ACTUALIZARE Paul Butnariu: Proiectul „East Gate” ar transforma Iașul în port fluvial și ar lega Marea Neagră de Marea Baltică
Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Iași, a readus în discuție un proiect vechi de peste un secol care prevede amenajarea râului Prut pentru navigație. Inițiativa vizează crearea unui coridor de transport pe apă, „East Gate”, care să lege Marea Neagră de Marea Baltică, având ca obiectiv principal transformarea municipiului Iași într-un port fluvial.
Inițiativa este considerată de Butnariu o prioritate de importanță europeană geostrategică și geoeconomică. Proiectul are dimensiune transfrontalieră, urmărind conectarea României, Republicii Moldova și Ucrainei cu Polonia.
„Este un proiect de importanță europeană geostrategică, geoeconomică. Europa ar avea disponibilitățile investiționale necesare și capacitatea tehnică, problema este ca acest proiect să devină un proiect de țară, un proiect al estului Europei, «East Gate»”, a afirmat președintele CCI Iași.
Coridorul fluvial propus ar conecta zona Constanța-Galați cu portul polonez Gdańsk, urmând traseul râurilor Prut, Nistru, San și Vistula. Realizarea legăturii ar requirena construcția a două canale noi: unul de aproximativ 30 de kilometri între Prut și Nistru, și altul de circa 51 de kilometri între Nistru și râul San.
Potrivit calculelor prezentate de Butnariu și Ziarul de Iași, lungimea totală a rutei fluviale dintre cele două mări ar fi de puțin peste 2.000 de kilometri. Acesta compară varianta cu ruta maritimă actuală Suez-Gdańsk, estimată la aproximativ 8.000 de kilometri, susținând că noul coridor ar înjumătăți distanța de transport.
Traseul include un segment de aproximativ 2.000 de kilometri între Canalul Suez și Constanța, urmat de celălalt segment de 2.000 de kilometri pe coridorul navigabil intern până în Polonia.
Pentru România, componenta principală a inițiativei constă în amenajarea râului Prut pe o lungime de aproximativ 500 de kilometri. Butnariu estimează că această intervenție, care necesită câteva miliarde de euro, ar aduce un aport semnificativ de 500 km navigabili la rețeaua Uniunii Europene.
„Râul Prut este râul din Europa care oferă cele mai bune oportunități din această perspectivă. Nu e suficient doar să modernizăm canalele navigabile din Germania și din Franța, trebuie să venim cu aport de kilometri”, a declarat președintele CCI Iași.
Prima etapă a proiectului vizează amenajarea sectorului fluvial dintre Galați și acumularea Stânca-Costești. Navigația pe această porțiune ar putea deveni posibilă în următorii șapte-opt ani, după parcurgerea etapelor necesare de pregătire și implementare.
Conectarea municipiului Iași la noua rețea navigabilă se propune prin folosirea râurilor Bahlui și Jijia. Butnariu a menționat că deja există un canal istoric între Jijia și Bahlui, facilitând legătura dintre oraș și Prut.
Ideea portului în apropierea Iașiului nu este una nouă: un program de amenajare a teritoriului din 2002 prevăzuse porturi la Cristești-Țuțora și la Prisăcani, cu un termen estimat de realizare pentru 2015, plan care nu a fost executat. O notă de fundamentare din 2024 privind coridorul multimodal Iași-Galați menționa din nou navigabilitatea Prutului și un port la Prisăcani, împreună cu o alocare de 10 milioane de euro pentru proiectare și studii de prefezabilitate.
Proiectul nu se limitează la transportul cu nave de mari dimensiuni, ci prevede și utilizarea de barje cu o capacitate de 500 până la 1.000 de tone pe sectoarele amenajate.
Lucrările de amenajare ar avea un impact și asupra administrării resurselor de apă, contribuind la reducerea riscului de inundații, combaterea efectelor secetei și extinderea sistemelor de irigații.
