a controlului democratic.