ACTUALIZARE Primarul Ghimbavului, împotriva retrogradării orașului la comună: „Avem aeroport, corporații și cel mai mare PIB pe locuitor”
Articolele notează că primarul Ionel Fliundra refuză retrogradarea la comună, invocă o economie puternică și compară Ghimbavul cu Monaco și Luxemburg.
Discuția despre pragul de 10.000 de locuitori pentru transformarea în comună a apărut la nivel național, conform noului material.
Primarul consideră că o eventuală decizie ar ignora dezvoltarea economică și investițiile recente ale orașului, care este sub pragul demografic.
Declarația de comparație cu Monaco și Luxemburg este reluată în cadrul raportării despre opoziția primarului.
Intervenția pentru Radio România Brașov FM menționează o statistică prin care Ghimbavul ar figura printre cele mai prospere localități europene.
Edilul susține, citat de Biz Brașov, că după Monaco și Luxemburg vine Ghimbavul, plasându-se pe locul trei într-un clasament.
Potrivit datelor prezentate, estimarea pe locuitor este de aproximativ 123.000 de dolari, echivalentul a circa 115.000 de euro.
Se explică diferența dintre PIB și bugetul local: PIB-ul măsoară producția economică, bugetul primăriei reprezintă resursele administrative.
În unele declarații se vorbește despre bugetul pe locuitor, însă în alte relatări suma de 115.000 de euro apare ca estimare a PIB-ului pe locuitor.
Documentele primăriei arată venituri de aproximativ 124,3 milioane de lei pentru 2026 la nivel de oraș, nu 115.000 de euro per locuitor, iar comparația cu Monaco și Luxemburg nu este un clasament oficial verificat din lipsa metodologiei publice.
Primarul avertizează că retrogradarea ar afecta investițiile și siguranța locuitorilor.
Se invocă proiecte de infrastructură precum policlinică în construcție cu 3.400 m², reabilitarea centrului cultural, construirea unei școli și dezvoltarea unui campus școlar cu studiu de fezabilitate.
Se semnalează dezvoltare imobiliară cu peste 400 de autorizații de construire eliberate și documentație pentru circa 300 de locuințe.
Transformarea în comună ar putea reduce personalul poliției și ar afecta siguranța și dezvoltarea.
Recensământul 2021 indică 7.208 locuitori rezidenți, iar la 1 ianuarie 2026 datele pe domiciliu arată 8.846 de persoane.
Primarul estimează aproximativ 1.000 de copii născuți la Brașov necuprinși în statistici și anticipează noi locuitori din dezvoltarea rezidențială.
Reforma ar putea afecta și alte orașe din județul Brașov.
Scenariul de reorganizare a fost prezentat de europarlamentarul PSD Dragoș Benea și analizează localitățile după populație și capacitate economică.
Variantele discutate includ comasarea comunelor sub 3.000 de locuitori și reorganizarea orașelor sub 10.000. În județul Brașov ar putea fi vizate Victoria, Rupea și Predeal alături de Ghimbav.
Primarul orașului Ghimbav, din județul Brașov, Ionel Fliundra, s-a opus ferm ideii ca localitatea sa să fie retrogradată la statutul de comună în cadrul reformei administrativ-teritoriale propuse de PSD. Edilul a argumentat că Ghimbavul nu ar trebui să piardă acest statut doar pentru că are sub 10.000 de locuitori (statistica indicând 8.846 de persoane, fără a include copiii), subliniind că orașul este în dezvoltare continuă din punct de vedere demografic, imobiliar și industrial [sursa:E1053217].
În cadrul unei declarații pentru Antena 3 CNN, Ionel Fliundra a comparat Ghimbavul cu Monaco sau Luxemburg, afirmând că orașul administrat de el are cel mai mare PIB pe cap de locuitor din România. Primarul a menționat că localitatea se susține singură și dispune de infrastructură strategică, inclusiv Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, parcuri industriale, firme și corporații. Acesta a precizat că, în perioada următoare, se va semna un contract cu un lider mondial în producția de utilaje grele [sursa:E1053217].
Ionel Fliundra a avertizat că transformarea Ghimbavului în comună ar conduce la diminuarea organigramei primăriei și a poliției locale, afectând dinamismul administrativ al orașului. El a menționat că localitatea este sustenabilă și își produce propriile venituri, observând totodată că guvernul a tăiat 14 milioane de lei din finanțarea orașului în anul curent [sursa:E1053217].
Contextul acestor declarații este propunerea de reformă administrativ-teritorială discutată în PSD, care ar putea reduce numărul de județe din România de la 41 la 15, urmând modelul Curților de Apel. În această variantă, unități administrative precum Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț ar putea dispărea ca județe distincte pentru a fi comasate cu cele vecine, în timp ce centre precum Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași, Suceava și Cluj ar putea rămâne centre administrative [sursa:E1053217].