„Valea Prutului ar trebui să devină bogăția României în legumicultură”, a susținut președintele CCI Iași, legând dezvoltarea infrastructurii de creșterea potențialului agricol.
Butnariu consideră că dezvoltarea transportului fluvial ar facilita și legăturile economice cu Republica Moldova și Ucraina, deschizând perspective pentru reconstrucția teritoriului ucrainean.
Originea ideii unei căi navigabile care să lege Marea Neagră de Marea Baltică prin estul Europei datează din anii 1920. Primele demersuri oficiale includ un proiect depus la Legația Polonă în decembrie 1921 și elaborarea de către Polonia a primei variante tehnice în 1927.
Alte documente istorice arată că inginerul Ion Popovici, președintele CCI Galați, concepuese între 1922 și 1924 un proiect similar, iar România și Polonia au discutat tema în 1926. Inițiativa a fost abandonată ulterior, odată cu criza economică din 1929-1933 și izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial. O altă perioadă de activitate a existat în anii '70, când România și Uniunea Sovietică au ajuns la un acord de principiu în 1977, fără însă a realiza proiectul.
Recent, Paul Butnariu a prezentat proiectul reprezentanților autorităților regionale și municipale, precum și conducerii Portului Gdańsk, într-un forum organizat în Polonia. El a subliniat necesitatea cooperării între România, Republica Moldova, Ucraina și Polonia.
Butnariu a invocat și eforturile similare din Republica Moldova, unde autoritățile au prevăzut 12 milioane de euro din fonduri europene pentru curățarea Prutului și facilitarea navigației cu ambarcațiuni mici între Giurgiulești și zona Cahul.
„Este un efort mic, dar e nevoie de voință politică pentru a pune în valoare estul României și Republica Moldova”, a declarat Butnariu.
Dezvoltarea acestei infrastructuri ar putea schimba rolul economic al regiunii, consolidând Iașul ca al treilea pol de dezvoltare al țării.
„Iașul are o oportunitate istorică să devină al treilea pol de dezvoltare al țării, fiind zonă geostrategică și bază de plecare pentru reconstrucția Ucrainei și integrarea Moldovei”, a afirmat președintele CCI Iași.
Propunerea a revenit în atenție prin prezentările efectuate în fața reprezentanților autorităților și a Parteneriatului Portuar Gdańsk, evideniindu-se nevoia de voință politică pentru implementarea acestui proiect transfrontalier.
Strategia pune accent pe integrarea economică a spațiului est-european, transformând Iașul într-un nod logistic central pentru fluxurile comerciale dintre Marea Neagră și Marea Baltică.
ACTUALIZARE Paul Butnariu: Proiectul East Gate ar putea transforma Iașul în port fluvial, legând Marea Baltică de Marea Neagră
Un proiect vechi de amenajare a râului Prut pentru navigație propune conectarea estului României la un coridor de transport pe apă între Marea Neagră și Marea Baltică, printr-o rută care să lege zona Galați–Constanța de portul polonez Gdańsk, relatează Ziarul de Iași. Planul include posibilitatea ca municipiul Iași să devină port fluvial, prin conectarea Prutului cu râurile Bahlui și Jijia. Potrivit estimărilor președintelui Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Iași, Paul Butnariu, traseul ar putea reduce la jumătate distanța parcursă de navele maritime.
„Este un proiect de importanță europeană geostrategică, geoeconomică. Europa ar avea disponibilitățile investiționale necesare și capacitatea tehnică, problema este ca acest proiect să devină un proiect de țară, un proiect al estului Europei, «East Gate», ca să vorbim în termeni foarte actuali”, a afirmat Paul Butnariu. Președintele CCI Iași a explicat că inițiativa urmărește dezvoltarea unui coridor de transport pe apă care să lege Marea Baltică de Marea Neagră, prin amenajarea râului Prut pentru navigație și conectarea acestuia la rețeaua de transport pe apă existentă.
