România are o nouă formațiune politică, înregistrată sub numele de Formațiunea Unității Românești (FUR), după ce Curtea de Apel București a admis apelul privind înregistrarea partidului, la 24 septembrie 2026. Înființată în comuna Izbiceni, județul Olt, formațiunea atrage atenția prin acronimul ales și prin explicația oferită de fondatori: „Noi suntem FUR, ei fură, noi avem minte, iar ei mint”.
Partidul a fost fondat la 24 ianuarie 2026, potrivit informațiilor publicate pe site-ul propriu. Dincolo de denumirea care a stârnit interes, FUR propune un program politic axat pe reducerea taxelor, reforma administrației publice, educație și sprijinirea tinerilor care vor să își cumpere o locuință.
Denumirea completă este Formațiunea Unității Românești, iar abrevierea a fost aleasă deliberat pentru a fi ușor de reținut. Fondatorii au explicat pe site-ul partidului că au urmărit un nume care să atragă atenția publicului.
„Pe scurt, ca să poată să ne rețină lumea”, este explicația publicată de aceștia.
Mesajul folosit pentru promovarea formațiunii este construit în jurul jocului de cuvinte dintre acronimul partidului și verbul „a fura”: „Noi suntem FUR, ei fură, noi avem minte, iar ei mint”.
Potrivit prezentării oficiale, partidul a fost fondat la 24 ianuarie 2026, de Ziua Unirii Principatelor Române. Sediul central este în satul Izbiceni, comuna Izbiceni, județul Olt.
În spatele proiectului se află trei fondatori: Mihai Ciucu, Andrei Grigorean și Lucian Purcea. Informațiile publicate pe site-ul formațiunii nu oferă însă o prezentare detaliată a structurii de conducere și a responsabilităților fiecăruia.
Drumul FUR către Registrul Partidelor Politice nu a fost lipsit de obstacole. Cererea de înregistrare a fost respinsă inițial de Tribunalul București, iar unul dintre motivele invocate de instanță a vizat chiar acronimul ales.
Potrivit motivării prezentate de publicația Justnews, judecătorii au considerat că abrevierea FUR poate fi asociată direct cu infracțiunea de furt și au apreciat că această denumire nu respectă cerințele legale privind numele formațiunilor politice.
Fondatorii au contestat decizia. La 24 septembrie 2026, Curtea de Apel București a admis apelul, a schimbat hotărârea inițială și a dispus înregistrarea Formațiunii Unității Românești în Registrul Partidelor Politice. Decizia a fost definitivă.
Programul politic al formațiunii este organizat în jurul câtorva teme principale: reducerea cheltuielilor administrative, diminuarea taxării muncii, accesul la locuințe și susținerea economiei românești.
În ceea ce privește administrația publică, FUR propune reducerea numărului de angajați prin digitalizare și automatizare. Formațiunea susține că angajații care rămân în sistem ar trebui să beneficieze de salarii mai mari, în funcție de performanță.
La capitolul fiscalitate, partidul anunță că dorește diminuarea poverii fiscale asupra muncii. În același timp, programul prevede măsuri de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii, considerate importante pentru dezvoltarea economiei.
O altă direcție este accesul tinerilor la locuințe. FUR propune dezvoltarea unui program de locuințe sociale, creșterea numărului de apartamente destinate familiilor și acordarea unor facilități pentru achiziționarea primei case. Printre soluțiile menționate se află garanțiile de stat și creditele preferențiale.
Bacalaureatul ar putea fi susținut după clasa a X-a
Una dintre propunerile mai puțin obișnuite din program vizează reforma educației. Formațiunea susține reducerea numărului de ani petrecuți în sistemul școlar și modificarea programei, astfel încât elevii să poată ajunge mai devreme la studiile universitare.
Concret, FUR propune posibilitatea susținerii examenului de Bacalaureat după absolvirea clasei a X-a sau a XI-a. Măsura ar permite elevilor care îndeplinesc condițiile necesare să aplice mai devreme pentru admiterea la facultate.
Programul include și proiecte pentru comunitățile locale, prin înființarea unor cluburi pentru tineri și dezvoltarea spațiilor destinate activităților sportive și culturale. Propunerile sunt prezentate pe site-ul oficial al partidului, fără ca publicarea lor să însemne că există deja un calendar de implementare sau o finanțare asigurată.
Apariția Formațiunii Unității Românești se înscrie într-un fenomen mai amplu: în ultimii ani, pe scena politică au intrat numeroase partide cu denumiri și acronime mai puțin obișnuite.
Potrivit unei analize publicate de Jurnalul la 12 octombrie 2026, în primele nouă luni ale anului au fost înregistrate 17 partide noi, după alte 30 apărute în 2025. Printre formațiunile prezentate se numără Partidul Infinit, Uniți pentru Urlați (UPU), Partidul Democrație, Adevăr, Românism (DAR) și Alianța Dreaptă Română (ADRO).
Partidul Infinit, cu sediul în Năvodari, folosește drept simbol semnul matematic al infinitului și se definește ca o formațiune de centru, cu orientare creștin-democrată și conservatoare.
DAR a atras atenția prin condițiile de aderare. Potrivit informațiilor publicate de Jurnalul, viitorii membri trebuie să depună un jurământ pe Biblie, înregistrat audio-video, prin care își asumă anumite angajamente privind conduita în funcțiile publice și combaterea corupției.
În cazul formațiunii Uniți pentru Urlați, abrevierea UPU coincide cu cea utilizată în sistemul medical pentru Unitatea de Primiri Urgențe. Partidul are un caracter local și a fost înființat în orașul Urlați, județul Prahova.
Înregistrarea în Registrul Partidelor Politice îi oferă FUR statutul juridic necesar pentru a funcționa ca partid politic. Totuși, vizibilitatea obținută prin denumire nu garantează automat susținere electorală.
Formațiunea din Izbiceni va trebui să își facă programul cunoscut, să își construiască organizații și să convingă alegătorii că propunerile sale pot fi transformate în măsuri concrete.
Deocamdată, FUR intră în peisajul politic românesc cu un nume ușor de remarcat și cu un program care abordează teme precum fiscalitatea, educația și administrația publică. Testul decisiv va fi capacitatea partidului de a atrage membri și de a obține voturi la viitoarele alegeri.