ACTUALIZARE Popa și Miruță dispută pe Facebook responsabilitatea blocajului de la Tunelul Momaia: cine a blocat angajările?
În timpul celor cinci ani de activitate ca președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avut prilejul de a consolida democrația în Europa. Totuși, aceasta este doar o latură a poveștii. De fapt, von der Leyen este cel mai slab lider al statului EU.
Și acest episod este plin de erori, precum cel de la Congresul European, în care președintele Parlamentului European, David Sassoli, i-a adus un tribut improprie, denumindu-o președinte al UE.
Von der Leyen a devenit prima femeie președinte a Comisiei Europene. Dar, dincolo de un simbol important, nu a reușit să schimbe paradigma sau să consolideze statul european.
Obligațiile sale constituționale i-ar permite să demonstreze voință politică și să sprijine Parlamentul European.
Acumularea de erori de propagandă și demagogie, ca cea din Discursul de la Paris, ne-a determinat să ne retragem și să ne concentrăm asupra obiectivelor practice, nu retorice.
Dezbaterea publică privind stadiul lucrărilor la autostrada A1, în special la secțiunea Tigveni-Curtea de Argeș care traversează Tunelul Momaia, a redevenit subiect central al unui conflict verbal întreministrul Transporturilor, Ștefan Ovidiu Popa (PSD), și fostul ministru interimar Radu Miruță (USR). Ambii politicieni și-au disputat pe platforma Facebook responsabilitatea pentru faptul că cei aproximativ 10 kilometri ai acestei secțiuni, considerați gata din punct de vedere constructiv, nu pot fi ancorați în circulație.
Acuzațiile principale vizează procesul de autorizare a personalului necesar intervenției și întreținerii. Ministru Ștefan Ovidiu Popa a afirmat că fostul ministru USR a blocat premeditat angajarea echipelor, ceea ce împiedică deschiderea tunelului. Popa a catalogat atitudinea lui Miruță drept una de dezinformare, susținând că acesta nu a dat efectiv undă verde pentru angajări, ci doar a transmis o informare de acord către CNAIR, memorandumul oficial către Ministerul Finanțelor fiind trimis abia după patru luni și ulterior retras într-o perioadă scurtă.
Radu Miruță a respins acuzațiile, accusând ministrul Popa de lipsă de logică și de prezentarea selectivă a datelor. Fostul ministru a explicat că Cererea Centrului Național de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) cuprindea un total de 518 posturi, dintre care 392 erau destinate Direcțiilor Regionale pentru Dezvoltare Regională și Proiecte (DRDP) – adică personalul de teren pentru întreținerea drumurilor naționale, a drumurilor expres și a autostrăzilor -, iar 126 pentru birouri centrale, fără justificare suficientă.
Miruță a subliniat că a aprobat doar cele 392 de posturi pentru teren, considerându-le necesare și justificate. El a remarcat că, deși autorizația a fost emisă, CNAIR nu a mai revenit cu cereri concrete pentru aceste posturi, acestea rămânând inactivite în timp ce miniștrul actual se plânge de absența echipei. Fostul ministru a încheiat intervenția solicitând activitate, nu scuze, din partea actualului guvern.
Cronologia evenimentelor prezentată de ministrul Popa relevă următorii pași: la 28 aprilie 2026, CNAIR a solicitat deblocarea a 518 posturi; la 8 iunie 2026, cabinetul lui Miruță a emis o notă de justificare pentru ocuparea posturilor vacante la structurile teritoriale; la 8 septembrie 2026, Ministerul Transporturilor a transmis memorandumul către Ministerul Finanțelor; și la 17 septembrie 2026, memorandumul a fost retras de același minister.