Prețurile locuințelor au crescut semnificativ în întreaga Europă, dinamica fiind alimentată de faptul că oferta nu mai poate ține pasul cu cererea, potrivit Euronews. Datele Eurostat arată că, din 2015 încoace, prețurile locuințelor din Uniunea Europeană au crescut cu aproape 70%, iar chiriele cu 25%. Această creștere a fost mult mai accelerată decât cea a veniturilor locuitorilor, cu cele mai mari șocuri înregistrate în Portugalia și Țările de Jos.
Nemulțumirile legate de costurile ridicate ale locuirii, ale alimentelor și ale energiei s-au transformat într-o mișcare transnațională. Organizații pentru dreptul la locuință și sindicate din Franța, Regatul Unit, Belgia, Spania, Italia, Portugalia și Grecia au anunțat trei zile de proteste coordonate începând cu 20 noiembrie, cerând guvernelor să garanteze accesul la locuințe și să reduce prețurile serviciilor esențiale.
Spania a adoptat recent măsuri legislative ca răspuns la scandalul evacuarilor, inclusiv cel al unei femei în vârstă de 87 de ani, care a stârnit indignare națională în septembrie. Parlamentul a limitat evacuările și speculațiile imobiliare, deși a respins prelungirea automată a contractelor de închiriere. Guvernul de stânga a implementat deja, în 2023, controale ale chiriilor și locuințe sociale, dar aplicarea a fost sporadică. Barcelona a promovat o măsură specifică: reînnoirea a aproximativ 10.000 de autorizații pentru închirieri turistice (Airbnb) va fi oprită, pentru a muta aceste apartamente pe piața standard.
În Portugalia, guvernul de centru-dreapta al premierului Luís Montenegro a combinat măsurile fiscale – inclusiv taxe mai mari pentru nerezidenții care cumpără proprietăți – cu încurajarea proprietarilor de a plasa locuințele pe piața închirierilor. Paradoxal, un plan al pieței chiriilor aprobat în septembrie facilitează evacuarea chiriașilor moratori, provocând valuri de proteste.
Olanda a plafonat chiriele pentru proprietăți private, o măsură care, însă, a determinat mulți proprietari să-și vândă locuințele și a redus stocul disponibil, lăsând chiriele de pe piața liberă să continue să crească. Guvernul olandez încearcă să contracareze prin acțiuni rapide de construcție, angajându-se ca două treimi din noile locuințe să fie accesibile, și prin relansarea unui «șoc al ofertei» în 2023, care include relaxarea unor reguli de mediu pentru construcții.
Germania se bazează pe modelul cooperativelor de locuințe, care administrează acum aproximativ 10% din chirii și oferă protecție împotriva speciulei, având bazele puse încă din 2010 prin plafonarea chirielor în zonele cu presiune majoră. Deși măsura a ținut costurile sub control, a dus la o scădere a construcțiilor noi. La nivel local, partidul de stânga Die Linke caută să exproprieze apartamentele marilor companii imobiliare din Berlin, o inițiativă blocată de guvernul federal, în timp ce executivul laburist vrea să construiască 300.000 de locuințe sociale și a interzis evacuările nejustificate.
Italia, sub conducerea premierului Giorgia Meloni, vrea să introducă pe piață 100.000 de locuințe suplimentare în următorii zece ani, prin renovarea stocului social sau construirea de noi unități, simplificând procedurile administrative și reducând impozitul pe veniturile din chirii. În Grecia, autoritățile restricționează extinderea închirierilor pe termen scurt în zonele turistice precum Atena și Salonic, precum și programul «golden visa», criticat pentru că extrage locuințele din stocul rezidențial. Totodată, se oferă subvenții pentru prima locuință și fonduri pentru renovări cu angajament de închiriere pe termen lung.