ACTUALIZARE Echipa de cercetare va examina mai amănunțit modul în care conținutul digital afectează sănătatea mintală
Cercetătorii își propun să analizeze mai profund activitățile desfășurate pe ecrane, incluzând tipul de conținut consumat, motivele pentru utilizare și timpul alocat acestora în detrimentul altor ocupații, pentru a clarifica corelația cu sănătatea mintală în diferite etape de dezvoltare.
ACTUALIZARE Specialiștii vor investiga modul în care timpul petrecut online influențează somnul și viețile sociale ale adolescenților
Expertii de la Institutul Karolinska continuă investigarea pentru a determina exact ce forme de conținut digital sunt nocive. De asemenea, vor evalua cât de mult înlocuiește timpul online activități cruciale pentru dezvoltarea tânără, precum somnul, activitatea fizică și interacțiunile sociale directe.
Având în vedere rezultatele obținute, experții propun o reorientare a strategiilor de sănătate publică și prevenție, punând accent pe evaluarea calității conținutului digital, pe identificarea motivelor care îi determină pe tineri să se retragă în lumea virtuală și pe înțelegerea dinamicii emoționale din interiorul familiei, în detrimentul impunerii unor limite temporale rigide.
Relația dintre timpul petrecut cu dispozitivele digitale și sănătatea mintală a tinerilor pare a fi profund modificată de factori ereditari și de împrejurările din familie. Un studiu publicat în revista Nature Human Behaviour de către Institutul Karolinska din Suedia subliniază că legătura dintre expunerea prelungită la ecrane și simptomele de depresie sau anxietate este mai nuanțată decât se credea inițial.
Cercetarea a implicat un grup de peste 21.000 de persoane, originare din perechi de gemeni suedezi, monitorizați începând cu vârsta de nouă ani, prin adolescență și până la atingerea maturității. Participanții au fost evaluați în privința timpului acordat activităților recreative pe ecrane și a corelației acestui timp cu apariția ulterioră a simptomelor sau diagnosticelor de depresie și anxietate.
Datele arată că, la împlinirea vârstei de 15 ani, adolescenții care dedicau mai mult de șase ore zilnic unor activități interactive — inclusiv jocuri video, conversații online sau navigare pe internet — prezentau un risc de peste două ori mai mare de a primi ulterior un diagnostic de depresie sau anxietate, comparativ cu cei care utilizau ecranele cel mult două ore zilnic. Cu toate acestea, la compararea perechilor de gemeni din aceeași familie, în special a celor monozigoți (identici), majoritatea acestor asocieri s-au atenuat substanțial, demonstrând contribuitatea semnificativă a geneticii și a medului familial la relația observată.
Studiul a relevat, de asemenea, că aceste asocieri erau mai marcante pentru activitățile interactive și mult mai slabe, sau chiar absente, pentru cele passive, cum ar fi vizionarea emisiunilor TV sau a clipurilor video. Tong Gong, cercetător la Institutul Karolinska și coautor al lucrării, a explicat că legătura ar fi putut fi supraevaluată anterior din cauza lipsei de luare în calcul completă a factorilor familiari comunipentru perechiile de gemeni.
Deși expunerea îndelungată la ecrane în adolescență rămâne corelată cu problemele de sănătate mintală, această legătură se dovedește mai slabă după ajustarea pentru factorii genetici și familiari. Autorii subliniază natura observațională a studiului, care nu permite stabilirea unei cauzalități directe, amintind că datele au fost culese într-o perioadă anterioară răspândirii universale a smartphone-urilor și rețelelor sociale. Drept urmare, specialiștii recomandă ca strategiile de prevenție să ia în considerare nu doar durata expunerii, ci și natura activităților, motivațiile utilizatorului și specificitățile individuale și familiale.