Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, exprimă scepticismul său față de posibilitatea unui acord rapid de pace în războiul din Ucraina, avertizând că președintele rus, Vladimir Putin, „s-ar putea să nu își dorească pacea”. Aceste declarații au făcut public în urmă cu puțin timp, la scurt timp după ce liderul american, Donald Trump, a suggerat optimist că conflictul s-ar putea încheia în curând.
Støre s-a referit la discuțiile telefonice purtate la data de 27 octombrie 2026, când el și președintele Finlandei, Alexander Stubb, au contactat direct Kremlinul pentru o convorbire de 90 de minute cu Vladimir Putin. Mișcarea a fost surprinzătoare, având în vedere izolarea președintelui rus de majoritatea statelor europene începând cu invazia din 2022. Premierul norvegian a apărat inițiativa, susținând că Europa nu poate rămâne pasivă și că „el (Putin) nu este izolat”. Conform acestuia, singura voce care ajunge la Moscova este cea din Washington, dar și vocile europene trebuie să ajungă la liderul rus pentru a transmite suportul pentru Ucraina.
În ceea ce îi privește pe rezultatele convorbirii, Støre le-a caracterizat drept „profesionale” și „raționale”, observând că, deși nu au existat semne clare că Putin dorește un acord de pace, acceptarea discuției reprezintă cel puțin un semn al disponibilității de a sta la masă. Premierul norvegian a subliniat însă logica inversă: „Dacă ar fi vrut pace, nu ar fi izbucnit războiul de la bun început”. El a mai adăugat că, dacă Putin ar fi dorit pacea în cei cinci ani de conflict, războiul s-ar fi încheiat deja, în ciuda regressionării țării sale, adiacenții devenind membri NATO și pierderilor umane.
Înainte de reluarea negocierilor la Abu Dhabi, programate pe 10-11 noiembrie 2026, Støre a recomandat prudență. Premierul norvegian a descris Abu Dhabi ca o „etapă intermediară” și a sugerat ca unul dintre rezultate să fie organizarea unei următoarei întâlniri la scurt timp după. Lista subiectelor discutate ar putea include o încetare a focului în Marea Neagră pentru asigurarea transportului sigur al grânelor, un armistițiu privind infrastructura energetică, o înghețare a liniei frontului și schimbul de prizonieri.
Un alt subiect de tensiune este planul administrației Trump de a revizui arhitectura de securitate a Europei. Deși Trump a sugerat recent că Statele Unite ar putea propune un acord care să redefinească securitatea pe continent, Støre și alte state nordice și baltice au respins ideea ca prezența americană sau rolul NATO să fie negociate în contextul războiului din Ucraina. „Orice chestiune legată de arhitectura de securitate europeană va trebui abordată după încheierea războiului”, a declarat premierul norvegian, arătând că deciziile privind NATO nu țin de Rusia și nu au legătură cu negocierile actuale.