Potrivit calculelor prezentate de Butnariu, traseul maritim actual de la Canalul Suez la Gdańsk are aproximativ 8.000 de kilometri, în timp ce ruta propusă ar însuma 2.000 de kilometri de la Suez la Constanța și alți 2.000 de kilometri pe coridorul navigabil interior până la Gdańsk.
„Iașul are o oportunitate istorică să devină al treilea pol de dezvoltare al țării, fiind zonă geostrategică și bază de plecare pentru reconstrucția Ucrainei și integrarea Moldovei”, a afirmat Paul Butnariu, subliniind potențialul localității de a consolida poziția sa regională.
Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Iași, consideră că proiectul de amenajare a râului Prut pentru navigație, care vizează crearea unui coridor de transport legând Marea Baltică de Marea Neagră, reprezintă o prioritate de importanță europeană geostrategică. Într-un podcast, Butnariu a precizat că Europa deține „disponibilitățile investiționale necesare și capacitatea tehnică”, având nevoie ca acest proiect să devină un program național al estului Europei, sub denumirea de „East Gate”.”,
Proiectul propus ar include o rută de aproximativ 4.000 de kilometri, constând în 2.000 de km de la Canalul Suez până la Constanța și alți 2.000 de km pe coridorul navigabil până la portul polonez Gdańsk. Aceasta ar însemna reducerea la jumătate a distanței actuale de transport maritim, care este de aproximativ 8.000 de km, conform calculelor prezentate de Butnariu. Scopul este extinderea rețelei europene de transport pe căile navigabile interioare.
„Râul Prut este râul din Europa care oferă cele mai bune oportunități din această perspectivă”, a afirmat Butnariu, subliniind că modernizarea canalelor din Germania sau Franța nu este suficientă fără adăugarea de noi kilometri navigabili. El estimează că amenajarea Prutului ar costa „câteva miliarde de euro” și ar aduce un aport de 500 km navigabili la rețeaua Uniunii Europene.
Un element central al strategiei pentru regiunea Moldovei este includerea municipiului Iași în viitoarea rețea de navigație. Orașul ar putea deveni un port fluvial prin conectarea râului Prut la râurile Bahlui și Jijia. Butnariu a amintit că un canal între Jijia și Bahlui există deja din vremuri mai vechi.
Prima etapă a proiectului vizează amenajarea sectorului dintre Galați și acumularea Stânca-Costești, cu obiectivul ca navigația să devină posibilă în următorii șapte-opt ani. Pe lângă transportul mărfurilor cu nave mari, proiectul prevede și utilizarea de barje cu o capacitate de 500-1.000 de tone.
În afară de beneficiile logistice, Butnariu evidențiază impactul asupra gestionării resurselor de apă, inclusiv prevenirea inundațiilor, combaterea secetei și dezvoltarea sistemelor de irigații. „Valea Prutului ar trebui să devină bogăția României în legumicultură”, a conchis președintele CCI Iași.
Inițiativa nu este una nouă; primele demersuri datează de la începutul anilor 1920, când proiectul a fost depus la Legația Polonă în decembrie 1921, iar Polonia a elaborat primul plan tehnic în 1927. Inițiativa a fost abandonată ulterior din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial. Recent, Butnariu a prezentat proiectul și reprezentanților Portului Gdańsk în Polonia.
Proiectul are o dimensiune transfrontalieră, implicând România și Republica Moldova, cu perspective de cooperare extinsă către Ucraina. Butnariu a menționat un efort similar în Republica Moldova, unde autoritățile au alocat 12 milioane de euro din fonduri europene pentru curățarea Prutului și facilitarea navigației între Giurgiulești și Cahul. Președintele CCI Iași crede că dezvoltarea acestei infrastructuri ar putea transforma Iașul în al treilea pol de dezvoltare al țării.