România înregistrează cea mai scumpă electricitate din Europa în prima jumătate a anului 2026, atât la nivel nominal, cât și raportat la puterea de cumpărare, conform datelor Eurostat citate de Euronews. Prețul curentului electric s-a scumpit cu 51,9% într-un an, fiind cea mai mare creștere înregistrată în spațiul comunitar, în contrast cu scăderea medie cu 1,6% observată în Uniunea Europeană.
În topul țărilor cu cele mai mari prețuri nominale la electricitate se află Irlanda (38,7 euro per 100 kWh), Germania (36,2 euro) și Belgia (35,8 euro). Ungaria ocupă prima poziție a clasamentului celor mai accesibile prețuri, cu 11,4 euro per 100 kWh. Media UE se situează la 28,3 euro per 100 kWh. Când se iau în calcul indicatori de putere de cumpărare (PPS), România conduce clasamentul cu 46,9 PPS, urmată de Polonia și Cehia, ceea ce reflectă impactul disproporționat al acestor prețuri asupra bugetului gospodăriilor românești.
Situația gazelor naturale prezintă dinamica unor creșteri mai moderate, dar încă prezente. În prima jumătate a lui 2026, prețul gazelor s-a majorat cu 6,3% în România față de a doua jumătate a lui 2025. La nivel european, media a fost de 11 euro per 100 kWh, cu Ungaria fiind cel mai ieftin (3,3 euro), în timp ce Suedia și Olanda au fost printre cele mai scumpe. Gazele s-au scumpit și în Turcia (+12,9%), în timp ce în multe alte state membre au înregistrat scăderi semnificative față de prima jumătate a lui 2025.
Potrivit profesorului Xiaoyi Mu de la Universitatea din Dundee, diferențele majore de preț între țări se datorează în principal politicilor fiscale și tarifare. Impozitele și tarifele de rețea constituie o parte importantă a facturii finale, iar modul în care fiecare guvern decide să subventioneze sau să taxeze energia influențează direct prețul plătit de consumatori. Factorii care influențează variațiile includ și structura tarifelor, sursele de producție a energiei și strategiile de cumpărare ale furnizorilor.
Expertul atrage atenția că există o decalaj temporal între prețurile de la piața angro și facturile finale ale consumatorilor, acesta putând dura câteva luni sau chiar peste un an, din cauza contractelor cu preț fix. Deși prețurile angro ale gazelor au scăzut în a doua jumătate a lui 2025, efecul pozitiv nu s-a simțit încă pe deplin. Profesorul Mu anticipează o creștere a facturilor în a doua jumătate a anului 2026, mai ales în prima jumătate a lui 2027, tendință susținută de creșterile observate în octombrie în multe capitale europene, unde gazele și electricitatea s-au scumpit semnificativ.